După cele două runde de convorbiri pe care preşedintele Barack Obama şi premierul Benjamin Natanyahu le-au avut, marţi, la Casa Albă, presa israeliană vorbeşte în continuare despre existenţa unei crize între SUA şi Israel, în pofida numeroaselor dezminţiri date de o parte şi de alta. Aşa se face că este evocată adesea afirmaţia unui înalt diplomat israelian potrivit căreia raporturile bilaterale sunt la cel mai de jos nivel din ultimii 35 de ani. Şi asta în condiţiile în care, ca şi la ora actuală, în intervalul respectiv la Casa Albă s-au aflat şi preşedinţi democraţi (este vorba de: Lyndon Jonhson, Jimmy Carter, Bill Clinton şi Barack Obama) şi, prin tradiţie, partidul cărora ei le aparţin este mult mai apropiat de lobby-ul evreiesc din SUA.
Nu este mai puţin adevărat că, în cele două mandate ale sale, preşedintele republican George W. Bush a devenit unul dintre cei mai pro-israelieni dintre foştii şefi ai Casei Albe! Toate astea aparţin trecutului. Azi, însă, este de notorietate că relaţiile dintre Washington şi Tel Aviv sunt în criză, iar analiştii cred că actuala întâlnire Obama-Natanyahu nu a contribuit deloc la dezamorsarea ei. Din această perspectivă sunt evidente câteva lucruri. Mai întâi, spre deosebire de trecut, responsabilii Casei Albe au refuzat să califice tonul convorbirilor dintre cei doi interlocutori. Pe urmă, fapt iarăşi neobişnuit în viaţa Casei Albe, cameramanii şi fotoreporterii n-au avut voie în Biroul Oval înaintea convorbirilor între patru ochi dintre Obama şi Netanyahu. Apoi, la finalul acestora, gazda nu şi-a însoţit oaspetele la tradiţionala fotografie de presă, gest din nou neobişnuit în cronica de zi cu zi a Casei Albe.
După întâlnirea sa de 90 de minute cu Obama, premierul Benjamin Netanyahu şi-a convocat colaboratorii în sala de conferiţe Roosevelt din aripa vestică a Casei Albe, după care a dorit o nouă rundă de discuţii cu preşedintele SUA. Şeful Casei Albe a fost de acord, cei doi conferind încă 35 de minute. Dar despre conţinutul şi atmosfera lor n-a dat detalii decât guvernul israelian, care, într-un comunicat oficial, spunea că acestea au decurs „într-un climat bun”. ”Echipele (de consilieri din cele două ţări – n.n.) vor continua să discute miercuri ideile evocate în timpul acestor întâlniri”, mai preciza documentul respectiv. În ce-o priveşte, partea americană n-a dat publicităţii nimic oficial, cel puţin în primele ore de după întâlnirea Obama-Netanyahu.
Toate amănuntele de mai sus i-au făcut pe cei mai mulţi dintre ziariştii acreditaţi la Casa Albă să susţină că, de data aceasta, „Netanyahu l-a sfidat chiar la Washington pe Obama”. A mai făcut la fel în 1999 cu preşedintele Bill Clinton, dar atunci coaliţia pe care el o conducea în Israel a făcut implozie, iar el a pierdut alegerile! Acum se pare că cel ce este într-o poziţie delicată este însuşi Obama. Este mai mult decât sigur că acum premierul israelian i-a repetat preşedintelui american că guvernul său nu va îngheţa construcţiile din Ierusalimul de Est (zona arabă cucerită de Israel în urma războiului de „şase zile” din iunie 1967 şi anexată ulterior de guvernul de la Tel Aviv – n.n.). Mai mult, potrivit unor surse israeliene, el a ridicat chiar tonul în ce priveşte problemele actuale de la Ierusalim. De altfel, este clar că Netanyahu şi-a prefaţat întâlnirea cu Obama într-o notă lipsită de echivoc: ”Dacă americanii susţin cererile nerezonabile ale palestinienilor privind îngheţarea construcţiilor făcute de colonii evrei la Ierusalim, procesul politic riscă să fie blocat timp de un an”, spunea premierul israelian.
Întâmplător ori nu, cu numai câteva ore înaintea convorbirilor Obama-Netanyahu, primăria Ierusalimului a eliberat autorizaţie unui proiect în cartieul estic Sheikh Jerash, proiect imobiliar aparţinând unui milionar evreu american. Episodul urmează incidentului care a generat criza actuală şi a fost consemnat în timpul vizitei făcute acum două săptămâni în Israel de vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Atunci, autorităţile israeliene au autorizat construirea a 1.600 noi locuinţe destinate colonilor evrei din Ierusalimul de Est. Imediat, SUA au condamnat această iniţiativă, arătând că ea nu este doar nefastă în ce priveşte pacea în zonă, ci periclitează grav şi credibilitatea eforturilor americane în direcţia recâştigării încrederii palestinienilor, în particular, şi a lumii arabe, în general, cât şi în demersul privind izolarea Iranului.
Dincolo de multe comentarii punctuale, un fapt este cert şi acesta se referă la preşedintele Obama, despre care comentatorii susţin că, la un an de la venirea sa la Casa Albă, este fragil pe plan extern, iar cel mai elocvent exemplu într-o atare perspectivă este situaţia din Orientul Mijlociu, zonă în care, de regulă, administraţiile democrate se descurcau mult mai bine.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.