N-aveţi un bilet în plus pentru acest weekend?

La ArCuB

Însemnările unui nebun

“Ce poate fi mai potrivit în zilele noastre când lumea pare că se răstoarnă cu totul, decât această «nebunie» gogoliană? Trăim într-un timp în care necunoscutele sunt atât de mari, încât vrem cu toţii, într-un fel sau altul, să evadăm într-o lume paralelă, fie ea şi plăsmuită. Spectacolul meu vorbeşte despre fragilitate şi imaginaţie, indiferent de sursa ei maladivă. Nebunul meu trăieşte în ritmurile demente ale propriei muzici interioare, cântată de un alter ego ce «joacă» toate celelalte personaje. Mi-am dorit o simfonie fantastică şi emoţionantă, cu acorduri de umor negru, o îmbinare subtilă între text şi muzică, între real şi imaginar”, mărturisea creatorul acestui spectacol, Felix Alexa.

Spectacolul “Însemnările unui nebun” vă propune să fiţi martorii unei confesiuni rare: poveştile pline de candoare ale unui nebun, care-şi exprimă dragostea şi frustrările cu umor şi o înţelepciune pe care doar suferinţa o poate descoperi într-un suflet chinuit.

Treptat, în mintea personajului principal capătă contur o lume în care totul este posibil. Privitorii asistă astfel la spectacolul fuzionării celor două lumi, cea reală şi cea imaginară, fiind martori ai întregului proces de instalare a nebuniei. Trăirile dramatice ale personajului confuz, care se îmbină armonios cu situaţiile comice, născute din diferenţele majore dintre realitate şi perceperea ei, fac din “Însemnările unui nebun” un spectacol unic, în timpul căruia publicul trăieşte alături de personaj, trecând printr-o varietate de stări: de la empatie şi compasiune, până la amuzament sau revoltă.

Ce adevăr exprima Gogol când declara: „Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele…. Altfel, se vor transforma în lucruri comune iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”.

Vineri 8 februarie, de la ora 20.00, spectacolul “Însemnările unui nebun” de Nikolai Vasilievici Gogol, în regia lui Felix Alexa, cu actorul Marius Manole, într-o interpretare de excepţie, alături de violonistul şi compozitorul Alexander Bălănescu.

Scenografia: Diana Ruxandra Ion.

La TNB, când un zâmbet, când o lacrimă sau un hohot de râs

„Sâmbătă, duminică, luni”, o delicioasă comedie napolitană

Afrodita Androne în Sâmbătă, duminică, luni

Vineri, 8 februarie, de la ora 19.30, la noua Sală Media a TNB, vă puteţi întâlni cu o comedie dulce-amară. „Sâmbătă, duminică, luni” de Eduardo De Filippo, în regia cunoscutului Dinu Cernescu. O întâlnire cu temperamente meridionale pătimaşe, orgolioase, dar mai ales cu gelozia trăită în „stil italian”. O poveste plină de farmec şi culoare, cu o distribuţie pe măsură: Ileana Stana Ionescu, Cecilia Bârbora, Costel Constantin, George Motoi, Traian Stănescu, Marius Rizea, Rodica Mureşan, Afrodita Androne, Gavril Pătru, Irina Cojar sunt numai câţiva dintre invitaţii unei mese cu specific napolitan, adunaţi în jurul unui delicios ragu (veţi afla ce este acesta!). Ca în orice familie, cele mai plăcute arome se pot risipi în faţa unor tensiuni, mai vechi şi mai noi. Din fericire, după un week-end frământat vine începutul unei noi săptămâni, când lucrurile reintră în normal; pentru câteva zile, cel puţin…

„Sâmbătă, duminică, luni” este un „preparat”… ca la mama acasă, pe gustul amatorilor de comedii tradiţionale, pe care vă invităm să-l savuraţi în compania unei distribuţii de succes.

Vizita bătrânei doamne

Mircea Rusu şi Maia Morgenstern în Vizita bătrânei doamne

Un spectacol clădit pe o interogaţie care incomodează: ce preţ are conştiinţa fiecăruia dintre noi – teancuri de dolari sau, poate, 30 de arginţi?

Amestec de comedie feroce şi dramă, “Vizita bătrânei doamne” este un spectacol despre vină, răzbunare şi lăcomie, susţinut de o formidabilă echipă de artişti din Bulgaria (Alexander Morfov – regia, Nikola Toromanov – scenografia) şi Marea Britanie (Chris Jaeger – lighting design) precum şi de mari actori ai Naţionalului bucureştean.

Unul dintre cei mai importanţi dramaturgi ai lumii, Friederich Dürrenmatt, în această piesă devenită clasică, ridică o întrebare mai acută, azi, decât oricând: Poate un miliard de dolari să cumpere conştiinţa unui întreg oraş? Un text despre umanitatea redusă la scara unui umil târg de provincie, construit pe o necruţătoare satiră de moravuri care anihilează barierele dintre victime şi călăi.

Un spectacol cu o regie de o uluitoare plasticitate şi un surprinzător dinamism şi care pune strălucit în valoare nenumăratele posibilităţi tehnice ale Sălii Mari. O scenografie fabuloasă recreează cu inventivitate un oraş în plină mişcare pentru a-i conferi spectatorului iluzia că se află în inima acţiunii.

Maia Morgenstern revine în forţă în acest rol, interpretând magistral rolul Klara Zahanasian. “Personaj spectaculos, găseşte în Maia Morgenstern haina ideală dată de eleganţa şi clasa pe care actriţa ştie să şi le pună în valoare. La polul opus, Mircea Rusu îi conferă lui Ill umilinţă şi umanism, într-un joc gradat de la jovialitatea produsă de vestea sosirii Klarei şi până la acceptarea resemnată a sentinţei acesteia. Actorul are multe momente bune, de caldă manifestare umană, în ciuda vinovăţiei de odinioară, ceea ce face să crească sentimentele contradictorii şi stările paradoxale ale celor din jur. Un anume echilibru între demnitate, cedări laşe şi resemnare asigură interpretării lui Mircea Rusu reuşita. (…) Cu o artă desăvârşită a portretizării acestei lumi, prin multiplicarea exemplarelor reprezentative, regizorul umple scena cu viaţa pitorească şi dramatică în acelaşi timp a orăşelului, ilustrată în detaliu prin elemente realiste, dar şi cu unele deschideri simbolice remarcabile”.

“Mircea Albulescu e remarcabil în rolul Profesorului, rol în care marchează un moment solistic de mare rafinament, emoţionant chiar, atent şi abil contrapunctat prin ceea ce va însemna o tot mai accentuată punere între paranteze a demnităţii şi raţiunii personajului ce va sfârşi prin a se supune voinţei majorităţii. O majoritate în declin moral, involuţie măsurat relevată de spectacol”, afirma cronicarul Mircea Morariu.

Din distribuţie mai amintim pe Afrodita Androne, Constantin Dinulescu, Marius Rizea, Marius Manole, Mihai Călin, Costel Constantin, Erika Băieşu, Costina Ciuciulică ş.a.

Sâmbătă 9 februarie şi duminică 10 februarie, ora 19.00, la Sala Mare.

Cinci femei de tranziţie

Rodica Popescu Bitănescu, creatoarea spectacolului Cinci femei în tranziţie

Un spectacol de Rodica Popescu Bitănescu, jucat de câţiva ani cu sala arhiplină. Taine, frustrări, suferinţe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuită de ziua de naştere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile şi îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar.

Cinci remarcabile actriţe ne descoperă cu har, haz şi sensibilitate, tipologia feminină de ieri, de azi şi de mâine: femeia de tranziţie.

Dialoguri simple şi adevărate, conflicte omeneşti, întrebări existenţiale şi destăinuri tulburătoare, ca între prietene, la o şuetă. Un evantai multicolor de stări şi sentimente, într-un party al revelaţiilor.

„Atât gazda, cât şi invitatele sale atacă, în replici acide, cam tot ce stârneşte comentarii critice în ultima vreme: succesul în afaceri al şmecherilor, cameleonismul politicienilor, insuportabila vulgaritate promovată în mass-media, decăderea învăţământului, standardizarea ţinutei şi a limbajului după model american (prin contrast cu anii ’50, când modelul era rusesc). (…) Adevărurile dure revelate în duelul verbal nu sunt însă rostite cu acea jubilaţie a catastrofei, de care suferă unii contemporani de-ai noştri. Finalul lasă loc pentru speranţă şi pentru reconciliere, ceea ce face să crească şarmul piesei în faţa spectatorilor”, scria Dana Duma.

Veţi râde cu lacrimi în faţa interpretărilor lui Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Vivian Alivizache.

Spectacolul poate fi vizionat în 9 februarie, la ora 20.00.

Scara pisicii

Liliana Hodorogea şi Florentina Ţilea în Scara pisicii

O tragi-comedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, un text plin de suspans despre un joc de-a şoarecele şi pisica, în care se dispută inima aceluiaşi bărbat, este semnată de scriitoarea maghiară Katalin Thuróczy.

O piesă cu şi despre femei, a cărei autoare evită clişeele feministe, vorbind despre dragoste şi căsătorie într-o savuroasă manieră cinică. Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parţial, în cele două eroine, dar unde bărbaţii vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent.

Regia şi scenografia îi aparţin Irinei Popescu Boieru.

În distribuţie: Liliana Hodorogea şi Florentina Ţilea/ Irina Cojar.

Duminică, 10 februarie, ora 20.00, la Sala Mică.

Despre nostalgia „babelor comuniste” şi alţi demoni

Dan Lungu va susţine o conferinţă, duminică, 10 februarie, la ora 11.00.

„Nu ştiu dacă «Sunt o babă comunistă!». Este cea mai bună carte a mea, dar cu siguranţă a avut impactul cel mai mare din tot ce am scris. Nicio clipă nu mi-am imaginat, migălind în cămăruţa mea din rue Ribera, la Misiunea Română Greco-Catolică din Paris, unde am scris cea mai mare parte a cărţii, ce destin vor avea acele rânduri. Nu despre imprevizibilul succes literar al romanului vreau să vorbesc la această conferinţă. Mai degrabă, aş povesti despre cum am început să înţeleg trecutul, explorând nostalgia «babelor comuniste» şi rădăcinile acesteia, precum şi despre cum lucrul la această carte şi călătoria europeană pe urmele ei mi-au schimbat modul de a gândi şi cariera literară. Nu în ultimul rând, aş vrea să relatez despre modul în care au reacţionat bărbaţi şi femei, români sau străini, când au dat nas în nas cu «baba mea comunistă», aşa cum rezultă din sutele de mesaje primite în ultimii ani sau din discuţiile cu ei.

E cert, Nostalgia «babelor comuniste» a lovit mult mai departe decât pare la prima vedere. Până unde? Veniţi la TNB şi vorbim!”

Godot Café Teatru

Forma lucrurilor la Godot Cafe Teatru

În cei doi ani de la lansare, Godot Cafe-Teatru a devenit rapid unul dintre cele mai cunoscute şi apreciate spaţii din zona teatrului independent bucureştean. Conceput după un model aplicat cu succes în străinătate, Godot a devenit un favorit al publicului prin atmosfera caldă şi prietenoasă, de cafenea interbelică, şi prin producţiile din ce în ce mai ambiţioase care au demonstrat că teatrul ”de cafenea” nu este unul facil şi lipsit de pretenţii artistice şi că îmbinarea între calitate şi confort satisface gusturile unei game diverse de spectatori. Producţiilor proprii li s-au alăturat treptat un număr impresionant de spectacole găzduite, Godot Cafe-Teatru oferind oricărui artist şansa de a se exprima şi devenind, astfel, un punct de întâlnire între conceptul de spaţiu independent şi cel de teatru de repertoriu.

Din dorinţa de a prezenta publicului o plajă cât mai variată de spectacole şi evenimente, în luna februarie Godot deschide porţile spaţiului “SubScenă” – prima sală studio a unui teatru independent din Bucureşti. Gândită ca o extensie a conceptului de ”cafe-teatru” – spectacole de calitate într-o atmosferă intimă şi relaxată -, sala “SubScenă” îşi propune să devină casa evenimentelor underground. Creat de către tineri, pentru tineri, cu o capacitate de 56 de locuri aşezate în prelungirea scenei, cu un bar decorat în acelaşi stil interbelic, fratele mai mic al Godot Cafe-Teatru va promova atât spectacole de calitate cu actori consacraţi, cât şi producţii studenţeşti de excepţie, oferind tinerilor actori ocazia de a se desfăşura pe o scenă profesionistă. “Godot SubScenă” va relua astfel programul ”Open Stage” – spectacole de licenţă alese din facultăţile de teatru din Bucureşti -, început şi derulat cu succes în sala deja cunoscută a Godot Cafe-Teatru. Acestor spectacole li se vor alătura proiecte noi din zona teatrului independent, selectate prin concurs.

Din luna februarie, publicul este aşteptat cu drag atât în sala Godot Cafe-Teatru, cât şi în noul spaţiu, SubScenă. Sala studio se deschide oficial vineri, 8 februarie, la ora 19.00, cu premiera spectacolului „Novecento” de Alessandro Baricco, cu Mihai Costache, în regia lui Daniel Lungu; la vioară Maria Bălănean. Sâmbătă, 9 februarie, la aceeaşi oră, este programat spectacolul ”În centrul atenţiei” după Neil LaBute, cu Mihaela Sîrbu, Ilinca Hărnuţ şi Sorin Poamă, iar duminică de la 20.00 ”Open Stage” prezintă ”Vest-Est… sau când plouă în Covasna, pământul plânge”, docu-dramă de Danni Ionescu, cu Ştefan Pavel, Danni Ionescu / Vlad Drăgulin, Daniel Drăgan / Gabriel Chirilă.

La Godot Café-Teatru, sâmbătă, la ora 19.00, puteţi viziona „Asta-i tinereţea noastră” după Kenneth Lonergan, în regia lui Radu Iacoban.

Cu: Paul Ipate, Ioana Blaj, Conrad Mericoffer.

“E nevoie de foarte mult timp pentru a fi tânăr”, spune Picasso. E nevoie de o oră şi jumătate de râs copios pentru cel care vizionează acest spectacol să simtă din nou că a fost şi este încă tânăr. Povestea imaginată de Kenneth Lonergan, care a stat la baza unor producţii impresionante pe Broadway şi West End, vorbeşte despre noptea maturizării, despre momentul marcant care face trecerea de la teribilism la intrarea propriu-zisă în viaţă. Lonergan manevrează impecabil situaţiile dramatice oferind actorilor posibilitatea de a se implica total şi spectatorului oportunitatea de a se delecta vizionând această poveste hazlie şi emoţionantă.

Insula la Godot

La ora 22.00, nu pierdeţi concertul lui Alexander Bălănescu & Ada Milea – „The Island”, bazat pe piesa lui Gellu Naum.

Duminică, la ora 20.00, „Forma lucrurilor” de Neil LaBute vorbeşte despre minciunile pe care ni le spunem unii altora, felul în care ne folosim de oameni, despre obsesia noastră crescândă legată de aparenţe şi cosmetizări, despre sensul artei.

Demarcaţia între subiectivitate şi obiectivitate în concepte diverse, de la adevăr la dragoste şi artă – iată subiectul pe care „Forma lucrurilor” îl tratează. O poveste de dragoste într-un orăşel universitar în care sexul şi arta se împletesc în timp ce relaţiile dintre patru studenţi devin din ce în ce mai complicate. Cu: Dan Rădulescu, Denisa Nicolae, Ailyn Cadîr, Sorin Dobrin.

Regia: Vlad Zamfirescu.

La Teatrul Nottara

Crenguţa Hariton, Cristina Păun, Lucian Ghimişi în Umor Amor

“Umor, amor, fior de dor… în Bucureşti”, în scenariul şi regia Dianei Lupescu, vă transportă în trecutul Bucureştilor, în care vă veţi simţi cu siguranţă minunat.

Spectacolul reprezintă mici fresce ale Bucureştilor la sfârşit de secol XVIII şi început de secol XIX. Proiecţii cu Bucureştii vechi, muzică, dans, modă şi atmosfera corespunzătoare… Câţiva tineri descoperă, într-o ,,ladă a bunicii”, gramofonul, discuri, rochii, pantofi, accesorii, poze, ziare… Intrând în joacă, ei glisează într-o lume în care trăieşte “Unionul” lui Caragiale şi “Cărăbuşul” lui Tănase, muzica lui Zavaidoc, Cristian Vasile sau Maria Tănase; fac câţiva paşi senzuali de tango, nebunatici de charleston sau frenetici de cancan… Actorii devin personaje dintr-o epocă apusă; fiecare pereche întruchipează o mică poveste. Sunt veseli, dezabuzaţi sau plini de patimă.

„Ne îmbrăcăm retro, vintage, apreciem bijuterii retro, ne place muzica retro, dar oare cum am putea să simţim retro? Să iubim retro? Cum poate aprecia un messenger-ist aşteptarea unei scrisori, timp în care mintea poate imagina enorme delicii sau suferinţe… Realitatea e atât de pragmatică! Între mâine şi ieri, azi-ul s-a comprimat şi ratăm clipa. Şi totuşi, ce frumos era cândva!”, mărturiseşte regizoarea spectacolului, Diana Lupescu.

Coregrafia este semnată de Roxana Colceag, iar direcţia muzicală aparţine prof.dr. Dan Ardelean. Din distribuţie: Crenguţa Hariton, Ioana Calotă, Raluca Gheorghiu, Cristina Păun, Roxana Colceag, Alexandra Timofte, Gabriel Răuţă, Cristian Nicolaie, Lucian Ghimişi, Alexandru Mike Gheorghiu, Ionuţ Anghel.

Sâmbătă, 9 februarie, de la ora 19.00.

Teatrul fără frontiere, 5 ani

Acum 5 ani, Mihaela Sârbu, după ce predase improvizaţie studenţilor la actorie, copiilor, actorilor, angajaţilor din corporaţii în cadrul unor teambuilding-uri, s-a gândit că improvizaţia e pentru toată lumea, că e un mijloc important de dezvoltare personală şi a anunţat primul curs de improvizaţie pentru adulţi din România.

Urma să dureze o lună, dar curând tot mai mulţi dintre cursanţi au dorit să continue cursul. Aşa se face că unii dintre ei au venit peste doi ani la cursuri! Şi s-a născut Şcoala de Improvizaţie!

Unii dintre ei, care au fost elevi silitori ani de-a rândul, sunt Florin Lungu, Andrei Teleleu, Marius Matei, Ciprian Nemeşiu, Adi Antochi – pe scurt, Trupa “Freeze”! Alţii, care nu au făcut pasul spre propria lor trupă, sunt zeci de membri ai trupei “ImproFun”, trupă în continuă creştere şi schimbare a Şcolii de Improvizaţie. Şi nu în ultimul rând, ne lăudăm şi cu “Backstage Boys”, trupă formată din excelenţi actori profesionişti, care ne sunt întotdeauna aproape!

Şi pentru că 5 ani de activitate neîntreruptă au adus nenumărate ocazii de bucurie, Teatrul fără frontiere celebrează printr-o megabucurie!

Sunteţi aşteptaţi duminică, 10 februarie, ora 18.30, la Clubul Ţăranului, la un spectacol aniversar, muzical, haotic şi imprevizibil, în care alături de “ImproFUN” vor fi trupele de improvizaţie “Backstage Boys” şi “Freeze”.