O nouă ”armă-minune” pe frontul din Ucraina

”Emblematicul avion multirol F-16, care a fost prima alegere a NATO și a altor armate în numeroase războaie vreme de circa 50 de ani” a ”venit să ajute Ucraina să lupte cu Rusia”, scrie Associated Press. Citând oficiali ucraineni, AP arată că F-16 ar putea rezolva mai multe probleme cu care se confruntă Ucraina: atacurile masive cu rachete din partea Rusiei, folosirea de către ruși a bombelor cu planare, desfășurarea bateriilor antirachetă S300 în regiunile de frontiera Harkov și Sumî. Mai aflăm că pistele pe care F-16 ar urma să le folosească nu au fost afectate decât în mică măsură de bombardamentele ruse, că rachetele cu care vor fi echipate avioanele F-16 ar putea lovi teritoriul Rusiei. Concluzia este că avem de-a face cu o nouă arma minune care ar urma să schimbe soarta războiului.

Doar că, după cum arata chiar relatarea AP, arma minune are 50 de ani vechime, iar avioanele care vor ajunge în Ucraina nu sunt dintre cele mai noi sau modernizate. Fiind o armă veche, Rusia are dezvoltate deja cotramăsuri împotriva acestor avioane. Este motivul pentru care, aflăm tot din relatarea AP, generalii ucraineni au decis ca o parte dintre avioanele F-16 să rămână în țările NATO, pentru a nu fi distruse în Ucraina.  Apoi, în Ucraina vor ajunge, inițial, un mic număr de avioane F-16.

”Nu cred că F-16 vor aduce mare schimbare. Exist un interviu in The Guardian cu generalul Sîrski, comandantul armatei ucrainene, interviu în care a spus că avioanele F-16 nu vor conta cu adevărat, că nu vor avea un impact important pe front. Nu vor veni decât 20 de avioane în prima fază. Mai importanți decât avioanele sunt piloții, si nu cred deloc ca au piloți bine antrenați care să zboare cu aceste avioane. Dar să presupunem că există acești piloți pentru cele 20 de avioane; dacă ajung în apropierea liniilor ruse de apărare antiaeriana, avioanele vor fi doborâte, pentru că Rusia are una dintre cele mai bune apărări aeriene cu rachete sol-aer din lume. Iar Sîrski a spus că nu le va trimite aproape de linia frontului”, spune profesorul John J. Mearsheimer.

Ucraina așteaptă 79 de avioane F-16, care vor veni din Olanda, Belgia, Danemarca si Norvegia, pe parcursul unui an. Multe dintre ale vor staționa în alte state, scrie Bloomberg. The Wall Street Journal scrie că avioanele vor fi dotate cu rachete AGM-88, rachete aer-aer AMRAAM și rachete aer-aer AIM-9X. ”Avem încredere că vom putea livra aceste arme, cel puțin la nivelul critic”, a spus un oficial american.

Reacția Rusiei a fost lansarea unor exerciții de desfășurare a armelor nucleare tactice, în cooperare cu Belarus, țară care, începând de anul trecut găzduiește arme nucleare tactice ale Rusiei. Sosirea primului lot de avioane F-16 in Ucraina coincide cu lansarea celei de a treia faze (faza finală) a exercițiilor nucleare ruso-belaruse. Avioanele F-16 pot transporta arme nucleare, iar oficialii ruși au declarat că vor presupune că orice asemenea avion este înarmat cu focoase nucleare. Președintele Vladimir Putin  avertizat că vor fi ”consecințe grave”, cu referire la posibila decolare a acestor avioane, pentru misiuni de luptă, din baze aeriene NATO.

La finalul săptămânii trecute, președintele Rusiei a lansat si un avertisment legat de anunțul SUA despre desfășurarea în Germania a unor rachete cu rază lungă de acțiune. Putin a declarat că Rusia va desfășura rachete cu rază lungă de acțiune la o distanță de la care să poată lovi țările vestice. ”Timpul de zbor al acestor rachete, care în viitor vor fi echipate cu focoase nucleare, deasupra teritoriului nostru va fi de 10 minute”, a sus Putin. ”Vom lua măsuri în oglindă, având în vedere acțiunile SUA și ale sateliților lor din Europa și din alte regiuni ale lumii”. (Declarațiile lui Putin au venit în contextul vizitării tot mai dese a porturilor cubaneze de către nave ale marinei militare ruse, situație care amintește de criza rachetelor din Cuba, la apogeul Războiului Rece).

Ministerul german de Externe a precizat că Berlinul nu va fi intimidat de declarațiile venite de la Moscova. ”Acest tip de rachete a fost dezvoltat și desfășurat de mult timp de către Rusia. Noi planificăm acum un răspuns la posibila lor folosire împotriva Germaniei sau a altor ținte”. La mijlocul lunii iulie, ambasadorul Rusiei la Washington a declarat că desfășurarea în Germania a rachetelor americane cu rază lungă de acțiune poate duce la ”o escaladare necontrolată a tensiunilor tot mai mari dintre Rusia și NATO”. ”Oare Germania nu înțelege că prezența rachetelor americane pe teritoriul german va face ca aceste facilități să intre în colimatorul Rusiei? Nu este o amenințare, ci este modul logic în care ar trebui să gândească un om normal”, a spus ambasadorul Anatoli Antonov.

Primele avioane F-16 vor ajunge în Ucraina într-un moment în care, după cum scrie The Washington Post, ”reinvadarea regiunii Harkov de către Rusia, deși cu un avans teritorial limitat, redirecționează resursele Ucrainei”. Ziarul american îl citează pe comandantul unui batalion ucraineana care spune că ”Putin este tot mai aproape de momentul în care va intra în posesia «premiului»”. ”Strategia este inteligentă: încerci să concentrezi forța inamicului tău într-o direcție și apoi să-i distragi atenția în altă direcție. Primul lor obiectiv este să ne distrugă, iar al doilea este să ne împingă în spate, pentru a avea o poziție cât mai bună la negocierile de pace. Sunt aproape să captureze întreaga regiune Donețk”, spune ucraineanul.

The New York Times relatează că armata rusă a ajuns aproape de Pokrovsk, un nod de comunicații important pentru aprovizionarea trupelor ucrainene care rezistă în regiunea Donețk. ”Avansul rapid al trupelor ruse contrastează puternic cu modul lent în care au înaintat anul acesta în regiunea Donețk, uneori cu doar câteva sute de metri pe săptămână”.

”Știu că vom câștiga și iată cum vom face asta”, se intitulează amintitul interviu The Guardian cu generalul ucrainean Oleksandr Sîrskîi. Este interviul în care generalul declara că avioanele F-16 nu vor avea un impact semnificativ, că armata ucraineană este într-o gravă criză de personal, că livrările din Vest nu țin pasul cu producția de armament a Rusiei și a aliațior ei. ”Este vorba despre o amăgire la care recurge presa occidentala”, spune profesorul Mearsheimer, cu referire la titlurile articolelor despre războiul din Ucraina. ”Dacă suntem atenți la retorica oficială din SUA despre războiul din Ucraina și cel din Gaza, observăm că este ruptă de realitate și că dezinformăm publicul și liderii din întreaga lume. Aș pune asta în contrast cu modul în care Putin vorbește despre război și politica internațională. Poate voi fi acuzat că sunt un idiot util al lui Putin pentru că spun asta, însă Putin este la obiect când spune ce vor face rușii, când spune ce crede despre conflictele din Ucraina și Gaza. Poți să nu fii de acord cu concluziile lui Putin, însă analiza sa se bazează aproape întotdeauna pe fapte și logică. Când asculți administrația Biden și pe liderii guvernelor europene, ajungi la concluzia că logica nu intră în repertoriul lor și că nivelul de amăgire este cu adevărat remarcabil”, spune Mearsheimer.

”La Bruxelles, aproape nimeni nu se așteaptă ca Ucraina să recupereze teritoriile pierdute. Însă nimeni nu vrea să vorbească despre asta – cel puțin la nivel oficial. Die Welt a vorbit cu mai mulți oameni din interior care își fundamentează viziunea sumbră pe faptul că vina aparține Europei”, scrie Die Welt, într-un articol publicat pe  1 august și intitulat ”Realitatea sumbră din Ucraina despre care oficialii NATO vorbesc doar sub protecția anonimatului”.

Iar Ucraina are mari probleme și la nivel financiar. Pe 31 iulie, președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret prin care amână plata datoriilor externe până în octombrie. Asta după ce, la începutul războiului, în februarie 2022, Ucraina a ajuns la un acord cu creditorii săi pentru amânarea plății tranșelor din datorie (atunci de 23 de miliarde de dolari) până în august 2024. ”Este necesar să introducem măsuri temporare de încetare a plății datoriei”, arată decretul semnat de președintele Zelenski. O parte din miliardele de dolari oferite de UE Ucrainei sunt împrumuturi, iar Ucraina semnalează că nu va rambursa aceste împrumuturi.

Oricât de grea ar fi situația, președintele Zelenski nu se poate întoarce acum la masa negocierilor, pentru a semna un acord cu Rusia. ”Zelenski nu are probleme doar pe front, nu are de-a face doar cu rușii și americanii, ci și cu extrema dreapta din țara lunii, iar dacă vrea să facă acum o întoarcere la 180 de grade și să încheie o înțelegere cu rușii prin care să facă mari concesii teritoriale și să abandoneze obiectivul aderării la NATO, Zelenski ar putea fi împușcat”, comentează John Mearsheimer despre posibilitatea unor negocieri Rusia-Ucraina (în lumina vizitei recente a ministrului ucrainean de Externe în China, o țară care dorește să fie mediator).