OLAF face pârtie pentru DNA

Liviu Dragnea, președintele PSD, precum și președinte al Camerei Deputaților, a fost convocat la DNA, unde
i s-a comunicat că împotriva lui s-a dispus începerea urmăririi penale în legătură cu afacerile firmei Tel Drum.

Împotriva lui Liviu Dragnea s-a dispus începerea urmăririi penale pentru cinci capete de acuzare: constituirea unui grup infracțional organizat, două infracțiuni de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete și două infracțiuni de abuz în serviciu, cu obținere de foloase pentru sine sau pentru altul. Conform anchetatorilor, faptele au fost comise în vremea în care Liviu Dragnea era președinte al Consiliului Județean Teleorman.

Conform anchetatorilor DNA, acest dosar deosebit de complex a fost constituit pe baza unei sesizări a OLAF (Oficiul European Antifraudă) transmise pe 30 septembrie 2016, privind suspiciunea săvârșirii mai multor infracțiuni, între care obținerea nelegală, pe bază de documente false, a unor finanțări din fonduri europene pentru lucrări de reabilitare de drumuri județene. Din ordonanța întocmită de procurori rezultă o serie de aspecte care conturează suspiciunea rezonabilă potrivit căreia „suspectul Liviu Dragnea, președinte al Consiliului Județean Teleorman, a inițiat un grup infracțional organizat care acționează și în prezent și din care au făcut și fac parte funcționari ai instituțiilor din administrația publică și persoane din mediul de afaceri. Grupul inițiat în anul 2001 are ca principal scop obținerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanțate din fonduri publice (naționale și europene), prin comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor și folosirea de informații ce nu sunt destinate publicității ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații“.

Pas cu pas, metodic

Comunicatul DNA menționează că activitatea acestui grup infracțional organizat s-a desfășurat metodic, de-a lungul mai multor ani. Unul dintre pașii parcurși a fost „crearea și implicarea în activitatea infracțională a unui număr mare de societăți comerciale controlate de membrii grupului, astfel încât acestea să poată fi interpuse în procedurile de atribuire a contractelor publice, să fie utilizate pentru crearea de circuite comerciale și financiare și să fie asigurat trans­ferul beneficiilor materiale către membrii grupului infracțional organizat“. Un alt aspect organizatoric a fost „asigurarea câștigării de către Tel Drum SA a contractelor de lucrări finanțate din fonduri publice, în special în cazul Consiliului Județean Teleorman, prin folosirea influenței de care se bucurau membrii grupului infracțional organizat, și de funcțiile ocupate de unii dintre aceștia, prin furnizarea informațiilor confidențiale privind licitațiile publice înainte de momentul publicării anunțurilor și prin inserarea condițiilor restrictive în caietele de sarcini (utilajul pe care Consiliul Județean Teleorman l-a înstrăinat către Tel Drum SA era unul dintre criteriile de calificare în cazul lucrărilor de reabilitare a drumurilor județene)“. În acest context, prin intermediul funcțiilor deținute, Liviu Dragnea s-a ocupat și de „obținerea în mod preferențial și fraudulos de finanțări din bugetul național, prin intermediul suspectului Liviu Dragnea Nicolae, și obținerea în mod nelegal de fonduri din bugetul Uniunii Europene prin furnizarea de documente false și inexacte, atât în cazul în care beneficiarul fondurilor era într-o primă etapă unitatea administrativ-teritorială (care ulterior direcționa fondurile către Tel Drum SA), cât și în cazul în care beneficiarul fondurilor era în mod direct una dintre societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat“.

Dosarul lui Liviu Dragnea nu este prima anchetă desfășurată de procurorii anticorupție ca urmare a unei sesizări primite din partea Oficiului European Antifraudă. Încă de la înființarea Parchetului Național Anticorupție, instituția a primit de la OLAF sesizări privind fapte de corupție săvârșite în vederea fraudării fondurilor europene. Vă prezentăm mai jos cazuri instrumentate strict după sesizări primite din partea OLAF.

În anul 2003, în baza unei sesizări OLAF, a fost înregistrat la PNA dosarul penal în care administratorii societăţilor Geroconstruct SRL, M&M SRL, P&I Internationl şi MGH Super SRL, toate cu sediul social în Bucureşti, respectiv Iosif Puwak şi Mihai Puwak, erau cercetaţi pentru folosirea sau prezentarea de documente sau declaraţii false, inexacte sau incomplete, având ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţii Europene.

Familia Puwak, cu suspendare

Pe data de 28 august 2003, fostul Parchet Naţional Anticorupţie s-a sesizat din oficiu în legătură cu informaţiile de presă şi la aceeaşi dată Hildegard Puwak a solicitat PNA efectuarea de cercetări privind modul de derulare a proiectelor cu finanţare comunitară de către membrii familiei sale, Iosif Puwak şi Mihai Puwak, soțul și fiul fostului ministru PSD al Integrării Europene. După efectuarea actelor premergătoare, s-a dispus, prin rezoluţia din 19 decembrie 2003, neînceperea urmăririi penale, considerând că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală.

Ulterior, la data de 26 august 2005, conducerea PNA a dispus prin ordonanţă infirmarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale şi continuarea cercetărilor în cauză, în condiţiile în care ancheta se realizase incomplet, iar suspiciunea de fraudă nu fusese înlăturată. Într-un dosar separat, un alt membru al familiei Puwak (tatăl inculpatului), în calitate de asociat şi administrator al firmei SC Geroconstruct SRL, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la data de 12 iulie 2007. Printr-un mecanism desfăşurat pe un tipar infracţional similar, acesta a prejudiciat bugetul Programului comunitar Leonardo da Vinci cu suma de 32.160 euro. Procesul și-a urmat cursul, Mihai Puwak a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Iar tatăl, Iosif Mihai Puwak, a fost condamnat definitiv la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri europene, de Curtea de Apel București.

Cinci ani cu executare

În anul 2004, procurorii anticorupție, în baza unei sesizări din partea OLAF, au reţinut că Adrian Negru, în calitate de administrator/asociat la trei societăţi comerciale din Bucureşti şi Piteşti – toate trei beneficiare de finanţări ­PHARE nerambursabile prin contract grant –, a folosit documente şi declaraţii false sau inexacte pentru obţinerea unor fonduri comunitare în cuantum de peste 196.000 euro. Timp de, atenție!, 11 ani dosarul s-a plimbat de la Judecătorie la Tribunal și mai apoi la Curtea de Apel Galați. Această din urmă instanță l-a condamnat definitiv pe Adrian Negru la cinci ani şi zece luni de închisoare cu executare, pentru folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave. Bărbatul a fost condamnat iniţial la patru ani şi jumătate de închisoare de Tribunalul Galaţi. Procurorii anticorupţie au descoperit că, în cursul anului 2004, firma lui Adrian Negru, Fishagro Tour SRL Bucureşti, a devenit beneficiarul proiectului „Centrul de editare programe soft­ware şi de consultanţă IT pentru îmbunătăţirea mediului economic şi de afaceri“, proiect finanţat prin Programul PHARE – RICOP. Cu prilejul derulării proiectului, Adrian Negru, în calitate de reprezentant legal al beneficiarului şi de manager de proiect, a folosit documente inexacte (state de plată fictive, raportări de cheltuieli nereale, neavând la bază documente justificative legale, oferte nereale, însoţite de documente nereale, însuşirea unei licitaţii fictive şi a unor achiziţii trucate).

Sesizarea este baza

În 2012, 33% din rechizitorii, pe baza solicitărilor DLAF și OLAF.

A urmat o liniște aparentă în ceea ce privesc faptele de corupție sesizate de OLAF la PNA și, ulterior, DNA. Abia în raportul instituției pe anul 2012 este menționat faptul că 33% din rechizitoriile întocmite de procurorii anticorupție au la bază sesizări din partea Oficiului European Antifraudă sau din partea Departamentului de Luptă Antifraudă. În raport se arată: „Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale în cadrul Raportului, mai ales că rezultatele obţinute în anul 2012 au fost mai bune decât cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpaţi, din care 12 persoane juridice şi 1 inculpat arestat. Comparativ, în anul 2011 au fost întocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpaţi. În anul 2012, prin 34 de hotărâri definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpaţi în acest tip de dosare. Prejudiciul total reţinut în cauze privind fraude cu fonduri europene este în valoare de peste 92 milioane lei (echivalentul a peste 20 milioane euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior. În vederea recuperării acestui prejudiciu, au fost dispuse măsuri asigurătorii în 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate în cadrul unor finanţări provenite din: Fondul European de Garantare în Agricultură, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regională şi Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală“.

Cum a intrat SRI în ecuație

În anul 2014, alături de OLAF și DLAF a fost introdus și SRI, așa cum a fost stabilit prin ședința CSAT privind corupția ca pericol pentru siguranța națională. Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale față de Van Halewijn Dick, cetățean olandez, reprezentant al societății comerciale Dutchmed Bv, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la dare de mită în formă continuată, complicitate la abuz în serviciu și constituire a unui grup infracțional organizat. Anchetatorii spuneau că în perioada 2008-2011 Van Halewijn Dick, în scopul de a câștiga pentru firma sa, Dutchmed Bv, o poziție privilegiată pe piața românească a aparaturii medicale, a pus la cale un sistem prin care își asigura sprijinul funcționarilor implicați în proceduri de achiziții publice organizate de Ministerul Sănătății. Anchetatorii spun că mai multe persoane ar fi primit vacanţe în schimbul facilităților pentru ca firma olandezului să câștige mai multe licitații publice organizate de Ministerul Sănătății în cadrul Programului de Reformă a Sistemului de Sănătate APLII din România, proiect cofinanțat de Banca Mondială și Banca Europeană de Investiții. Conform informațiilor publice, acest dosar încă nu a fost trimis în judecată, deși s-au scurs trei ani de la începerea urmăririi penale.

Dosar greu pentru un șef al APIA

A urmat un dosar care îi are ca protagoniști pe Gheorghe Dorel Benu, la data faptelor director general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Melinda Klara Kerekeș, la data faptelor director general adjunct al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, și Anton Giminadis, la data faptelor șef serviciu la Direcția Măsuri de Piață și membru al Comisiei de evaluare din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Aceștia erau acuzați că au facilitat unei firme din Bulgaria posibilitatea de a prejudicia bugetul UE cu peste 26,5 milioane euro în cadrul Planului anual de distribuție de alimente pentru persoane defavorizate – PEAD. Mai exact, funcționarii au plătit către firma din Bulgaria, deși societatea nu virase produsele, res­pectiv făină și ulei. Dosarul încă este în instanță.

Eduard Pascu, Vasile Surcel