Muzeul Victor Babeș își redeschide în curând porțile

Muzeul Victor Babeș, din componența Muzeului Municipiului București, reintră în circuitul muzeal pe data de 23 noiembrie 2018, refăcut după o perioadă în care a fost închis pentru reamenajare, începând cu luna august 2017. Este al doilea muzeu, după Vila Dr. Nicolae Minovici, care se redeschide în acest an, pentru a fi redat comunității.

Muzeul va fi deschis în două etape. Prima vizează restituirea valorii memoriale – mobilier, cărți și artă decorativă, precum și o restituire a atmosferei de lucru și de familie. Piesele de artă decorativă – lustrele și mobilierul – au fost restaurate în ultimul an. În afară de reprezentarea clasică a unui muzeu memorial, patrimoniul va fi pus în valoare și prin intermediul unei logistici de expunere muzeală la standard european, iar cu sprijinul realității augmentate vor fi oferite publicului detalii vizuale din cel dintâi tratat de bacteriologie din lume, redactat de Victor Babeș.

Ca o noutate, expunerea permanentă va fi completată de o expoziție temporară care va veni în sprijinul unui muzeu de istorie a medicinei, prezentând relevanța acestui domeniu în ultimii 100 de ani. Piesele de aici vor valorifica activitatea specifică lui Victor Babeș integrată în timpul generației sale. Expoziția temporară va fi realizată în parteneriat cu instituții medicale precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” și Institutul Național Victor Babeș. De asemenea, va include piese oferite din colecția personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Se vor adăuga exponate specifice Muzeului Municipiului București din mai multe Colecții precum: Documente, Știință și Tehnică, Diverse și Gheorghe Marinescu.

A doua etapă se va finaliza anul viitor, inaugurarea este planificată pentru luna iulie 2019, și se va focaliza pe recuperarea muzeală a activității științifice a lui Victor Babeș.

Victor Babeș este unul dintre medicii români care au reușit să se impună pe plan mondial încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Profesor de anatomie patologică la Universitatea din București și fondator al Institutului Național de Patologie și Bacteriologie, acesta a adus contribuții majore în studiul bacteriologiei, al turbării, leprei, difteriei, tuberculozei, malagrei și pelagrei. Gheorghe Marinescu, unul dintre studenții săi și medic neurolog recunoscut, l-a descris drept cel mai ilustru reprezentant al științei medicale românești.

Povestea imobilului, ridicat de Mircea Babeş – diplomat de carieră care a activat, în anii interbelici, la ambasadele României de la Ottawa, Varşovia şi Moscova – începe în anii 1928-1929 când acesta îşi construieşte casa de la numărul 14 A, al străzii Andrei Mureşanu. Edificiul este ridicat după planurile arhitecţilor vienezi Flegel şi Mellinger, iar Mircea Babeş transferă, fără întârziere, în noua sa casă bunurile personale ale tatălui său: nimeni altul decât ilustrul biolog Victor Babeş, decedat în 1926. Obiectele şi mobilele marelui savant stătuseră uitate vreme de doi ani în apartamentul său vacant, din clădirea institutului de bacteriologie care îi poartă şi astăzi numele.

Prin grija unor parteneri de prestigiu, precum Facultatea de Farmacie a UMF „Carol Davila” – care a adăugat obiecte ce  fac parte din Colecția de Istoria Farmaciei „Conf. Dr. Farm. Zisi Șt. Fârsirotu” – și Institutul Național Victor Babeș, persoanele care vor călca pragul muzeului vor putea face un scurt periplu și prin fascinanta istorie a farmaceuticii, cu un accent deosebit pe răscrucea veacurilor XIX şi XX, o epocă a meşteşugului farmaceutic, când fiecare comprimat, fiecare pudră şi pilulă era manufacturată în laboratorul spiţerului – acel misterios alchimist târziu, nelipsit din peisajul cotidian al lumii bunicilor şi străbunicilor noştri. Se adaugă piese din colecția personală a medicului cardiolog Radu Ciudin. Precum și exponate specifice Muzeului Municipiului București din mai multe Colecții, precum: Documente, Știință și Tehnică, Diverse și Gheorghe Marinescu.

Vizitatorului îi sunt puse la dispoziţie trei modalităţi de a se raporta la viața și activitatea ştiinţifică desfăşurată de Victor Babeş. Prima este de natură pur memorială: albumul cu fotografii de epocă păstrează imagini ce vorbesc despre munca de cercetare întreprinsă de Babeş şi de echipa sa, în cadrul institutului ce îi poartă numele. A doua cale de raportare este una interactivă.

„Microbiologia Interactivă” reprezintă un ansamblu interactiv prin intermediul căruia o parte din cercetările și descoperirile doctorului Victor Babeș devin accesibile și inteligibile pentru vizitatorii nespecialiști în biologie, care primesc astfel o nouă interpretare și o perspectivă inovativă. Aplicația prezintă informații pertinente din microbiologie într-o formă grafică adaptată pentru suportul tehnologic ce va consta într-un ecran video echipat cu senzori tactili și un suport de proiecție pseudo-holografică în prismă, ambele funcționând unitar și fiind integrate într-un corp de mobilier cu design modern, dar adaptat cerințelor specifice ale spațiului din locație.

Aplicația este alcătuită din 2 module funcționale interconectate:

• modulul „jocuri educative despre microbiologie” (3 jocuri educative despre o parte din bacteriile și virușii care au făcut subiectul cercetărilor doctorului Victor Babeș, integrate într-o aplicație unitară, prezentând acțiunea microorganismelor precum și modul în care acțiunea acestora poate fi combătută, în lumina cercetărilor doctorului Victor Babeș).
• modulul „video-proiecție pseudoholografică” – asigură proiectarea unor imagini volumetrice cu bacteriile și virușii din jocul educativ care rulează pe modului „jocuri educative”.

A treia cale de raportare o reprezintă însuși muzeul, care păstrează numeroase piese de mobilier şi de artă decorativă, restaurate complet, care au aparţinut soţilor Mircea şi Sofia Babeş – obiecte care depun mărturie despre stilul de viaţă al protipendadei interbelice bucureştene. În încăperile de la etaj se poate admira mobilier aparţinând stilurilor Louis XV şi Bidermeier, porţelan de Saxa, sticlărie Art Nouveau, un bust feminin sculptat de Alfred Boucher, o marină nocturnă a pictorului romantic Ivan Aivazovski, precum şi câteva tablouri aparţinând şcolii italiene a veacului al XVII-lea. Aceste obiecte, printre multe altele, ne vorbesc despre savoir vivre-ul unei întregi pături sociale urbane şi, în mod special, despre gustul artistic al familiei Babeş.

Urmărind liniile dictate de colecția muzeului, proiectul expozițional își propune să pună în valoare munca științifică a doctorului Victor Babeș, pornind de la primele descoperiri științifice și până la proiectele majore de medicină socială care au încercat să îmbunătățească nivelul de trai al bucureștenilor. În paralel, va fi subliniată recunoștința pe care a primit-o Victor Babeș ca urmare a eforturilor sale în domeniul medicinei. Imaginea va fi întregită de arborele genealogic al familiei Babeș din care au făcut parte diplomați și alți medici care au contribuit la progresul acestei științe.

Etajul muzeului va reveni la ilustrarea unui interior intim al unei case discrete de la mijlocul secolului al XX-lea, presărat cu piese de mobilier de factură europeană și obiecte de artă plastică și decorativă care denotă gustul lui Mircea Babeș în materie de artă.

Cu patrimoniul mult mai bine pus în valoare, cu exponate importante ce exemplifică viața, creația și descoperirile acestui ilustru reprezentant al științei românești, unul dintre medicii români care au reușit să se impună pe plan mondial încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, există marea speranță că Muzeul Victor Babeș – Muzeul Municipiului București se va impune rapid în preferințele vizitatorilor care vor ști, trecând pragul acestei instituții, că astfel demonstrează respect față de o viață de muncă dedicată nu numai românilor, ci umanității întregi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.