În Galeria de Artă a Institutului Cultural Român de la New York, aflată la parterul clădirii ce adăposteşte Misiunea Permanentă a României la Naţiunile Unite, Consulatul General şi Institutul Cultural Român, s-a ajuns la cea de-a patra mare expoziţie de artă, sub noua conducere, având-o ca directoare pe scriitoarea Doina Uricariu. O numim “expoziţie mare de artă” pentru a o diferenţia de expoziţiile ce însoţesc fiecare eveniment cultural al institutului, create anume, dimpreună cu slides-show-ul special individualizat care completează fiecare eveniment cu o dimensiune vizuală, istoric-contextuală, de documentare.

Inegalabilele afişe de teatru ale artistei, expuse la ICR New York
Acestea sunt expoziţiile de la etaj, vecine ca spaţiu cu Sala „Auditorium”. Ele ilustrează fiecare eveniment, indiferent că este vorba de literatură („Nichita Stănescu”văzut de Mircia Dumitrescu, „Eminescu în arta monumentală românească”, „Caragiale în presa românească, în sculptură ori în spectacolele de teatru”, regizate de Mircea Cornişteanu, „Cătălin Ionescu-Arbore şi scenografia spectacolului de operă”, „Peter Schneider, în teatrul şi filmul de animaţie american”, „Dan Dediu şi Liana Alexandra”, „Enescu necunoscut”, „Anatol Vieru”, din seria amplă „Portrete de compozitori români”, Răzvan Ţupa, cu poemele lui traduse admirabil, în engleză de Adam Sorkin, susţinut de ICR New York la rezidenţa literară de la Ledig House şi recitalurile newyorkeze, Ioan Hădărig, invitat cu poemele lui traduse în franceză, „Poemes du silence”, în cadrul unui eveniment multi media, demn de cartea recordurilor, expoziţia de Mail Art de la Naţiunile Unite etc.

Juliet Kinchin la vernisaj

Una dintre imensele tapiserii ale artistei
După expoziţia „La Blouse roumaine, De la costumul popular românesc la Matisse”,expoziţiaInter-Art, „Nations, Water, Culture”,cu picturile şi sculpturile lui Stefan Balog, expoziţia „Realms, Openings”, cu Vasile Tolan şi invitaţii lui, Dorotheea Fleissig şi Andrei Bădescu, ICR găzduieşte un excepţional eveniment aducând în prim plan creaţia Klarei Tamas şi afişele ei dedicate filmelor româneşti, unor spectacole de teatru memorabile, unor expoziţii naţionale şi festivaluri de film sau simeze internaţionale. Un slides show va prezenta şi tapiseriile Klarei Tamas dimpreună cu o carte a ei despre marile tapiserii în postmodernitate. Klara Tamas a fost şi va rămâne un nume important al artei româneşti din veacul XX şi din secolul XXI.
Juliet Kinchin, curatoarea de la MoMA, a deschis expoziţia Klarei Tamas

Scriitura barocă a Klarei Tamas

Simboluri şi senzualitate
Expoziţia cu afişele Klarei Tamas, „Underground Posters”, s-a deschis în 7 noiembrie, când a fost prezentată publicului de Juliet Kinchin, curator de arhitectură şi design, la MoMA, ceea ce reconfirmă valoarea exponatelor, ţinând seama de expertiza şi poziţia curatoarei în peisajul internaţional al artei moderne. Un afiş admirabil creat de Klara Tamas, anume pentru expoziţia ei, desenează un ceas care figurează pe cadranul lui oval dinamica unor perioade, iar nu cifra orelor, înscrise cu simboluri romane sau arabe. Cifrele înscriu pe cadran anii 1976, 1980, 1984 şi 1989, iar în locul mărcii apare scris Bucharest, pe post de loc şi timp, de meridian şi centru iradiant al creaţiei artistei. Bucureşti este locul de unde a plecat şi unde s-a întors demersul ei creator naţional şi internaţional. Acest cadran al creaţiei „Underground Posters” adună patru etape şi avatarurile artei sub dictatura comunistă, cărora marii artişti, precum Klara Tamas (1976-1989), le-au ţinut piept, printr-un continuu răspuns polemic, disident, underground, care a basculat şi transgresat frontierele dictaturii. Nu lipseşte celebrul an 1984 de pe cadranul artistei, trimiţând la cartea lui Orwell, la marea distopie arătând absurdul şi animalitatea grotesc-sângeroasă a lumii din ţarcul Cortinei de Fier. Nu lipseşte nici anul căderii Cortinei de Fier, 1989, iar anii 1976 şi 1980 marchează etape din viaţa şi creaţia Klarei Tamas.

New Picture
Născută în 1946, la Târgu-Mureş, Klara Tamas este licenţiata Academiei de Artă „Ion Andreescu” de la Cluj. A lucrat apoi la Editura „Kriterion”, între anii 1972 şi 1982, din 1973, este membră a Uniunii Artiştilor Plastici. Este rezident în SUA din 1982. Lucrările ei au fost prezentate în numeroase bienale de grafică internaţionale şi se află în muzee de mare importanţă şi prestigiu, precum „Albertina Museum”, „Nemzeti Galeria”, „Warshaw Posters Museum”, la Tokyo, la Bejing şi vor intra şi în colecţia MoMA. Afişul expoziţiei de la New York cuprinde, pe verso, pe lângă CV-ul complex al artistei, un text semnat de Doina Uricariu despre lumea captivă sugerată de simbolurile cuprinse de afişele Klarei Tamas, de la sârma ghimpată la odgoane şi plasele năvodului, de la calea întortocheată a melcului la colivia în colivie sau piramida de capete, tunse la zero şi panglicile învolburate ale peliculei de film ce ţâşnesc din blocul de piatră spartă. O expoziţie unică, remarcabilă despre arta grafică din România şi puterea artistului de a exprima adevăruri pe care nici ideologia şi nici cenzura nu le-au putut ţine captive.