Omul

A fost așa, o controversă, la un pahar de bere, despre om. Că ce ar fi omul, de unde vine el, cum de s-a născut, cum de mai este în viață. Nu știu care a zis, după a doua halbă de bere nefiltrată, că omul ar fi venit cândva din spațiul cosmic.

A venit și gata. Iar politica asta care îl ronțăie hulpavă ar fi o reminiscență a războaielor cosmice. Mă rog, eu n-aș fi de acord cu asta. Cred că m-am cherchelit puțin pentru că le-am zis celorlalți, de la obraz, că politica e de fapt un mare rahat și cam asta ar fi tot ce se poate spune despre politică.

Omul nu e om așa cum credem noi, e o formă mai sofisticată a apei, un val de ocean. Ceilalți m-au luat în râs, chercheliți și ei de-a binelea. Dar le-am vorbit, sughițând, despre ideea mea. Le-am zis direct ce cred, așa, uitându-ne unii în ochii altora. Omul vălurit pare să fie omul pe care îl simţi alături de tine, aidoma ţie, navigator prin furtunile de sens sau lipsindu-se de sens, fiindu-şi suficient. Adeseori, omul vălurit sfârșește în ridicol, în tragic sau în anecdotic.

E ca şi cum, supărat că înaintaşii nu-i sunt alături în încercările sale, i-ar pedepsi sfârșindu-i odată cu el, aceasta fiind expresia felului lui de a înţelege finitul. De multe ori, fiind fiinţă fragmentată, Omul vălurit nu reuşeşte să înţeleagă, să cuprindă, să afle, să i se releve sensul lucrurilor şi atunci este ras din registrul de navigaţie dintr-o singură mişcare.

Dar, poate că nici nu vrea, acesta fiind un semn felului în care îşi înţelege el libertatea de a fi liber. Pare să fie vălurit nu numai pentru că e învecinat cu tine ci pentru că într-un fel intim, profund, eşti solidar cu el. Fie că îl judeci aspru, fie că îl deplângi, fie că îl ucizi într-o metaforă, într-un articol de ziar sau într-un schimb de focuri, fie că nu-l cunoşti sau refuzi să iei la cunoştinţă de prezenţa lui, nu va muri decât odată cu tine.

Fie că e un roman, sau un incaş, fie că e un pigmeu, un iacobin sau un puşcaş marin ucis, fie că e primul om ajuns pe Lună sau încântătorul om al cavernelor sau vecinul de pe strada ta de la numărul trei, fie că este preşedintele imperialei contemporane sau al comunistei de serviciu, un om vălurit.

Ştii o mulţime de lucruri despre el sau eşti pe cale să afli totul despre el, fie că vrei, fie că nu vrei iar el te umple adesea de sens. Omul vălurit ar putea deveni nu doar modelul, sarcina sau misiunea ta, chinul tău, sensul tău. Omul vălurit te locuieşte sau se pregăteşte să se aşeze în sinele tău pe negândite.

Şi aceasta se întâmplă să fie aşa pentru că este expresia tuturor oamenilor care au trăit vreodată pe această planetă şi despre care, tu, crezi sau vei fi încredinţat că ştii sau că simţi o mulţime de lucruri, aceasta fiind, să spunem, enciclopedia ta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.