Astăzi, 18 aprilie, ora 17.00, la Readers Café and Lounge, Metropolis Center, are loc lansarea volumului “Poveste romantică” de Alan Elsner (BCC Publishing), un eveniment care va avea loc în prezenţa autorului.
Poveste romantică
„Am dorit să scriu o poveste de dragoste, dar nu o carte pe care să o poţi cumpăra de la supermarket, cu poveşti siropoase şi detalii explicit sexuale. Am dorit să scriu un gen de poveste pe care nu prea îl mai găseşti în zilele astea, ceva asemănător cu povestea de dragoste din filmul Casablanca, o iubire dintre două persoane adulte, serioase, dar în viaţa cărora apar întâmplări majore şi neprevăzute” – spunea jurnalistul şi scriitorul american Alan Elsner despre cartea sa, “Poveste romantică” apărută la BCC Publishing. Şi a reuşit!
În parte poveste de dragoste, în parte dramă istorică, în parte roman al devenirii, “Poveste romantică” debutează cu momentul în care Petra O’Neill, o tânără de 17 ani, fuge de la colegiu şi porneşte spre îndepărtata Românie, într-o călătorie iniţiatică la capătul căreia îşi va găsi tatăl necunoscut şi va dezlega misterul evenimentelor tumultuoase care au dus la naşterea ei.
Povestea ne trimite înapoi în 1989, atunci când mama Petrei, o jurnalistă cu experienţă, este trimisă să scrie un articol despre cel mai violent regim comunist al Europei. Ajunsă în România, ea descoperă o naţiune pe jumătate moartă de foame, subjugată de un dictator nemilos şi paranoid. Cunoaşte totodată un poet disident, dar în România lui Ceauşescu oamenii pot fi acuzaţi de înaltă trădare pentru simplul fapt că stau de vorbă cu străinii, aşa că poliţia secretă veghează permanent.
Pe măsură ce acţiunea oscilează între 1989 şi 2007, o urmărim pe Petra îndrăgostindu-se pentru prima oară şi pe mama ei, care este prinsă în mijlocul unei revoluţii sângeroase.
Povestea romantică urmăreşte cu exactitate firul istoric. Este deseori veselă şi pe alocuri tristă, o poveste de dragoste matură şi bine ancorată în realitate între doi oameni care se străduiesc să obţină fericirea luptându-se cu nişte forţe pe care nu le pot controla.
“Ne aflăm în plină tranziţie”
Cariera scriitorului şi jurnalistului Alan Elsner a fost şi este marcată de pasiunea sa pentru adevăr şi dreptate, de o necondiţionată integritate, precum şi de dorinţa de a demasca puterea excesivă şi abuzivă, lipsa de reacţie în faţa nedreptăţii, egoismul şi lăcomia societăţii contemporane. Alan Elsner nu s-a temut niciodată să pună întrebări incomode, să… zgândărească „stupii cu viespi”.
De-a lungul celor 30 de ani de carieră, reportajele şi scrierile sale au izbutit să demaşte nedreptatea şi să lumineze câteva dintre cele mai întunecate cotloane ale lumii în care trăim. Între 2001 şi 2006, fiind corespondent naţional al agenţiei de presă “Reuters”, relatează despre atacurile de la 11 septembrie, războiul din Irak, invazia din Afganistan, războiul împotriva terorismului, multiplele probleme sociale generate de refugiaţi. În perioada 1994 – 2000 este coordonator al Departamentului de corespondenţi politici. În această calitate a coordonat echipa de corespondenţi care a relatat despre campania electorală şi alegerile prezidenţiale din SUA, din 1996 şi 2000. Între 1989 şi 1994 este corespondent de presă pe lângă Departamentul de Stat al SUA. Între 1987 şi 1989 – coordonator al echipei de corespondenţi de presă din Ţările Nordice. În acest interval, Alan Elsner locuieşte în Stockholm, de unde coordonează birourile din Oslo, Copenhaga, Helsinki. Este apoi corespondent de presă la Londra, corespondent ”The Jerusalem Post”. A realizat reportaje de senzaţie, pe teme variate, de la atacurile din 11 septembrie şi criza din Orientul Mijlociu, până la alegerile prezidenţiale din SUA din 1996 şi 2000.
În 2004, Alan Elsner publică prima sa carte, “Gates of Injustice”, o critică a sistemului american de detenţie; scrierea a fost întâmpinată cu elogii dinspre ambele părţi ale spectrului politic american, fiindu-i recunoscute onestitatea şi corectitudinea abordării unei teme cu adevărat delicate. În 2005 apare a doua carte a lui Alan Elsner, “Guarded by Angels”; volumul, un omagiu adus rezistenţei şi luptei pentru supravieţuire în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost integrat, încă de la apariţie, în rândul celor mai valoroase scrieri despre Holocaust.
În 2007 îi apărea volumul “The Nazi Hunter”, un thriller captivant bazat pe o cercetare meticuloasă şi o profundă cunoaştere a realităţilor epocii.
În 2006, Alan Elsner a fost profesor asociat şi a susţinut cursuri de jurnalism la Bucureşti, în faţa ziariştilor şi a studenţilor facultăţilor de profil; cele nouă luni petrecute în România s-au concretizat într-un nou volum – „Romance language” („Poveste romantică”).

„Sunt cărţi care fac istorie. Şi cărţi care umanizează istoria. «Poveste romantică» îmbină ambele, cu acurateţe istorică. Este prima carte ce îi prezintă pe români şi pe americani lucrând împreună pentru a elibera o Românie terorizată de dictatura comunistă. Văzută prin perspectiva istoriei, revolta românilor din decembrie 1989 a fost posibilă şi datorită faptului că SUA şi aliaţii săi au dinamitat imperiul sovietic. Ea a fost epilogul de peste 40 de ani de luptă, în care sute de mii de anonimi au fost ucişi, şi-au pierdut libertatea sau au fost forţaţi să ia calea exilului. «Poveste romantică» le dă chipuri şi nume fictive, dar îi prezintă atât de tridimensional, încât unii se recunosc. Mă număr printre ei. Mao Zedong obişnuia să spună: «O minciună repetată de o sută de ori devine adevăr». O dată în viaţă, Mao a spus adevărul. În aprilie 1978, trei luni înainte de a-mi «trăda comandantul suprem», cum sunt şi azi acuzat de unii foşti concetăţeni, preşedintele Jimmy Carter l-a proclamat pe Ceauşescu «mare lider naţional şi internaţional». Eram lângă Ceauşescu, la Casa Albă, când preşedintele Carter a ţinut acel discurs transmis pe toate meridianele Globului. Trei luni mai târziu, preşedintele american mi-a acordat azil politic în SUA şi i-am prezentat atunci adevărata faţă a lui Ceauşescu: un asasin, terorist, traficant de arme şi droguri, care îşi vindea şi propriii cetăţeni pe valută forte; un om care voia să transforme România într-un monument personal (…). «Poveste romantică» prezintă acea cutremurătoare Românie cu ajutorul unei fascinante poveşti de dragoste dintre jurnalista Elisabeth Graham şi un aparent ficţional poet-profesor român, Ştefan Petrescu. Povestea lor începe în iarna lui 1987, într-o garsonieră bucureşteană atât de îngheţată încât aerul poate fi realmente tăiat cu cuţitul. Elisabeth nu cade pradă omului, ci misterului ce-l înconjoară (…) Prin Elisabeth, Ştefan descoperă America. (… ). În zilele calde ale lui Decembrie 1989, Elisabeth este din nou la Bucureşti. Ştefan abia dăduse un interviu la Europa Liberă, şi Elisabeth este acum cu el în Piaţa Palatului. «Libertate!» – strigă Ştefan. «Libertate! Libertate!» – scandează masa de oameni. «Liberty! Liberty!»” – li se alătură Elisabeth. Câteva ore mai târziu, când Elisabeth a fost lovită de primul glonţ, Ştefan o acoperă cu trupul său. Ştefan este lovit şi el. «My baby!» strigă Elisabeth. Alte două gloanţe o pun din nou la pământ. Ultima imagine pe care şi-o aminteşte este o siluetă zdrobind cu patul armei ochiul lui Ştefan. «My baby!» s-a născut în SUA şi s-a numit Petra, în onoarea eroicului ei tată, Petrescu. «Poveste romantică» alternează între 1989 când Petra a fost concepută, şi 2007, când Petra, acum studentă la o prestigioasă universitate americană, se duce în România să-şi cunoască tatăl. Această alternanţă de planuri temporale conferă cărţii o altă trăsătură: contemporaneitate (…). Acum, o nouă generaţie încearcă să dea ţării o nouă fiinţă naţională. Este generaţia Petrei. O generaţie clocotitoare, ale cărei idealuri nu au nici limite, nici frontiere. «Poveste romantică» este un fel de act de naştere, neoficial, al acestei generaţii”, scria Ion Mihai Pacepa, în postfaţa volumului, în 28 octombrie 2011.
Dar scriitorul Alan Elsner este şi un mare iubitor al muzicii. Într-un interviu acordat recent redactorului cărţii, el mărturiseşte: “Muzica a fost întotdeauna foarte importantă pentru mine. Cânt la pian (nu excepţional, dar destul de bine) şi, în egală măsură, muzica joacă un rol important în cărţile mele. Muzica lui Schubert e o temă centrală în intriga primului meu roman, «The Nazi Hunter», şi o baladă a lui Chopin are un rol cheie în «Poveste romantică». Pentru mine, muzica şi poezia sunt modalităţi fundamentale de a transpune marile emoţii în artă”.
Vorbind despre rolul jurnalistului, Alan Elsner aprecia: “Jurnalismul presupune munca cu informaţia, informaţia conferă putere, dar e o putere pe cât de copleşitoare, pe atât de efemeră. Literatura, în schimb, îşi exercită puterea într-un mod mai tainic, mai subtil, dar cu mult mai durabil. Trăim într-o lume în care oricine poate fi reporter dacă se întâmplă să fie în locul potrivit, la momentul potrivit, şi oricine poate filma, fotografia sau face o înregistrare audio. Ne aflăm în plină tranziţie de la o lume în care reporterii scriu şi cititorii citesc către una mult mai informatizată, în care toţi consumă fluxuri de informaţii şi livrează comentarii. Dar vom avea în continuare nevoie de reporteri de investigaţie profesionişti, capabili să găsească adevărul dincolo de aparenţe”.