“În dimineaţa aceasta m-am trezit melancolică.” Este melancolia Dorei Doulebov, femeia pasională din grupul de terorişti, personaj încarnat de Emmanuelle Béart, în “Les Justes” (“Cei drepţi”) de Albert Camus, pusă în scenă de Stanislas Nordey.
Grupaj de Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu
O mezzo-soprană vândută mai bine decât Callas
Tânăra mezzo-soprană galeză în vârstă de 29 de ani Katherine Jenkins, la jumătatea drumului între muzica clasică şi pop, cu nouă CD-uri vândute în peste patru milioane de copii, cu cinci DV-uri deja realizate, cu un volum autobiografic vândut ca un best-seller, cu un contract discografic de peste un milion de dolari, a bătut recordul discurilor vândute de Maria Callas. Recent i se oferise un milion de lire sterline pentru a apărea nud în “Plaboy”, ofertă pe care a refuzat-o.
După cum mărturiseşte, are un singur vis: acela de a cânta la Scala di Milano, în “Carmen” sau în Nunta lui Figaro”, în rolul lui Cherubino. Mentorul său este Placido Domingo, iar idolul, Andreea Bocelli. Prietenul său de suflet – tenorul Rolando Villazon. Hobby-ul? Tehnologia, pentru că aceasta îi permite să stea aproape de fanii săi, cât şi de familie. Recent a apărut la televiziunea britanică un show, “From popstar to operastar”, care-şi propunea să-i învăţe pe tinerii cântăreţi de muzică uşoară să interpreteze şi arii din opere. Profesor, irezistibila Katherine Jenkins. Singurul timp liber pe care-l are este cel din avion.
Două staruri ale filmului au revenit la teatru
“În dimineaţa aceasta m-am trezit melancolică.” Este melancolia Dorei Doulebov, femeia pasională din grupul de terorişti, personaj încarnat de Emmanuelle Béart, în “Les Justes” (“Cei drepţi”) de Albert Camus, pusă în scenă de Stanislas Nordey. Ea este departe aici de fremătătoarea şi splendida Camille a lui Musset, sub direcţia lui Jean-Pierre Vincent, după ce a abordat texte din Marivaux, Molière şi înaine de a se juca cu focul în piesa lui Strindberg, în regia lui Luc Bondy. Spectacolul a fost foarte bine primit de public. Camus numea personajele din această piesă şi “inocenţii vinovaţi”. Fiecare cuvânt, fiecare tăcere este ca o partitură.
Audrey Tautou, splendida actriţă din filmul “Coco avant Chanel”, revine în Thèâtre de la Madeleine în rolul Nora din piesa lui Ibsen. Atunci când cortina se ridică, Nora este acolo, ca o păpuşă rigidă în penumbră, într-o rochie albastră, cu guler şi manşete de dantelă, asemenea unei privighetori rănite. Regizorul Michel Fau merge către universul lui Tim Burton, plin de angoase şi coşmaruri. Ritmul reprezentaţiei este excelent. Un spectacol remarcabil prin inteligenţa montării şi foarte modern, după părerea criticii franceze.
Martie însângerat
Pe 19 şi 20 martie, după douăzeci de ani de la dramatice evenimentele din martie 1990 de la Târgu-Mureş, Studioul Yorick vă invită să participaţi la spectacolul talentatei regizoare Gianina Cărbunariu, “20/20”. Este o producţie care pune în discuţie, prin mijloacele teatrului, particularităţile convieţuirii româno-maghiare, bilingvismul şi situaţiile umane, conflictele ce pot apărea, cum ar fi confruntările interetnice din martie ’90.
Echipa maghiaro-română a spectacolului a invitat oraşul să fie coautor: amintirile personale ale celor peste cincizeci de intervievaţi au însemnat punctul de pornire pentru spectacolul racordat la istoria recentă. Spectacolul nu-şi propune să facă dreptate, să reconstituie momentul martie ’90 sau să construiască eroi. Situaţiile fragmentate, mărturiile contradictorii denotă lipsa unui punct de vedere general valabil. Ne rămân adevărul răscolitor şi câteodată grotesc al unor detalii păstrate în amintire, istorisiri moştenite, precum şi şirul întrebărilor nerostite ale unei realităţi postmartie.
O capodoperă a gândirii politice
Vineri, 19 martie, la ora 18.00, la Ceainăria Cărtureşti (Arthur Verona) are loc lansarea volumului “Principalele curente ale marxismului. Vârsta de aur”, semnat de Leszek Kolakowski, publicat de Editura Curtea Veche.
“Vârsta de aur” este cel de-al doilea volum al trilogiei “Principale curente ale marxismului” şi prezintă istoria intelectuală a Internaţionalei a Doua comuniste, de la „ortodoxia germană” a lui Kautsky până la bolşevismul revoluţionar al lui Lenin. Kolakowski expune analitic, cu o vigoare critică plină de luciditate şi, pe alocuri, de ironie, cele mai importante teze ale principalilor intelectuali marxişti europeni din perioada 1889-1914: Kautsky, Bernstein, Jaurès, Sorel, Lafargue, Labriola, Rosa Luxemburg, Kazimierz Kelles-Krauz, Ludwik Krzywicki, Stanisław Brzozowski, Max Adler, Rudolf Hilferding, Plehanov, Lenin.
Cunoaşterea erudită a istoriei marxismului şi profunda reflecție asupra ideilor sale care au transformat istoria, deşi, desigur, nu în modul cel mai fericit, fac din această lucrare o capodoperă a gândirii politice şi a istoriei intelectuale a secolului XX. Volumul beneficiază de o traducere excelentă realizată de un grup de tineri cercetători în Ştiințe Politice (Cătălin Cîndea, Emanuel-Nicolae Dobrei şi Bogdan Florian), atent citită şi unificată de Tereza-Brînduşa Palade. Lucrarea se adresează celor interesaţi de filosofie politică şi de istoria intelectuală a marxismului.
Literatura francofonă şi Benjamin Fondane
Premiul Internaţional de Literatură Francofonă “Benjamin Fondane” va fi decernat, joi 18 martie, la ora 19.00, la Palatul Béhague din Paris, scriitorului haitian Jean Métellus. Premiul, creat în memoria poetului, filosofului şi eseistului român B. Fundoianu, a cărui operă esenţială a fost scrisă în limba franceză, este acordat anual unui scriitor nefrancez, dar care scrie în limba lui Molière sau Eugen Ionescu.
Distincţia, patronată de ICR Paris în colaborare cu asociaţia “Printemps des poètes” şi Societatea de Studii B. Fondane, este acordată pentru poezie, proză poetică şi eseu. Scriitorul haitian este premiat pentru modul în care, „prin întreaga sa operă, cronicarul-poet ne face să vibrăm la splendorile şi tragediile pământului natal, într-o limbă literară franceză somptuoasă şi muzicală, purtătoare a valorilor umaniste de dialog între culturi ”.
Jean Métellus s-a născut în oraşul Jacmel din Haiti în 1937 şi s-a exilat la Paris în 1959. Remarcat de André Malraux pentru volumul “Au pipirite chantant” (1975), Jean Métellus a publicat peste 20 de volume de poezie, proză, teatru şi eseuri, fiind distins în 2006 cu marele premiu internaţional de poezie Léopold Sédar Senghor pentru întreaga sa operă. În 2008 i se acordă în Franţa importanta distincţie Cavaler al Legiunii de Onoare.
Printre scrierile sale de mare succes la public şi la critică se numără: “Jacmel, ou le crépuscule” (roman, 1982); “Anacaona” (piesă de teatru, 1986) şi volumele de eseuri “Haïti, une nation pathétique“ (1987), “De l’esclavage aux abolitions – XVIIème-XXème siècles” (1998), precum şi cartea de interviuri cu Françoise Naudillon, intitulată “Des maux du langage à l’art des mots” (2004).
Va urma un concert de lieduri susţinut de mezzo-soprana Claudia Codreanu-Mihalcea şi de pianista Ana Giurgiu-Bondue.
