Negocierile privind Transnistria, reluate sub influenţa vădită a Rusiei si Germaniei

În perioada 30 noiembrie – 1 decembrie 2011, la Vilnius, s-a desfăşurat prima rundă oficială de negocieri în formatul „5+2″ privind reglementarea conflictului transnistrean. Prima rundă a fost dedicată principiilor procedurale şi aspectelor organizaţionale ale procesului de negocieri.

Dupa o pauza de aproape sase ani, la Vilnius au fost reluate negocierile oficiale in formatul 5+2 in dosarul transnistrean. Potrivit serviciului de presă al guvernului, delegaţia de la Chişinău a prezentat o serie de propuneri menite să asigure o bază funcţională viitorului proces. În cadrul reuniunii s-a reuşit coordonarea unei părţi a documentului discutat, dialogul urmând să continue la următoarea rundă planificată pentru luna februarie a anului viitor în Irlanda, transmite Unimedia.md.
Decizia privind reluarea negocierilor oficiale în formatul 5+2 în problema transnistreană a fost luată la 22 septembrie, în cadrul consultărilor desfășurate la Moscova, Federația Rusă.

Negocierile în formatul „5+2″ sunt purtate de reprezentanţii Chişinăului şi Tiraspolului, cu sprijinul OSCE, Federaţiei Ruse, Ucrainei, în calitate de mediatori şi UE şi SUA ca observatori. Miercuri, în ziua reluării negocierilor, fostul şef al misiunii OSCE în Moldova, William Hill, declara pentru ziarul rus Kommersant că memorandumul Kozak, planul de federalizare a Republicii Moldova propus în 2003, nu a fost o variantă bună, pentru că din el lipseau trei articole propuse de OSCE, UE şi SUA, care interziceau prezenţa militară rusă în ţară. Preşedintele Voronin a fost sfătuit să nu accepte memorandumul, spune William Hill.

Acum, după opt ani, OSCE, UE şi SUA par din nou trecute în planul secund al negocierilor. Aceasta pentru că, deşi nu are un rol oficial în reglementarea conflictului din Transnistria, Germania este un actor foarte activ în acest proces, un proiect al Berlinului putând stabili cursul reglementării conflictului. Este vorba despre deschiderea căii către federalizarea Republicii Moldova şi a acordarii pentru Transnistria a unui cuvânt greu de spus în politica statului, un principiu susţinut şi de Moscova. Este practic o reluare a memorandumului Kozak. Germania a propus eliminarea de pe agenda convorbirilor a problemei retragerii trupelor ruse din Transnistria, stabilirea unui statut autonom pentru Transnistria în cadrul statului reunificat şi acordarea unei perspective de aderare a Moldovei la UE, pentru un mai uşor proces de reunificare. Acestea sunt obiective majoare ale Chişinăului, pe care Berlinul le omite, adoptând o poziţie apropiată de interesele Moscovei în regiune.

În acest context tulbure, deputatul Mihai Godea, fost membru al partidului premierului Vlad Filat, a solicitat Legislativului ca problema transnistreană să fie dezbătută într-o şedinţă închisă a Parlamentului. Preşedintele Legislativului, Marian Lupu a spus, la rândul său, că această propunere va fi examinată la şedinţa de săptămâna viitoare a Biroului Permanent al Parlamentului.