”Autodenunţ: subsemnata, Gheorghiu Oana-Clara, declar pe proprie răspundere că sunt vinovată de „decredibilizarea justiţiei” (aşa cum susţine CSM-ul) pentru că mi-am permis să afirm că pensiile speciale ale magistraţilor reprezintă un privilegiu care trebuie eliminat. Da, este adevărat, consider că România nu îşi mai permite să aibă pensionari speciali, din magistratură ori alt domeniu, care să se retragă din activitate la 48-50 de ani”, spune Gheorghiu.
Gheorghiu constată că a ajuns pe lista neagră a CSM
”Ca să fie cât se poate de clar: ca simplu cetăţean, am fost în stradă şi am militat pentru o justiţie independentă, corectă, dreaptă.
Am crezut atunci şi cred şi acum că magistraţii trebuie plătiţi bine. Chiar foarte bine! Un judecător corect, independent, care rezistă presiunilor politice şi pecuniare, merită un salariu care să îl pună la adăpost de orice tentaţie.
Însă pensionarea la 48-50 de ani, cu pensii de câteva ori mai mari decât salariul mediu pe economie, nu este un instrument al independenţei judiciare”, menţionează Oana Gheorghiu, ea precizând că este un privilegiu, şi privilegiile nu fac justiţia mai dreaptă, ci o izolează de societatea pe care ar trebui să o slujească.
”Regret cu sinceritate dacă există magistraţi care s-au simţit „decredibilizaţi” ca urmare a afirmaţiilor mele, însă nu pot să nu constat, în acelaşi timp, că apar tot mai multe voci din magistratură care spun că nu au fost consultaţi şi nu au votat raportul de 70 de pagini al CSM-ului.
Chiar şi aşa, este regretabil că cei aflaţi la conducerea CSM au adoptat această atitudine publică”, mai spune ea.
Oana Gheorghiu susține că magistrații au nevoie de o independență autentică, care să fie susținută de o remunerații pe măsură, însă consideră că societatea civilă trebuie să poată contesta orice beneficiu nejustificat sau privilegiu.
”Nicio instituţie dintr-o democraţie nu are dreptul să fie la adăpost de critică. Nici măcar cea care împarte dreptatea”. mai spune Oana Gheorghiu.
Secția pentru Procurori a CSM susține că o analiză strict statistică nu poate reflecta corect și relevant modul în care Parchetele și instanțele au aplicat deciziile CCR privind prescripția răspunderii penale.
Potrivit procurorilor, de-a lungul timpului, dezbaterile din spaţiul public în materia prescripţiei nu au fost generate de „indicatori statistici”, ci de „cauze determinate, privind inculpaţi aflaţi în funcţii publice de rang înalt sau în zona mediului de afaceri, cu prejudicii mari, în care procesul penal s-ar fi desfăşurat în mod anevoios, fără o justificare obiectivă”.
„Problema prescripţiei răspunderii penale a fost generată şi de Parlamentul României, care nu a modificat dispoziţiile legale constatate ca fiind neconstituţionale”, mai arată sursa citată.
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.