An negru pentru binomul SRI – DNA

Indubitabil, 2017 a fost un an negru, chiar cel mai negru, pentru Binomul SRI – DNA, prin prisma dezvăluirilor în cascadă privind metodele și mecanismele prin care a controlat principalele instituții și domenii de activitate din România în ultimii ani.

Începutul anului a fost bulversat de dezvăluirile omului de afaceri Sebastian Ghiță, fost deputat PSD și membru al Comisiei parlamentare de control a SRI în legislatura 2012-2016, cu privire la întâlnirile pe care le-a avut cu capii Binomului, generalul Florian Coldea și procurorul-șef Laura Codruța Kovesi, în locații ale SRI (vilele K2, K4, T14 din București și vila de la Sinaia), în podgoria Budureasa din Prahova și la casa sa de vacanță de la Cheia. În același timp, Ghiță a dezvăluit vacanțele de lux pe care le-a petrecut împreună cu șeful operativ al SRI în insulele Seychelles și în Toscana (Italia). Este de reținut că Ghiță a devoalat și că generalul Coldea s-a implicat serios atât pentru a o scăpa pe Laura Codruța Kovesi de acuzațiile de plagiat, cât și pentru ca omul de afaceri Dan Voiculescu, patronul trustului media Intact, să fie condamnat la ani grei de închisoare, în urma schimbării președintelui completului de judecată, care a fost arestat înainte de a se pronunța într-un dosar instrumentat peste noapte de Binom. După cum se știe, în urma dezvăluirilor lui Ghiță, generalul Coldea a fost eliberat din funcția de prim-adjunct al directorului SRI, trecut în rezervă și pensionat.

A urmat, începând din primăvară, dezvăluirile la fel de bulversante ale directorului ziarului Evenimentul Zilei, Dan Andronic, din serialul „Noi suntem Statul“, începând cu întâlnirea la care au participat șefii Binomului în casa generalului politician Gabriel Oprea, în seara alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2009, când Traian Băsescu a fost reales președinte al României, și continuând cu petrecerile și partidele de tenis de la vilele SRI, la care alături de șefii Binomului au fost prezenți politicieni importanți (premierul Victor Ponta, vicepremierul Liviu Dragnea, ministrul Gabriel Oprea) și reprezentanți de frunte ai justiției și ai altor instituții de forță. Dan Andronic a descoperit că prima referire oficială la Binomul SRI – Ministerul Public (ce include PÎCCJ, DNA și DIICOT) și la instituționalizarea acestuia a apărut Raportul de activitate al SRI pe anul 2013.

Tot acesta a devoalat și că, în Raportul de activitate al SRI pe anul 2008 sunt menționate echipele operative mixte constituite din procurori și ofițeri SRI, precum și că din Raportul de activitate pe anul 2013, rezultă că experții juridici ai SRI i-au ajutat pe procurori să soluționeze 463 de dosare de corupție, inclusiv sub aspectul probațiunii și încadrării juridice.

Comisia de control s-a pus pe treabă

În cursul verii a detonat fostul ofițer SRI Daniel Dragomir, cândva un colaborator apropiat al generalului Florian Coldea, care a făcut dezvăluiri punctuale cu privire la abuzurile Binomului SRI-DNA. Unda de șoc s-a produs odată cu venirea toamnei, când Comisia parlamentară de control a activității SRI, condusă de un nou președinte, Claudiu Manta, a început să facă audieri cu adevărat utile și concludente cu privire la abuzurile Binomului. Au fost audiate, s-au făcut declarații interesante și concludente, persoane care au deținut funcții importante și au avut tangență cu Binomul, ca fostul colonel SRI Daniel Dragomir, fostul secretar de stat în Ministerul Justiției, Ovidiu Puțura, fostul consilier prezidențial și ministru Elena Udrea și fostul șef al SPP, generalul (r) Dumitru Iliescu. Noul președinte Claudiu Manda a reușit să schimbe în câteva săptămâni imaginea șifonată a Comisiei parlamentare de control a SRI, recurgând la o modalitate transparentă și inteligentă de comunicare a aspectelor esențiale semnalate de cei audiați. În acest mod, președintele Manda nu numai că a îmbunătățit imaginea Comisiei, dar și-a asigurat și sprijinul presei și opiniei publice.

Colonelul (r) Daniel Dragomir a devoalat în mod punctual culoarele pe care și le-a creat în justiție, presă, mediul de afaceri și politică piesa de bază a Binomului, SRI. Dragomir a prezentat probe cu privire la funcționarea Binomului, respectiv a echipelor mixte constituite din procurori DNA și ofițeri SRI. De asemenea, a prezentat o listă cu 65 de persoane importante care au activat în SRI, justiție, presă, politică, administrație, afaceri, și care pot confirma declarațiile pe care le-a făcut. Totodată, a făcut publică o listă cu zece firme care au fost protejate de SRI, îndeosebi de către generalul Florian Coldea și de principalii săi ciraci, generalii Sorin Cozma și Elena Istode, zisă Anaconda, care au condus Direcția de Securitate Economică din SRI vreme de un deceniu. Pe această listă se regăsesc următoarele firme, care au fost abonate substanțial la contracte cu statul: ASESOFT și Teamnet, patronate de Sebastian Ghiță; SIVECO, patronată de Irina Socol; HEXI PHARMA, patronată de Dan Condrea; MEDICARE TECHNICS (având ca director general pe George Tudor Coldea); Aedificia Carpați, (patronată de Petre Badea); Grup Servicii Petroliere (patronat de Gabriel Comănescu); TANCO PRO COMMUNICATION, OSCAR DOWN STREAM (firmă care a fost controlată de fostul președinte al ANAF, Sorin Blejnar) și TCE – Insula Mare a Brăilei (firmă care a fost patronată de Culiță Tărâță). Declarațiile colonelului Dragomir privind culoarele create de SRI în presă, justiție, economie și politică se coroborează cu o serie de informații vehiculate în presă în ultima perioadă, cum ar fi existența a 260 de ziariști acoperiți și a circa 200 de procurori și judecători acoperiți ori detașarea în ultimii ani a 165 de lucrători SRI în cadrul ANAF.

SRI comandă arestări și condamnări

Fostul ministru și consilier prezidențial Elena Udrea, apropiată mulți ani de șefii SRI, PICCJ, DNA și DIICOT, a confirmat motivația politică a campaniei anticorupție împotriva baronilor PSD și operarea de arestări la comanda unor șefi din SRI. În acest sens, Udrea a arătat că, la o întâlnire informală din 2010, la care au participat persoane din conducerea SRI, din justiție și din mediul politic, s-ar fi concluzionat că PSD era un partid foarte puternic care nu ar trebui să ocupe atât spațiu în spectrul politic și s-a decis că soluția ar fi ca baronii locali ai PSD să fie anchetați și deferiți justiției. Sugestiv este că, în scurt timp, a început anchetarea și decimarea de către Binomul SRI-DNA a baronilor locali ai PSD, începând cu președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, și continuând cu președinții Consiliilor Județene Constanța (Nicușor Constantinescu), Brăila (Gheorghe Bunea-Stanciu), Buzău (Victor Mocanu), Mehedinți (Adrian Duicu), Prahova (Mircea Cozma), Bacău (Dragoș Benea), Timiș (Titus Bozin), Ialomița (Silvian Ciupercă) și cu primarii municipiilor Constanța (Radu Mazăre), Iași (Gheorghe Nechita), Buzpu (Gheorghe Boșcodeală).

Cu ocazia audierii, Udrea a dat și un exemplu în care un ofițer din conducerea SRI i-ar fi solicitat fostului procuror-șef al DIICOT Alina Bica să ceară arestarea unor persoane într-un anumit caz. Se pare că este vorba de controversatul general SRI Dumitru Dumbravă, fost director al Direcției Juridice, actualmente secretar general al SRI, cel care a devoalat autolaudativ existența câmpului tactic în justiție. Referitor la acest general cu nume forestier, și fostul secretar de stat din Ministerul Justiției Ovidiu Puțura a lăsat să se înțeleagă în fața comisiei că ar fi influențat-o în mod direct pe judecătoarea care l-a condamnat în primă instanță. Un caz cunoscut de arestare și condamnare la comanda șefilor SRI este fostul deputat PSD Ioan Stan, care a deținut funcția de președinte al Comisiei parlamentare de control a SRI în perioada 2000-2008, care a fost amenințat personal de către fostul director George Maior că va fi arestat, în urma unor declarații politice și a unor interpelări parlamentare care l-au deranjat. Elena Udrea a mai declarat un fapt foarte important referitor la tandemul Coldea-Kovesi, respectiv că, întrebându-l la un moment dat pe generalul Coldea de ce o susține atât de mult pe doamna Kovesi, acesta i-a răspuns că a fost foarte utilă în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2009.

Și fostul șef al SPP, generalul (r) Dumitru Iliescu, a declarat că SRI a fost implicat în construirea mai multor dosare penale, exemplificând cu dosarele lui Cătălin Voicu, Dan Voiculescu, Olguța Vasilescu, și Toni Greblă, precum și cu dosarul Belina. Este de observat că în aceste dosare au fost vizate persoane care erau incomode, căutându-se căi pentru a fi scoase din zona de decizie politică, administrativă, sau juridică. Generalul Iliescu a dezvăluit că fostul șef operativ al SRI Florian Coldea i-ar fi cerut procurorului-șef al DNA de atunci, Daniel Morar, să-l aresteze pe senatorul Cătălin Voicu, imediat după alegerile prezidențiale din decembrie 2009. Morar a refuzat să se implice într-o asemenea acțiune, și atunci, generalul Coldea i-a solicitat sprijinul procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi. Astfel, s-a decis modul în care să fie arestat fostul senator Voicu, Kovesi transmițând dosarul celor doi procurori (Lucian Papici și Marian Alexandru), care au instrumentat cauza. O altă informație interesantă furnizată de Dumitru Iliescu este aceea că SRI a monitorizat circa 300 de ofițeri din alte instituții de forță ale statului
român.

SRI, campion mondial la ascultat

Declarații incendiare despre Binomul SRI-DNA a făcut fostul secretar de stat Ovidiu Puțura, de profesie judecător, care a avut atribuții pe linia monitorizării autorizărilor de mandate de cercetare în cadrul Ministerului Justiției. Acesta a dezvăluit că în perioada 2012-2016 au fost interceptați cu mandate de siguranță națională majoritatea miniștrilor în funcție, precum și un număr impresionant de parlamentari, în general cei care au fost mai vocali, de la fiecare partid. A mai arătat că, din informațiile pe care le deține, au fost emise anual în jur de 2500 de mandate de ascultare pe siguranță națională. Declarațiile lui Puțura confirmă existența ordinului nelegal pe care generalul Florian Coldea l-a emis în 2009, cu privire la interceptarea convorbirilor tuturor politicienilor importanți, cu excepția președintelui României, respectiv a prim-miniștrilor, miniștrilor, parlamentarilor, președinților de consilii județene, șa. Declarațiile fostului secretar de stat ne readuc aminte și se coroborează cu analizele făcute în acest an de către profesorul și avocatul clujean Radu Chiriță și de către Fundația Friederich Ebert Stiftung România, asupra interceptărilor realizate în țara noastră, care au zdruncinat și ele serios credibilitatea SRI și a justiției.

Conform analizei realizate de avocatul Radu Chiriță, profesor la Facultatea de Drept a Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, în perioada 2010-2015 au fost adresate instanțelor de judecată 109.946 solicitări pentru mandate de interceptare telefonică, din care au fost aprobate 102,729 (93%), concluzionându-se că au fost interceptați minimum 300 de mii de cetățeni, luând în calcul o medie de trei persoane interceptate pe un mandat. Alți specialiști au afirmat că numărul persoanelor interceptate ar fi mult mai mare, respectiv de cel puțin un milion. Potrivit rapoartelor anuale de activitate a SRI, în perioada 2005-2015, serviciul a pus în executare peste 250 de mii de autorizări pentru interceptarea comunicațiilor, numărul acestora crescând de la un an la altul, ajungând în 2014 să fie de 11 ori mai mare decât în 2005. Din analiza profesorului Chiriță mai rezultă că au existat 66 de instanțe care nu au respins nicio cerere de interceptare, printre care 6 curți de apel (București, Cluj, Iași, Timișoara, Oradea, Pitești). Simptomatic este că Înalta Curte de Casație și Justiție a respins o singură cerere, admițând 4.522 din 4.523, sau că un Parchet dintr-un orășel ca Săveni a solicitat mandate de interceptare în 259 de dosare.

SRI a devenit campion mondial la ascultat, dacă avem în vedere analiza statistică a Fundației Friederich Ebert Stiftung, potrivit căreia SRI a solicitat și a obținut de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranță națională decât FBI, raportat la populația României, care este de 16 ori mai mică decât cea a SUA, în condițiile în care prima putere a lumii se confruntă cu amenințări la siguranța națională mult mai grave și mai numeroase. Pentru a exemplifica, în anul 2014, SRI a făcut 2469 de interceptări pe securitate națională, la o populație de 20 de milioane de locuitori, în timp ce FBI a făcut 1.416 interceptări similare, la o populație de 319 milioane de locuitori.

România, stat polițienesc insidios

Concluzionând, în acest an au apărut dovezi numeroase și clare privind instituționalizarea Binomului SRI-DNA și metodele de lucru ale acestora, precum și privind implicarea Binomului în politică, justiție, presă și afaceri. Au apărut dovezi că SRI s-a implicat în realizarea de activități de urmărire penală, deși legea interzice acest lucru. Au apărut dovezi că SRI a comandat arestarea și condamnarea unor persoane incomode din politică, justiție, mass-media, mediu de afaceri. Au apărut dovezi că SRI a ascultat toate persoanele pe care le-a considerat incomode și că în România s-a ajuns la un volum excesiv și abuziv de interceptări, aproape la o supraveghere de masă. Au apărut dovezi că SRI a subjugat justiția, pe care a transformat-o în „câmp tactic“, timorându-i și șantajându-i pe judecători, inclusiv cu pete negre din biografia lor, aflate în dosarele SIPA. Recent, am aflat că au fost șantajați inclusiv judecători importanți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, care au activat în completele de execuție. Astfel, unul dintre aceștia a fost șantajat pentru că ar fi întreținut relații incestuoase cu sora sa, iar altul, pentru că ar fi întreținut relații homosexuale, inclusiv cu angajați ai instituției. De altfel, SRI a încercat să-l șantajeze și pe un fost procuror-șef de la DNA cu relațiile extraconjugale pe care le-a întreținut cu o subalternă. Toate acestea demonstrează că România a devenit în ultimii ani un stat polițienesc mai mult sau mai puțin insidios. Așa cum a concluzionat recent profesorul Andrei Marga, România a avut un parcurs postdecembrist de la statul clientelar (cel mai vizibil în perioada guvernării lui Adrian Năstase) la statul mafiot (cel mai vizibil în timpul președinției lui Traian Băsescu) și la statul disciplinar (tot mai vizibil în ultimii ani). Cert este că s-a ajuns la un control și la un șantaj în masă, dar apărătorii statului de drept din stradă și din mass-media nu au îndrăznit să critice sau să protesteze și împotriva SRI sau a altor instituții de forță.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.