Ne trebuie 16.577 de ani să avem păduri așa cum vrea statul român

România va ajunge să atingă procentul optim de împădurire de 40%, stabilit prin Strategia Națională pentru Dezvoltare
Durabilă din anul 1999 și susținut de Academia Română în anul 2016, peste fix 16.577 de ani, dacă se continuă cu media de 157,5 hectare de păduri de noi înființate în ultimii doi ani de zile.

În plus, tăierile ilegale de păduri au fost scăpate de sub control din moment ce autoritățile depistează doar 1% dintre acestea, susțin reprezentanții Agent Green. Se arde anual mai mult lemn decât se taie legal și s-au construit fabrici de mare capacitate de procesare neintensivă a lemnului care exercită un stres fără precedent asupra pădurii. Ca urmare a tăierilor excesive din ultimele decenii, majoritatea pădurilor au vârste sub 80 de ani (adică sub vârstele exploatabilităţii). În zonele de câmpie şi de deal există un deficit major de suprafețe împădurite. În consecinţă, s-a redus semnificativ calitatea vieții cetățenilor, potenţialul pădurilor pentru combaterea hazardelor climatice, hidrologice şi geomorfologice și a fost afectată biodiversitatea. Anual, 20755 de cetățeni cu domiciliul în România mor din cauza poluării, dintre care 15126 din cauza poluării aerului.

Datele din Inventarul Forestier Național ciclul 1 (2008-2012) au arătat că tăierile ilegale s-au ridicat în acest interval la o medie la 8,8 milioane metri cubi lemn anual. Dar la ciclul 2 (2013-2018), datele Inventarului Forestier Naţional arată că în România tăierile ilegale au crescut. Inventarul arată că 38,6 milioane metri cubi de lemn au lipsit anual din suprafața împădurită din care doar aproximativ 18 milioane metri cubi au fost extrase în mod legal, în ciuda intervenției Președintelui României din anul 2015 și a recomandării Academiei Române de limitarea volumului exploatărilor forestiere la nivelul de cel mult 17 milioane metri cubi/an. Potrivit unui raport Greenpeace, la nivelul anului 2018, autorităţile de control au fost capabile să depisteaze doar 1% din totalul tăierilor ilegale de lemn care au loc în România, respectiv 200.000 metri cubi din cele aproximativ 20 de milioane m3 lemn tăiat ilegal anual în ţară. Topul eficienței autorităților de control în combaterea fenomenului de tăieri ilegale în funcție de cantitățile de lemn confiscate: Poliția – 55.393 metri cubi, Garda Forestieră – 30.415 metri cubi și Jandarmeria – 1.824 metri cubi, se arată într-un raport al Agent Green.

Din cauza relaxării legii contravențiilor, la jumătatea lui 2017, numărul mijloacelor de transport confiscate a scăzut cu 74% în
contextul în care volumul de lemn tăiat ilegal și raportat de autorități a crescut. Inițiativele procurorului șef al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și ale unor membri ai Parlamentului României pentru înființarea procuraturii pentru mediu sunt încă tergiverstate. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) este concepută să funcționeze în cadrul Parchetului General, condusă de un procuror-șef, numit de președintele României la propunereaministrului Justiției cu avizul CSM. DIIM ar urma să ancheteze, printre altele, tăierile ilegale de păduri, degradarea ariilor protejate, braconajul și traficul cu animale sălbatice.

Acţiunile de împădurire a ţării în afara fondului forestier sunt astăzi la cel mai redus nivel din istoria postbelică. Potrivit INS, în anul 2018, suprafața împădurită a României a crescut cu 72 de hectare de păduri noi, iar conform raportului stării pădurilor realizat de ministerul de resort în anul 2017 s-au creat 243 de hectare cu păduri noi. Dar pentru a ajunge la procentul optim de 40%, România trebuie să crească suprafața împădurită a țării de la 6.929.047 hectare (suprafața împădurită în prezent, potrivit IFN) până la 9.540.000 hectare, adică trebuie plantate 2.610.953 de hectare cu păduri noi.

S-a redus în ritm accelerat suprafaţa pădurilor parcurse cu lucrări de îngrijire, dar a crescut suprafaţa pădurilor cu tăieri agresive (rase și progresive) şi regenerate incomplet sau cu specii inadecvate tipurilor naturale de pădure. Managementul deficitar al pădurilor României este reflectat și de ponderea foarte ridicată a tăierilor de igienă și accidentale, utilizate pentru înlăturarea efectelor generate de diverși factori vătămători. Acest lucru demonstrează că tăierile de îngrijire și conducere a arboretelor și tăierile de regenerare, care sunt tăieri cu caracter sistematic și cu un caracter preventiv și de fortificare a arboretelor, nu sunt realizate corect sau nu sunt realizate deloc, fiind nevoie să fie înlocuite cu tăieri cu caracter special, conjucturale, utilizate de asemenea și pentru a tăia lemn de calitate atunci când a fost epuizată cota de lemn aprobată pentru anul respectiv, sub masca că este vorba de lemn puternic afectat de vătămare. Potrivit datelor INS, prin tăierile de igienă și cele accidentale se exploatează anual aproximativ 2 milioane metri cubi.

Volumul lucrărilor de amenajare a bazinelor hidrografice torenţiale a ajuns la cel mai redus nivel din ultimii 80 de ani. Mai mult, majoritatea izvoarelor din Câmpia Română au dispărut în urma defrişărilor pădurilor produse de-a lungul timpului, iar cele care au rămas au un debit redus şi un regim instabil.

Retrocedarea pădurilor către foștii proprietari sau moștenitorii acestora nu s-a făcut cu prudență, consecințele pentru fondul forestier restituit fiind dezastruoase în multe zone ale țării. Suprafața fondului forestier la nivelul anului 2018 era de 6.929.047 ha din care doar 3.135.927 ha mai rămăsese în proprietatea publică a statului, administrată de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Ori în mare parte din pădurile retrocedate, nu se face silvicultură, ci doar exploatare neurmată de regenerare. Cauza acestei situații este mai ales codul silvic, care în definiția juridică a pădurii precizează doar ,,teren cu folosință pădure”, conform amenajamentelor silvice din anii 1990.

În prezent, presiunea economică care promovează modelul de silvicultură agresivă este fără precedent și se exercită chiar şi asupra ariilor protejate și a ultimelor păduri primare. Doar circa 7,51% din pădurile virgine (30.062 hectare) sunt protejate astăzi deși Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României din anul 1999 prevedea expres protejarea acestei comori forestiere extrem de valoroase: „Conservarea biodiversității și asigurarea stabilității, sănătății și multifuncționalității pădurilor prin: ocrotirea, prin mijloace specifice, a circa 400.000 ha păduri naturale și cvasi-virgine existente în Carpații românești.”

Guvernul și Parlamentul României au permis în ultimii 20 de ani în mod inexplicabil exercitarea unui stres fără precedent asupra pădurilor pe două direcții majore, fără o evaluare serioasă a impactului cumulat asupra mediului și a capacității de suport a ecosistemelor: deschiderea de noi fabrici cu mare capacitate de procesare de lemn neprelucrat intensiv; existența unui număr foarte mare de locuințe care utilizează lemn pentru încălzire, gătit și asigurarea apei calde, prin arderea acestuia în sobe vechi, cu un randament scăzut, sau chiar prin instalarea unor centrale ineficiente și poluante pe lemn, se mai arată în raportul Agent Green.

Situatia este recunoscută și recent documentată de Institutul Național de Statistică (INS) și prezentată în „Raportul de examinare preliminară pe piața comercializării masei lemnoase cu destinația lemn de foc”, elaborat în anul 2018 de către Direcția Teritorială a Consiliului Concurenței. Conform raportului, producţia oficială de lemn de foc din fondul forestier naţional a fost estimată de către INS la cca. 5.163.000 m3/an. Dar consumul real total de lemn de foc (inclusiv biomasă), la nivel naţional era estimat la circa 22.783.000 m3, pentru anul 2016, respectiv circa 23.004.000 m3, pentru anul 2017. Din consumul total de lemn de foc (inclusiv biomasă), la nivel naţional, INS a estimat un consum de lemn de foc (inclusiv biomasă) doar pentru populaţie de: 18.698.360 m3, pentru anul 2016 și 19.178.000 m3, pentru anul 2017. Dar producţia naţională totală de masă lemnoasă pentru anul 2016, a fost estimată la 17.198.000 m3, iar pentru anul 2017, la 18.316.000 m3, adică s-a ars mai mult lemn decât s-a tăiat legal, fără a lua în considerare, lemnul necesar pentru industrie și alte utilizări, adică aproximativ 20 de milioane de m3. Cantitatea foarte mare de lemn cu destinația lemn de foc, arderea acestuia în instalații cu eficiență energetică foarte mică, neechipate cu filtre pentru reducerea poluării, utilizate preponderent de către populație în țara noastră, are o serie de consecințe negative sub raport ecologic, economic și social.