Muzeul Antipa refuză să cedeze din parc

Muzeul „Grigore Antipa” din București a înaintat un răspuns către Ministerul Culturii prin care își manifestă opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției.
Muzeul a primit, din partea autorității finanțatoare, Ministerul Culturii și Identității Naționale, solicitarea de a răspunde unei adrese venite de la Secretariatul General al Guvernului privind cedarea a 5.300 de metri pătrați din parcul instituției în vederea realizării unei alte construcții.
Anterior primirii acestei adrese, managerul instituției, Luis Ovidiu Popa, a fost invitat la sediul Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară pentru a semna un plan de dezlipire a terenului pe care Muzeul Antipa îl are în administrare, dezlipire pe care nu a solicitat-o, despre care nu fusese informat și pe care nu o dorește.
Muzeul „își manifestă regretul pentru această situație de confuzie, de care nu se face vinovat, și-și reafirmă intenția păstrării integrității parcului istoric”, se arată într-un comunicat remis Mediafax.
Conducerea muzeului a înaintat luni un răspuns către Ministerul Culturii, prin care își manifestă opoziția față de ideea înstrăinării a 45% din suprafața liberă de construcții a instituției.
Argumentele sunt legate de calitatea de monument istoric a muzeului, în integralitatea sa, de apartenența la o zonă construită protejată, importanța spațiului verde și nevoia de spațiu pentru activitățile instituției muzeale.
Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este înscris în L.M.I. ca monument istoric de importanță națională, având codul B-II-m-A-18983 şi adresa în Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 1, sector 1, municipiul București. Imobilul Muzeului Antipa a constat încă de la început din clădirea principală, precum și din parcul Muzeului Național de Istorie Naturală, care a fost opera arhitectului peisagist francez Édouard Redont.
Un alt plan de amenajare peisagistică a curții muzeului a fost realizat de arhitectul peisagist Fritz Rebhuhn în anul 1943. Din analiza acestor planuri rezultă că edificiul studiat a fost gândit într-o relație de simbioză cu situl natural în care a fost amplasat, sit definit ca atare până la edificarea clădirii muzeului.
„Considerăm că pierderea unei părți importante din suprafața curții muzeului – 5.300 mp echivalează cu circa 45% din suprafața liberă de construcții -, ar altera major relația simbiotică gândită inițial între clădirea muzeului și incinta sa”, se arată în comunicat.
Muzeul „Grigore Antipa” face parte din Zona Construită Protejată nr. 84 Parcul Delavrancea, curtea sa fiind marcată ca spațiu verde amenajat. Regulamentul zonei protejate cu grad de protecție maxim impune protejarea valorilor arhitectural – urbanistice, istorice și de mediu natural în ansamblul lor.
Un alt element foarte important al zonei, potrivit reprezentanților instituției, este vegetația abundentă păstrată în cadrul incintei, care se află într-o zonă a orașului unde traficul, atât cel auto cât și cel pietonal, este extrem de intens. Prezența vegetației în curtea muzeului conferă incintei și zonei o parte importantă din caracterul său deosebit, fiind o sursă de aer proaspăt și răcoare pe timpul verii și oferind liniște prin absorbția poluării fonice cauzată de circulație. Prin urmare, prezența vegetației este de o importanță majoră în zonă, contribuind din plin la confortul urban.
În plus, spațiul verde din incinta muzeului a fost în ultimii cinci ani terenul pe care s-au desfășurat numeroase activități în aer liber pentru copii, activități care s-au bucurat de un mare succes și de un număr impresionant de participanți.
Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de exemplare și un număr de vizitatori de 311.639 în anul 2018, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este unul dintre cele mai iubite și vizitate din București și din țară. În același timp, datorită dezvoltării patrimoniului și diversificării activităților din ultimii 100 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor pentru colecțiile în continuă creștere, de un spațiu adecvat pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură, dar și de spații noi de expunere.
În perioada recentă, prin Contractul de management nr. 86/18.09.2017 este prevăzută extinderea muzeului printr-o construcție subterană care să păstreze intact spațiul verde și care să ofere spațiile suplimentare de care muzeul are nevoie.
Extinderea muzeului va genera următoarele beneficii: depozitarea colecțiilor în condiții optime de climat și securitate, dezvoltarea colecțiilor în spațiile nou construite, inclusiv oferirea de spațiu temporar sau permanent pentru colecții aflate în dificultate la oricare alte muzee de profil din țară, organizarea optimă a programelor cultural-educaționale și de valorificare a patrimoniului (expoziții temporare etc.), creșterea substanțială a numărului de vizitatori, prin folosirea spațiilor expoziționale nou create, ceea ce ar crește sustenabilitatea financiară a muzeului, dezvoltarea activității curatoriale și de cercetare a patrimoniului în spațiile eliberate în vechea clădire a muzeului.
„În acest sens, păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță capitală, fiind practic garantul existenței și dezvoltării Muzeului Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa»”, concluzionează reprezentanții muzeului.
„Muzeul Național de Istorie Naturală «Grigore Antipa» își manifestă încrederea că Guvernul va lua în considerație necesitatea păstrării parcului actual și a extinderii spațiilor muzeului, fără afectarea spațiului verde”, se mai arată în comunicat.