O licitaţie de calitate princiară la Sotheby’s

De la Piffetti la Giovanni Ambrogio Miseroni, stilul italian a fost protagonistul absolut al licitaţiei de calitate princiară, ţinută recent la Sotheby’s, din Londra, sub tilul „Tresures”, subintitulată „Artiştii aristocraţi”. Publicul şi colecţionarii au apreciat ideea unei formule de vânzare reduse, cu 31 de protagonişti, cu opere de mare valoare artistică, expuse la „Conduit Gallery”. Atrăgând un public cunoscător al calităţii, cifra vânzărilor s-a situat la 12.100.000 de euro. Cinci dintre aceste piese au fost cotate în topul primelor 10 vânzări de acest gen.

Figura ebenistului torinez de vârf Pietro Piffetti a făcut, în ultimii 15 ani, obiectul unor studii şi cercetări care au încercat să-i reconstituie nu numai activitatea artistică, dar şi viaţa, cultura şi mediul artistic în care a evoluat.

Bibliotecă creată de Piffetti, aflată în Palazzo Quirinale

Lectura complexă a producţiei sale permite evidenţierea unei culturi extrem de articulate, ce nu se poate compara cu aceea a unui simplu tâmplar şi nici cu cea a unui ebenist de clasă. Pietro Piffetti a fost într-adevăr artist din toate punctele de vedere. Ca pictor sau ca sculptor de valoare, a ştiut să transforme mobilele sale şi toate obiectele produse, fie că erau de mari sau de mici dimensiuni, în opere articulate estetic, expresie a unei poetici complexe şi sofisticate.

Canapele. Preţ record, de 1.923.000 de euro

Nu există sau sunt foarte rare şi cu informaţii fragmentare biografii ale artiştilor şi marilor personalităţi piemonteze care au trăit în timpul Regatului de Savoia, s-a constatat în timpul primei întâlniri a „Conversaţiilor la Curte” (Capella Sant’Umberto, Reggia di Venaria), în care a fost prezentată o mobilă de Pietro Piffetti, recent restaurată.

Detaliu dintr-o canapea de Piffetti

În timpul perioadei în care familia de Savoia a condus Italia au fost create adevărate capodopere. Pietro Piffetti, „ebenistul regelui”, cum era numit, este considerat unul dintre artiştii importanţi ai epocii, iar operele sale sunt apreciate ca şi când ar aparţine unui mare sculptor. Se năcuse la Torino în 1701, dintr-o familie modestă, pasionat de cultură şi în special de muzică. A fost un bun cunoscător al picturii şi gravurii italiene, franceze, flamande, realizând decoraţii şi scene pe care le găsim adesea în operele sale. Rămâne orfan la vârsta de 7 ani, iar tatăl său se recăsătoreşte la puţin timp după moartea mamei lui.

Cabinet din abanos cu pietre dure, vândut cu 750.000 de euro

Producţia sa evidenţiază o cultură solid articulată, furând câte ceva din atelierele maeştrilor săi. A fost protejat de Filippo Juvarra şi de Marele Cancelar Carlo Vincenzo Ferrero d’Ormea (1680-1745), dscoperitor şi mecena al unor talente piemonteze, care i l-a recomandat regelui Carlo Emmanuele III.

Un cabinet din abanos, cu pietre dure şi marmură, tipic „Şcolii romane” din secolul al XVII-lea, cu elaborate motive florale ce-l disting de compoziţiile geometrice abstracte, reprezintă o piesă de certă valoare.

Capodopere adjudecate

Cabinet din a doua jumătate a secolului al XVII-lea

O spectaculoasă piesă din calcedoniu, de Giovanni Ambrogio Miseroni, reprezentându-i pe Venera şi Cupidon dormind într-o scoică montată în argint, ce a fost păstrată la Muzeul Luvru, care a aparţinut de-a lungul timpului unor importanţi colecţionari europeni, de la Rudolf al II-lea şi Cristina de Elveţia la cardinalul Mazarin şi Ludovic al XIV-lea, regele Soare, achiziţionată în 1796 de Jacques de Chapeaurouge şi-a încheiat călătoria într-o colecţie particulară elveţiană, a fost pusă în vânzare.

O pereche de console veneţiene, intarsiate cu fildeş, din lemn de trandafir şi de cireş, semnate Lucio de Lucci

Miseroni este apreciat drept unul dintre marii incizitori de pietre dure din Renaştere, reuşind să lucreze cu pulbere de diamante, pe care o inciza, ca un adevărat sculptor, alături de alte pietre preţioase şi minerale, colorate de la galben la roşu şi gri, creând nuanţele veşmintelor, dar şi părul zeiţelor. Baza de pornire a fost de 900.000 de euro, iar preţul final, de 1.673.000 de euro. Miseroni a creat această lucrare pentru Ruolf al II-lea de Habsburg, cel mai mare mecena al artiştilor din epocă, iar atunci când suedezii au invadat Praga, în 1648, lucrarea a fost dusă la Roma de regina Cristina de Elveţia…

Mobilier semnat Piffetti

Un vas din alabastru, de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, din Roma, cu baza din marmură verde şi cu pietre lapislazuli şi agate în forme geometrice, înalt de 43 de centimetri, atribuit lui Luigi Righetti, inspirat de un vas roman descoperit în „Villa Adriana” din Tivoli, a fost cumpărat pentru 300.000 de euro. Francesco Righetti (1749-1819) era elevul orfevrului Luigi Valadier şi se distinsese prin numeroasle sale bronzuri, multe dintre ele copii ale antichităţii.

Venera din calcedoniu, atribuită lui Giovanni Ambrogio Miseroni, adjudecată la 1.673.000 de euro

Un „Cabinet” ce a atras numeroşi amatori a ajuns la suma de 750.000 de euro. Două lăzi florentine din secolul al XVI-lea, din nuc, cu intarsii florale şi aurite, decorate cu doi lei, au fost cumpărate pentru 300.000 de euro. O pereche de canapele veneţiene, de la sfârşitul secolului al XVI-lea, atribuite lui Giovanni Ambrogio Miseroni, ce s-au aflat în colecţiile Muzeului „Luvru”, cu montură în argint aurit, decorate cu o Veneră şi cu un Cupidon, în relief, pe marginile spătarului, au fost adjudecate prin telefon la preţul de 1.923.000 de euro.

Detaliu de bibliotecă, marca Piffetti

Un alt „Cabinet” (144,5x138x35) cu extraordinare intarsii din perle, fildeş şi lemn de nuc, cu motive vegetale, iar în mijloc cu un medalion cu mitul Dianei, a fost vândut pentru 202.000 de euro. Cabinetul mai fusese prezentat în 2005 şi la TEFAF din Maastricht, şi la galeria milaneză „Domenico Piva”. Două canapele aurite de la Galeria Carrega Cataldi din Genova, estimate în catalog între 350.000 şi 550.000 de euro, au ajuns în scurt timp la licitaţie la suma de jumătate de milion, pentru a fi adjudecate în final cu aproape 2.000.000 de euro. Înainte de a cădea ciocănelul, lordul Dalmeny, vicepreşedintele de la „Sotheby’s” pentru Marea Britanie, a îngheţat vânzarea cu un „thank you very much”. Rococo-ul italian place şi azi şi a obţinut un record absolut pentru un fotoliu. Până acum numai fotoliile englezeşti au depăşit suma de 1.000.000 de lire sterline.

Scrin Piffetti, cu intarsii de perle şi fildeş

Tot un succes au fost două mese veneţiene, semnate Lucio de Lucci, iar la bază Andrea Brustolon (1662-1732). Acestea au fost intarsiate cu fildeş, lemn de tandafir, lemn de nuc. Motivele decorative sunt caracterizate de fine volute, inspirate de Hans Vrederman de Vries din Anvers. Extraordinarele baze baroce, de o bogăţie opulentă, cu frunze şi fructe, sunt realizate într-o fantezie debordantă, în aşa fel încât Honoré de Balzac l-a numit pe Brustolon „Michelangelo al lemnului”. Ele au fost cumpărate pentru suma de 797.000 de euro.

Două elaborate alegorii din bronz, „Arta războiului” şi „Culesul viei”, compuse, fiecare din câte 11 personaje (oameni şi animale), opera veneţianului Francesco Bertos, ce au aparţinut baronului Alphonse de Rothschild (1827-1905), care le-a ţinut în palatul său din Viena, au fost adjudecate pentru 645.000 de euro fiecare.

O pereche de cutii muzicale de la Genova, achiziţionate pentru 735.650 de lire sterline

„Iată cum acest tip de vânzare de opere de artă de un înalt nivel reprezintă viitorul”, declara Francesco Morroni, expert în arte decorative de la Milano.

Un întreg palat, Abaţia Royaumont, construit în 1780 la 30 de kilometri la nord de Paris, va fi vândut în capitala franceză la Christie’s, între 19 şi 21 septembrie. Reşedinţa a fost casa baronilor Fould-Springer, o pereche de celebri mecena ai artiştilor, a căror fiică, Liliane, s-a căsătorit în 1942 cu baronul Elie de Rothschild, punând capăt unei rivalităţi seculare între cele două familii. Vânzarea obiectelor de artă, picturilor, sculpturilor, desenelor se situează în jurul a peste 5 milioane de euro. Între piesele forte am menţiona un lampadar din secolul al XVIII-lea, din cristal de rocă, de Philippe Thomire, estimat în jur de 1.000.000 de euro, o masă stil Imperiu datând de la 1800, de acelaşi artist, evaluată de la 500.000 de 1.000.000 de euro.