OLAF, pus la colț de Curtea de Conturi a UE

OLAF, Oficiul antifraudă al UE, a intrat în colimatorul unui alt cerber al Uniunii, Curtea de Conturi, care este nemulțumită de activitatea agenției europene antifraudă. Juhan Parts, membru al Curții de Conturi și responsabil pentru un raport publicat recent privind activitatea OLAF, arată că ”rezultatele OLAF sunt surprinzător de slabe”, scrie Politico.eu.

Parts, fost premier al Estoniei, arată că nemulțumirea pleacă de la rezultatele Eurobarometrelor, care arată că 6 din 10 europeni consideră că fraudele cu bani europeni se întâmplă tot mai frecvent. ”Organizarea instituțională este critică”, spune Parts, subliniind ”lipsa de eficiență” și ”lipsa de responsabilitate” a OLAF.

Politico.eu enumeră printre cele mai importante investigații ale OLAF pe cele desfășurate în statele central și est-europene, împotriva premierului populist din Cehia, miliardarul Andrej Babis, împotriva președintelui Camerei Deputaților din România, Liviu Dragnea, împotriva ginerelui premierului ungar Viktor Orban. Apariția raportului critic al Curții de Conturi a coincis cu anunțul că Liviu Dragnea a apelat la Curtea Europeană de Justiție pentru a contesta acuzațiile de coruptie implicând fonduri europene. DNA și-a bazat acuzațiile pornind tocmai de la o investigație a OLAF.

Curtea Europeană de Conturi constată că executivului UE, Comisia Europeană, îi lipsesc informații despre dimensiunea, natura și cauzele fraudelor cu bani europeni. ”Nici OLAF, nici directoratele generale din Comisie nu au efectuat analize detaliate despre cauzele fraudelor”, iar ”Comisia nu are informații despre nivelul fraudelor nedetectate”, arată raportul. Curtea de Conturi este nemulțumită de modul în care se defășoară investigațiile și, fără să o spună negru pe alb, arată că este necesară începerea activității oficiului procurorului european. ”Actualul sistem, în care investigațiile administrative ale OLAF sunt urmate de investigații penale la nivel national, consumă prea mult timp în multe cazuri și reduce șansele de a atinge scopul final – punerea sub acuzare”, arată Curtea de Conturi a UE.

Doar 22 de țări UE vor lansa, începând din 2020, Biroul Procurorului European, un proiect la care state precum Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia și Danemarca au refuzat să ia parte, nemaipunând la socoteală Marea Britanie. Olanda a fost înduplecată cu greu să se alăture aceste inițiative antifraudă. Curtea de Conturi a UE se îndoiește însă că procurorii europeni vor fi eficienți, pentru că ”vor fi depedenți de autoritățile naționale”.

”Într-o proportie semnificativă dintre aceste cazuri, OLAF încheie investigația cu recomandarea recuperării banilor fraudați, dar aceste actiuni de recuperare nu au loc și sunt recuperate sume semnificativ mai mici decât cele recomandate”.

De partea cealaltă, agenția antifraudă a UE, singura care are puteri de investigare în cadrul Uniunii, arată că OLAF nu are suficientă putere. ”Așa cum arată și raportul Curții de Conruriu, OLAF ar trebui să aibă un rol mai puternic în acțiunile antifrauda. Acest lucru începe să se întâmple deja”, spune directorul general OLAF, Ville Itala. ”Raportul are lacune în ce privește acoperirea sa și metodologia”, a spus Itala, adăugând că ”Curtea de Conturi a analizat eficiența investigațiilor OLAF pornind de la factori care sunt în afara controlului și mandatului OLAF”.