Casa Artelor Dinu Lipatti celebrează 88 de ani de la nașterea unuia dintre cei mai importanți scriitori români, poetul Nichita Stănescu (n. 31 martie 1933, Ploiești, România – d. 13 decembrie 1983, București, România), în cadrul celei de-a XVI-a Ediții a Programului „Lipatti Special”, program lunar dedicat tuturor persoanelor cu nevoi speciale.
Născut la 31 martie 1933, poetul Nichita Stănescu este considerat unul dintre cei mai mari scriitori de limbă română, pe care el însuși o denumea „Dumnezeiesc de frumoasă”. Laureat al Premiului Herder în anul 1975, Nichita Stănescu, alături de Mihai Eminescu și Tudor Arghezi, a metamorfozat imaginea poeziei românești prin teoriile, jocurile şi stările sale fiind inclus, potrivit criticilor literari Alexandru Condeescu și Eugen Simion, în categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici. Printre cele mai importante volume semnat de Nichita Stănescu amintim: „Sensul iubirii” (1960), „Necuvintele” (1969), „Epica Magna” (1978),
Cu această ocazie vă invităm, sâmbătă – 3 aprilie 2021 – la orele 19:00, să urmăriți în Premieră online pe pagina noastră de Facebook, Selecțiuni din Recitalul Extraordinar pe versuri de Nichita Stănescu intitulat „Lungul drum către zbor”, susținut de actrița Irina Movilă.
Programul cuprinde o selecție a unora dintre cele mai frumoase și mai revoltate poezii de Nichita Stănescu realizată de actrița Irina Movilă sub motto-ul „Odată am știut să zbor… Dovadă n-am, dar îmi aduc aminte!”. Recitalul Extraordinar de poezie și muzică românească clasică și modernă „Lungul drum către zbor” a avut loc în cadrul celei de-a III-a Ediții a „Zilelor Limbii Române” la Casa Artelor Dinu Lipatti în anul 2020, în interpretarea actriței Irina Movilă și a violoncelistului Andrei Cavassi. Acum, vă invităm să urmăriți Selecțiuni din cadrul acestui Eveniment, în Premieră online pe pagina noastră de Facebook, cu interpretare în limbaj mimico-gestual asigurată de Elisabeta Paraschiv, membră ANSR.
Actriţa Irina Movilă a jucat de-a lungul carierei sale în numeroase filme. A absolvit în 1991 Academia de Teatru şi Film la clasa profesorului Mircea Albulescu, interpretând roluri celebre şi deosebit de complexe atât pe scena marilor teatre din ţară şi din străinătate, cât şi în faţa camerei de filmat, fiind solicitată frecvent să facă parte din juriile de specialitate la festivalurile de profil. Mare iubitoare de poezie, este invitată deseori să susțină Recitaluri din creația lirică românească și internațională acompaniată de alți artiști valoroși. De-a lungul carierei a primit nominalizări şi premii: „Cea mai bună actriţă” la Festivalul Lumilor Latine, la Arcachonn, Franţa, „Cea mai bună actriţă” la Festivalul de film de la Geneva, „Cea mai valoroasă speranţă a cinematografului european”.
Vă invităm să ne emoționăm încă o dată de frumusețea versurilor marelui poet Nichita Stănescu, omagiindu-l împreună pe cel pentru care „Limba română a fost patria sa”.
Conceptul Programului „Lipatti Special” aparține pianistei și regizoarei Alice Barb, Directorul fondator al Casei Artelor Dinu Lipatti.
Starea naturela a lui Nichita, chiar si in interviurile cu el la TVR (cand aparea destul de des), era euforica sau post-euforica.
O intamplare hazlie pe care am citit-o demult, din viata lui Nichita. Impreuna cu alti scriitori au fost invitati la Moscova, la ,,fratii” nostri din Rasarit. Inainte de masa festiva l-au rugat pe Nichita sa tina un discurs. Si Nichgita a inceput: ,,Dragi tovarasi, eu ii multumesc din suflet tovarasului Lenin”. Toti au amutit de mirare stiindu-l cat de drag ii era lui Nichita comunismul si Tov Lenin. Iar Nichita a continuat:
,,Ii multumesc tov Lenin ca a facut Marea Revolutie din Octombrie (iar stupoare in sala), ptr ca fara ea parintii mamei mele n-ar mai fi fugit din Rusia si n-ar fi venit in Romania, iar tata nu ar mai fi cunoscut-o pe mama si asa nu m-as mai fi nascut eu”.
La terminarea discursului toti erau pe jos.
Frumoasă readucere în acest prezent atât de tern, a mereu actualului Nichita. Alături de marele Eminescu, la dreapta căruia au stat un Blaga, Goga, Sorescu și Doamne, atâţi alţii, genialul Nichita este un șlefuitor de geniu al pietrei de diamant perpetuu care este limba română.
V-aţi putea imagina că v-aţi îndragosti pur și simplu de niște cuvinte/versuri?
Ei bine, Nichita le-a creat pentru noi. Iată:
‘Odată am știut să zbor, dovadă n-am, dar îmi aduc aminte..” suprem simbol, individual dar și transcedental.
Și ceva atât de aproape de înţelesul nostru:
„..dacă..ţi-aș săruta talpa piciorului, nu-i așa că ai șchiopăta puţin, după aceea, de teamă să nu-mi strivești sărutul?”
Nu știu dacă Nichita s-a vrut neapărat el însuși un purificator de suflete; și totuși, acolo a fost dus de geniul lui.
Nichita trebuie ţinut în prezentul fiecărei generaţii, reamintit continuu, pentru a se evita o așa zisă „redescoperire”, de către unii – care i-ar putea oblitera creaţia și înţelesurile poeziei sale nelegate de o epocă anume – fie din bună credinţă sau din prostie. Poezia lui Nichita Stănescu trebuie citită așa cum e, crud, fără intermediar. Poezia lui Nichita este aceeași cu o privire directă în lumina soarelui; vei rămâne orb la orice urâţenie a lumii imediate.
Amintiţi-l mereu pe Nichita, pentru că ţineţi minte: aurul, dacă nu este purtat își întunecă lumina.
Vă mulţumesc pentru articol.
Se spunea, pe când eram eu tânăr prin anii ”80, că un jurnalist al epocii de aur
din România comunistă a lui Nicolae Ceaușescu, l-ar fi întrebat pe poetul Nichita Stănescu
ce părere are de comunism. Poetul, tulburat puțin de capcana subtilă pe care, se vede treaba,
i-o întindea ziaristul, i-a răspuns foarte convingător și aplicat: ”Nu pot să-mi exprim o părere
clară întrucât n-am ajuns încă la sfârșitul acestei orânduiri.”