Neașteptat: Cine-i mai contestă ordonanța lui Toader

Asociația Magistraților din România (AMR), care a susținut anul trecut modificările la legile justiției operate de PSD – ALDE, critică vineri noua OUG pe legile justiției, despre care precizează că a fost adoptată „de pe o zi pe alta” și conține dispoziții care lovesc în principiul separației carierelor judecătorilor și procurorilor.

„Ordonanța de Urgență nr. 7/2019 a fost adusă la cunoștința CSM și adoptată de pe o zi pe alta, adică exact așa cum n-ar trebui să se procedeze dacă ne-ar păsa de principiul cooperării loiale între puteri. Până ne-am desmeticit, ca să nu mai spunem că n-am apucat să o aprofundăm, a fost pusă pe ordinea de zi a Guvernului și aprobată. Această modalitate de „acțiune” ne amintește de lansarea în spațiul public a unui simplu „PowerPoint”, în august 2017, cu privire la modificări de esență ale Legilor Justiției. Și atunci, și acum, AMR a reacționat, în mod îndreptățit, mai cu seamă că un asemenea mod de lucru a constituit mărul discordiei în sistemul de justiție, continuând să adâncească fisura dintre noi”, transmite președintele interimar al Asociației Magistraților din România (AMR), Andreea Ciucă, într-un comunicat de presă.

Asociația Magistraților din România consideră că, deși OUG pe legile justiției conține prevederi solicitate de CSM privind deblocarea unor situații ce țin de organizarea judiciară și de recrutarea magistraților, „actul normativ cuprinde și dispoziții care lovesc în principiul separației carierelor judecătorilor și procurorilor, susținut de AMR de un deceniu”.

„Fără nicio consultare, s-a modificat un articol de lege pentru care AMR a insistat în Comisia specială comună, referitor la condițiile de participare la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție. OUG nr. 7/2019 a adăugat la vechime și posibilitatea ca aceasta să fi fost dobândită ca procuror, nu numai ca judecător, permițând confuzia între cele două cariere și dând prilejul ca un coleg cu o vechime covârșitoare ca procuror (din cei 18 ani ceruți pentru Înalta Curte) să participe la concurs și să soluționeze, apoi, cauze ca judecător la instanța supremă. Deși pare că această modificare nu supără Secția pentru procurori a CSM, astfel cum AMR a susținut, se impune ca judecătorii de la cea mai înaltă instanță a țării să aibă experiență îndestulătoare în această profesie, acesta fiind și motivul pentru care legiuitorul a insistat în mărirea vechimii la 18 ani. „Răzgândirea” puterii executive, în regim de urgență, nu are justificare”, potrivit sursei citate.

Asociația mai arată că prin modificările aduse de OUG, se dă posibilitatea unui judecător, care a fost anterior procuror, să devină șef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la DNA, la DIICOT, „fapt ce constituie, de asemenea, o încălcare evidentă a principiului separării carierelor”.

„De asemenea, în pofida rezultatului dezbaterilor din Parlament asupra Legilor Justiției, ordonanța de urgență transferă competența în procedura de numire a șefilor de la parchetele de vârf, de la Secția pentru procurori la Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, creând incoerență legislativă cu privire la atribuțiile secțiilor în privința carierelor judecătorilor și procurorilor și confuzii nejustificate. Stabilirea procurorului-șef al Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție ca fiind „procuror ierarhic superior” înseamnă regândirea ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public și a principiului constituțional al controlului ierarhic. Chiar dacă punerea în aplicare a dispozițiilor legale privind această Secție a fost obstrucționată într-o modalitate care n-are nimic de-a face cu legea, înlăturarea piedicilor lipsite de temei trebuia realizată prin tragerea la răspundere a celor care au încălcat legea, indiferent că sunt procurori ori judecători, de la instanțe/parchete sau CSM”, avertizează Asociația Magistraților din România.

La rândul său, reprezentantul societăţii civile în CSM Victor Alistar susţine că ordonanța în cauză aduce „semnificative regrese” faţă de legile justiţiei adoptate în Parlament, „afectând astfel unele dintre cele mai importante câştiguri aduse de aceste legi, în special separaţia carierelor în cadrul magistraturii cerută chiar de judecătorii din ţară pentru întărirea independenţei justiţiei”.

„Conţinutul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2019 promovată de domnul ministru al justiţiei Tudorel Toader aduce semnificative regrese faţă de legile justiţiei adoptate în Parlamentul României, afectând astfel unele dintre cele mai importante câştiguri aduse de aceste  legi, în special separaţia carierelor în cadrul magistraturii cerută chiar de judecătorii din ţară pentru întărirea independenţei justiţiei”, se arată într-un comunicat de presă transmis, vineri, Alistar.

În document se arată că singura urgenţă semnalată de CSM era legată de modificarea calendarului privind admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii în baza art. 33 din Legea 303/2004 pentru a putea să fie acoperite cu rapiditate locurile vacante în intersul uncţionării instanţelor de la nivelul judecătoriilor şi al justiţiabilului.

„Din păcate tocmai această procedură nu s-a accelerat suficient”, arată sursa citată.

După ce prezintă articolele care încalcă obiectivele politicii de reglementare statuată de Parlament prin adoptarea legilor justiţiei ori care reprezintă un regres de la legile justiţiei, Victor Alistar susţine că este „imperios necesar” ca la nivelul Guvernului să fie derulată o consultare cu asociaţiile profesionale şi CSM pentru iniţierea de urgenţă a măsurilor de corectare a prevederilor inaceptabile, fie prin iniţierea unei ordonanţe de urgenţă care să abroge prevederile art. 13 punctele 10 şi 12 şi prevederile art 14 pct. 8, fie în subsidiar prin susţinerea în Parlament a măsurilor de corectare a Ordonanţei de urgenţă prin legea de examinare şi aprobare.

„Este necesar ca în procedura de adoptare a actelor normative în domeniul justiţiei, chiar şi în procedură de urgenţă, să existe un timp minim de discutare a acestor măsuri pentru a preveni situaţia în care norme ce răspund necesităţilor să fie însoţite şi de norme ce reprezintă un regres de la politica publică de legiferare statuată deja de Parlament şi verificată de Curtea Constituţională. Menţionez că în calitatea mea de membru al CSM am primit proiectul Ordonanţei de urgenţă la mapă şedinţei din 19 februarie, care nici nu a putut fi discutată pe loc, iar în mod informal nu am avut cunoştinţă de prevederile acestei ordonanţe cu excepţia discuţiilor privitoare la tematica articolelor 1-12 şi unele prevederi necesare funcţionării sistemului judiciar”, arată reprezentantul societăţii civile în CSM.

Conform sursei citate, Ministrul Justiţiei este invitate „să evalueze dacă poate să realizeze o analiză a consecinţelor iniţiativelor sale asupra sistemului judiciar şi să îşi asume public corectarea prevederilor şi să explice Parlamentului şi opiniei publice de ce schimbă unele dintre principiile statuate în legile justiţiei, cum ar fi separarea carierelor.

„Invităm opinia publică, mass-media şi magistraţii să formuleze propuneri concrete şi să se abţină de la a tranforma din nou justiţia în subiect de luptă politică”, mai spune Alistar.

Și Uniunea Națională a Judecătorilor din România a criticat anterior OUG pe legile justiției (vezi detalii aici)