O rușine, o umilință, un dezastru pentru Merkel

”O rușine”, ”o umilință”, ”un dezastru”. Acestea sunt cuvintele de pe prima pagină prin care ziarele germane comentează înfrângerea suferită pe 4 seprembrie de partidul cancelarului Angela Merkel la alegerile din landul Mecklemburg-Pomerania Occidentală, landul de baștină al liderei Uniunii Creștin Democrate.

Atrage în egală măsură atenția ascensiunea partidului anti-imigrație Alternativa pentru Germania, care s-a clasat pe poziția a doua în urma scrutinului, în spatele Partidului Social Democrat, care a câștigat confortabil alegerile, cu 30% din voturi. CDU s-a clasat abia pe a treia poziție, cu 19% din voturi, în timp ce Alternativa pentru Germania (AfD) a obținut 21%, urmată de Die Linke, cu 12%.

”AfD depășește CDU”, titrează pe prima pagină Berliner Zeitung, subliniind că un alegător din cinci a votat cu partidul anti-sistem din Germania la alegerile regionale de duminică.

”Un dezastru”, scrie Bild. Nu mai putem vorbi de ”Meck-Pomm”, scrie tabloidul cu referire la landul din estul țării, ci de ”Schreck-Pomm”, pentru că rezultatul a fost ”înfiorător” (Schreck) pentru partidele tradiționale, CDU si SPD.

O singură fotografie poate rezuma întregul scrutin, în opinia cotidianului Hamburg Morgenpost. Este fața lui Leif-Erik Holm, liderul AfD din landul răsăritaen. Deși AfD s-a clasat la distanță în spatele social-democraților (care au obținut 30% din voturi), partidul anti-sistem a înregistrat un scor spectaculos, care complică mult jocurile politice în întreaga țară, în perspectiva alegerilor generale din 2017.

Cotidianul berlinez Tageszeitung vine cu o abordare diferită de cea a marilor publicații. ”O veste bună: NPD a ieșit din joc”. Este vorba de partidul neonazist care a plătit cel mai scump pentru ascensiunea AfD. NPD s-a văzut cu electoratul decimat și nu a obținut decât 3% din voturi, ieșind în acest fel din parlamentul landului.

Un ”referendum” pierdut la scor

Pentru mare parte din presa europeană, alegerile din landul german nu au nevoie de o analiză amplă, pentru că ele au fost considerate de la început un referendum asupra politicii Angelei Merkel privitoare la refugiați și la transformările pe care trebuie să le sufere societatea germană în urma acestei politici a ”ușilor deschise”. Iar alegătorii din Mecklemburg-Pomerania Occidentală au spus în cor ”NU” acestei politici. Inițial, mobilizarea voluntară a germanilor a fost admirabilă, ei oferind ajutor celor un milion de refugiați care au intrat în țară doar în cursul anului 2015: găzduire, cursuri de limba germană, ghidare prin hățișul birocratic. Ulterior a început însă să apară teama legată de posibila schimbare la față a societății, de viitorul locurilor de muncă și de infracționalitate, agresiuni sexuale. Iar pe măsură ce Austria vecină anunță măsuri tot mai dure pentru imigranții care comit infracțiuni, germanii au început să solicite același lucru cancelarului lor.

În săptămâna premergătoare alegerilor din Meck-Pom, Angela Merkel a încercat să-și asume vina pentru haosul creat de ”ușile deschise”, vorbind despre decizii luate tardiv, despre nehotărârea Bruxelles-ului și a propriului guvern. A fost însă prea târziu.

Înfrângerea este usturătoare pentru Merkel personal, pentru că provine din acest land și a fost înfrântă chiar în propria circumscripție de un partid de extremă dreapta care a participat pentru prima dată la alegerile regionale din Mecklemburg-Pomerania.

Rezultate puțin relevante pentru întreaga Germanie

Este însă prea devreme pentru a anunța sfârșitul politic al Angelei Merkel. Meckelmburg-Pomerania a fost, într-adevăr, scena unui adevărat referendum, însă este vorba despre un land foarte mic, cu doar 1,6 milioane de locuitori. Mai mult, este un land care a votat în mod tradițional cu stânga, iar din acest punct de vedere rezultatele nu sunt o surpriză. Chiar și votul pentru AfD a fost unul de stânga, căci anul acesta social-democrații au pierdut peste 5% din voturi comparatriv cu alegerile precedente, iar Partidul Stângii (Die Linke) a pierdut și el 5,4% în acest land, care era unul dintre bastioanele sale. Aceste voturi au mers în mare parte către AfD. Alegătorii din acest acest land estic, unde tradiția democratică este mai recentă și economia mai puțin înfloritoare, sunt unii dintre cei care au suferit economic de pe urma reunificării și a globalizării și s-au îndreptat către mesajul unei drepte populiste. Nu în ultimul rând, alegerile de aici au fost primele de după atentatul de la Munchen, iar valul de emoție și-a spus cuvântul.

Să vedem ce se va întâmpla la Berlin

Însă, dacă alegerile ce urmează să aibă loc la Berlin (pe 28 septembrie) și în landul Renania de Nord-Westfalia (în 2017), cu o populație cât a tuturor landurilor estice și cel mai bogat din Germania, vor marca o ascensiune similară a AfD, atunci va deveni limpede că politica germană se schimbă fundamental.

Așadar, la tot mai frecventa întrebare dacă Angela Merkel va mai candida pentru funcția de cancelar și la alegerile generale din 2017, răspunsul nu poate fi dat de scrutinul de duminică. ”Rezultatele nu sunt reprezentative, însă sunt categoric unele simbolice pentru cancelar și întregul spectru politic german”, spune pentru NBC Carsten Brzesky, economist la ING-DiBa. ”Să vedem ce se va întâmpla la Berlin peste două săptămâni, înainte de a o scoate din cărți pe Angela Merkel”, este opinia lui Alstair Newton, director la Alavan Business Adisory, citat de NBC.

Un posibil nou rol politic pentru Merkel – răul cel mai mic

Deloc lipsită de atractivitate și tot mai criticată, politica Angelei Merkel își găsește un atu în anemia adversarilor. Partidul Social Democrat este într-un con de umbră de mai bine de un deceniu, iar liderul său, Sigmar Gabriel, este un personaj lipsit de charismă, care încearcă să atragă atenția asupra sa vorbind, în calitate de vicecancelar, despre moartea tratatului de liber schimb UE-SUA. Mai mult, ”marile alianțe” dintre CDU și SPD din ultimele două mandate fac din social-democrați complicii politicilor lui Merkel. Șansele stângii tradiționale de a ajunge la guvernare sunt reduse, în afară de situația coalizării cu Die Linke, o variantă puțin probabilă în opinia analiștilor. În aceste condiţii, Merkel poate să nu mai caute o victorie majoră la alegerile generale din 2017, ci doar să pozeze în răul cel mai mic pentru germani, în politicianul care poate găsi cel mai repede cel mai mic numitor comun. Pentru asta, Angela Merkel are doar un an la dispoziție.