Nucleara-senzațională: Ce beton era falsa mamă a lu’ Sui-Elen

• Când eram copil la Sibiu, în clasele primare, iubeam serialul Dallas, cu toate că nu văzusem niciun episod. Ceaușescu încă nu redusese la două ore pe zi programul TVR și când se difuza minunea de serial american toată suflarea adultă a orașului dispărea de pe străzi. Noi, „juniorii mici”, puteam să jucăm fotbal pe stradă, să furăm fructe de la vecini (și bunicii mei aveau pomi fructiferi în curte, dar alea de ciordit mi se păreau mai bune) și chiar să spargem geamuri. Nimeni nu s-ar fi urnit din fața televizorului. A doua zi după difuzare, invariabil, bunica mea se strângea la o cafea cu alte babe să comenteze ce au făcut Jereu, Babi, Pam și Sui-Elen. Erau așa de preocupate de discuție, că eu puteam să iau discret dropsuri din bomboniera de pe bufet fără să se prindă nimeni (nu aveam voie, să nu mi se strice dinții).

Lumea era fascinată…

După un hiatus de câțiva ani în perioada cruntă de la sfârșitul anilor ’80, serialul s-a reîntors în 1990 cu forță și vigoare. Lumea era fascinată de două prostioare interminabile, Dallas și Sclava Isaura. Tot atunci, un erou-jurnalist necunoscut a lansat o mare bombă: Linda Gray, interpreta lui Sue-Hellen, ar fi fata Nadiei Gray, acriță de origine română. Fiindcă nu exista internet să verifici informațiile venite „de afară”, presa proaspăt democratizată a preluat plină de fior patriotic povestea. Apoi, a răsturnat-o atât de mult încât și în ziua de azi mai sunt oameni din generația mea sau mai bătrâni care cred gogomănia asta. De fapt, era doar o pură coincidență între pseudonimul ales de Nadia și numele Lindei, pe care-l moștenise de la tac-su. A fost în bancul cu „adevărata fată a celor trei false Mama Omida”, drept reclamă pentru niște vrăjitoare.

De ce m-am apucat să scriu treburile astea?! Fiindcă acum câtva timp am dat în arhivele Securității peste o fișă moștenită de la precursorul ei, SSI, care o privea pe Nadia Herăscu (Herescu), viitoare Gray. O fac publică în premieră în România.

A fost spioană?

Sinteza despre ea, din data de 24 ianuarie 1945, ne spune că se născuse în 1930 ca fiică a avocatului evreu bogat Kujnir, dar fusese botezată catolică. S-a măritat foarte tânără cu omul de afaceri de succes George Solomon Goldenberg Schumhardt, devenit la un moment dat George Herăscu. Fiind plină de bani, juca de plăcere teatru, încuraja juni scriitori și artiști, voia să editeze reviste culturale. Din plictiseală, se încurcase cu pilotul Bâzu (Constantin) Cantacuzino și el complet căsătorit.

Fac o mică paranteză despre domnul prinț Bâzu. Considerat, pe bună dreptate, un aviator de geniu, el era și un mare zurbagiu. Relatările interbelice îl amintesc drept bețiv de performanță (a și murit în 1958 când i-a făcut poc ficatul), curvar profund, scandalagiu și mare amator de jocuri de noroc pe bani grei. O fi fost o trăsătură de familie fiindcă și maică-sa, Maruca, măritată cu mult mai tânărul compozitor George Enescu trăia, de fapt, în anii ’30 cu filozoful hipnotizator-panglicar Nae Ionescu și alți cetățeni.

I 0938517_014 (pdf.io) (2)

În 1940, George Herăscu a divorțat de Nadia. Omul, probabil de bucurie că scapă de ea a lăsat-o cu toate bijuteriile pe care i le cumpărase. Mai mult, i-a dat un „mizilic” de 3.000.000 de lei (un salariu bun era 20.000 de lei pe lună). Doamna a continuat voioasă relația cu Bâzu.

De ce era bănuită Nadia de spionaj? Fiindcă a cultivat relații cu cercurile anglofile după ce România a intrat în război, avea legături cu rudele unor „spioni dovediți”, se vizita cu atașatul militar american până la intrarea, mai târzie, a SUA în conflagrația mondială. De asemenea, a păstrat legătura cu un diplomat turc suspectat că ar fi coordonat o rețea informativă în favoarea aliaților. Ofițerilor de contrainformații li se păreau suspecte vizitele pe care femeia le făcea în unitățile militare de aviație unde servea Bâzu, molbilizat ca pilot militar (s-a dovedit un as al aviației de vânătoare românești în război).

La sfârșitul fișei, pshihologii anonimi din SSI o caracterizează pe Nadia duios: „Este considerată o demimondenă avidă de lux și titluri pompoase care-și etalează inteligența și grațiile speculând slăbiciunea bărbaților din înalta societate pentru a-și creia (Sic!) , în compania acestora o viață cât mai comodă”.

La vitta e bella

După război, fiindcă divorțase și Bâzu, cei doi s-au căsătorit și au reușit să fugă, pe rând, din țară. Gurile rele susțin că ”defecțiunea” ar fi fost facilitată chiar de Ana Pauker, al cărei pilot personal și în subsidiar amant devenise prințul. Ei au rămas oficial căsătoriți până la moartea lui și s-au stabilit în Spania.

Încă din 1949, Nadia cu numele mult mai comercial de Gray, a început să aibă succes în cinematografie. A fost, după toate probabilitățile, singura actriță de film provenită din România care s-a remarcat în producții turnate în aproape toată Europa Occidentală (Elvira Popesco, mai talentată, performase aproape exclusiv în Franța).

Vârful carierei

A jucat împreună cu nume mari, ca Brigitte Bardot, Audrey Hepburn, Marcello Mastroianni, Peter Sellers, Vittorio de Sica. Vârful carierei l-a atins când a primit un rol important în ”La dolce vitta” al lui Frederico Fellini (1960). După a treia căsătorie legală, cu un american bogat, Herbet Silverman, s-a semi-retras din viața publică. A murit la 70 de ani, în 1994, fără să povestească ce a făcut în timpul războiului.  Putem trage concluzia că a avut o viață aventuroasă și frumoasă.

P.S.: Am pus special un titlu imbecil, demn de cele mai stupide tabloide de la începutul anilor 2000. Sunt curios dacă o să am mai multe vizualizări decât în mod normal.