O propunere riscantă a Germaniei pentru Ucraina

Cancelarul german Friedrich Merz dorește să ofere Ucrainei un nou statut special de ”membru asociat” UE. Într-o scrisoare trimisă conducerii UE, citata de Der Spiegel, Reuters, preluate de presa ucraineana. Ucraina nu ar primi deocamdată drepturi depline de membru și de vot, însă ar fi integrată mai strâns în instituțiile UE și, fundamental, va intra sub Articolul 42.7 al Tratatului UE – clauza de apărare reciprocă a UE.

Republica Moldova nu va merge în tandem cu Ucraina

Acest lucru nu va fi valabil pentru Republica Moldova și țările candidate din Balcanii de Vest. Extinderea UE este o ”necesitate geopolitică”, scrie Merz. Dar procesele de aderare durează mult. ”Prin urmare, sunt convins că avem nevoie de o nouă dinamică atât pentru Ucraina, cât și pentru țările din Balcanii de Vest și pentru Moldova”. Aceste țări ar trebui să primească semnale suplimentare privind aderarea. Totuși, spre deosebire de Ucraina, Merz propune ca pentru acestea să fie dezvoltate propriile planuri pentru o integrare rapidă.

Ce va însemna statutul special pentru Ucraina

Pentru Ucraina, statutul special de ”membru asociat” ar urma să includă mai multe drepturi și obligații decât primesc țările aflate într-un proces obișnuit de aderare. Merz propune următoarele puncte:

• participare și drept de vot la reuniunile Consiliului Uniunii Europene și ale Consiliului European, precum și participare fără drept de vot în Comisia Europeană și în Parlamentul European;
• integrarea treptată în bugetul UE;
• aplicarea articolului 42.7, adică a clauzei de asistență și apărare reciprocă a UE, pentru a oferi Ucrainei garanții de securitate extinse;
• un loc la Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca ”raportor asistent”, o poziție de judecător de rang inferior.

Merz recomandă ca, dacă Kievul ar face pași înapoi în procesul de aderare sau dacă Ucraina ar regresa în privința „valorilor fundamentale ale UE”, acest statut de membru să poată fi redus sau restrâns din nou.

Va deveni UE in mod oficial cobeligerant în Ucraina?

Ar urma ca Europa să acorde Ucrainei asistență directă în viitor, dacă războiul ar continua să escaladeze? O face si acum, Rusia acuză acest fapt, însă UE nu este obligată printr-un tratat. Statele UE se angajează să ofere unui partener atacat ”toată asistența și tot sprijinul aflate în puterea lor”, arată articolul din Tratatul UE. Clauza este formulată mai ferm decât Articolul 5 al Tratatului NATO, care oferă statelor membre o marjă mai mare de manevră politică. Articolul 42.7 a fost activat o singură dată: după atacurile teroriste de la Paris din 2015.

Prin aceasta propunere, cancerul Merz este liderul european care sugerează cel mai clar că UE va deveni oficial parte beligerantă in Ucraina.

Scrisoarea a fost trimisă de cancelarul german președintilor Consiliului si Comisiei pe 18 mai. Pe 21 si 22, in Suedia, are loc o reuniune de urgență a miniștrilor de Externe UE. Motivul – reducerea contingentului armatei SUA în Europa. Consolidarea structurilor de apărare ale UE este luată în calcul. Iar Merz sugerează că, dacă aderarea Ucrainei la NATO nu este realistă, atunci UE ar trebuie sa ofere garanțiile de securitate pe care SUA le refuză Ucrainei.

O mișcare pentru ocolirea regulii unanimității?

La începutul lunii mai, ambasadorii statelor UE responsabili de politica de securitate, împreună cu experți din instituțiile europene, au simulat pentru prima dată activarea clauzei de asistență. A fost simulat un atac hibrid la scară largă asupra Europei – atacuri cibernetice, acte de sabotaj și operațiuni cu drone împotriva infrastructurii critice. Oficial, exercițiul a vizat pregătirea pentru situații de criză. Dar a existat o întrebare strategică mult mai amplă: cum ar reacționa Europa dacă NATO nu ar putea acționa din cauza blocajelor politice de la Washington?

Clauza apărării colective din Tratatul UE a început să capete tot mai multa importanță. Propunerea cancelarului Merz adaugă și mai multă tensiune. El propune ca Ucraina să primească beneficiile de securitate esențiale, fără a fi membru UE sau NATO. Se intră într-o zonă juridică slab definită. Se poate ca Berlinul să intenționeze chiar acest lucru. Extinderea UE este supusa regulii unanimității. Principalul oponent, Viktor Orban, nu mai este la putere în Ungaria. Rămâne opoziția mai palidă a premierului slovac Robert Fico. Însă va mai fi aplicabilă regula unanimității câtă vreme nu este vorba de aderarea deplină a Ucrainei, ci doar de un statut special de ”membru asociat”?

De la proiect social, la logica războiului

La fel de confuză, și periculoasă, ar deveni situația militara. Ce obligații ar avea statele membre în conformitate cu articolul 42.7? Să livreze arme Ucrainei – ceea ce fac și acum – sau să trimită trupe combatante în Ucraina? Acum, Germania prezintă propunerea statutului de ”membru asociat” ca un pas politic pe drumul către aderarea la UE. La fel va face și Comisia Europeana, dacă va îmbrățișa acest proiect german. Dar, într-o situație de criză, sprijinul european poate deveni implicare europeană directă în război.

UE a apărut ca proiect economic, social și de pace. Propunerea lui Merz vizând Ucraina apropie și mai mult UE de o logică a conflictului militar. Din proiectul economic rămân doar ”campionii europeni” din industria militară. Din proiectul social rămâne ”reziliența societală” în fața ”războiului hibrid”. Dezbaterea despre extinderea UE se transformă într-o dezbatere despre un război prezentat ca inevitabil într-un orizont de câțiva ani.