Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) şi-a înrăutăţit estimările privind creşterea cererii globale de petrol în 2024 şi în 2025, pentru a treia lună consecutiv, grupul recunoscând astfel o încetinire a utilizării globale a combustibililor, transmite Bloomberg.
În raportul său lunar, OPEC a informat că se aşteaptă ca pe plan global cererea de petrol să urce cu 1,9 milioane de barili pe zi (bpd), aproximativ 2%, în 2024 (cu 106.000 bpd mai puţin decât previziona luna trecută) şi cu 1,64 milioane bpd în 2025 (de la 1,74 milioane bpd în septembrie).
Revizuirea „este determinată în mare măsură de datele primite în această perioadă, combinate cu aşteptări uşor mai scăzute în unele regiuni”, precizează OPEC.
Şi după trei revizuiri în scădere succesive, prognoza OPEC este aproape dublă faţă de cea a Agenţiei Internaţionale a Energiei (EIA).
Chiar şi deciziile statelor membre OPEC sugerează că acestea nu au încredere în previziunile secretariatului cu sediul al Viena, amânându-şi planurile de restabilire a producţiei de ţiţei.
OPEC+ (Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol şi aliaţii) ar urma să înceapă gradual restabilirea producţiei de petrol de 2,2 milioane de barili pe zi în tranşe lunare, începând din decembrie, cu două luni mai târziu decât era iniţial planificat. Dar analiştii sunt sceptici că se va relua restabilirea producţiei, pe fondul încetinirii din China şi al majorării livrărilor din America de Nord şi de Sud.
Deşi cotaţia barilului de petrol a crescut pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu la 77 de dolari, încă este un nivel prea scăzut pentru unele state membre OPEC.
Eforturile alianţei de sprijinire a preţurilor au fost subminate de ţările care nu au realizat reducerile de producţie convenite – în special Irak, Kazahstan şi Rusia.
La reuniunea din decembrie OPEC+ ar urma să anunţe o decizie privind calendarul majorării producţiei în 2025.
Unii cercetători consideră că petrolul are o origine organică, el provenind din descompunerea substanţelor vegetale sau din distilarea, pe cale naturală, a cărbunilor de pămînt; alţi cercetători atribuie petrolului o origine exclusiv minerală; alţii consideră ca posibilă atît originea vegetală, cît și cea animală.
1. Ipotezele originii minerale
Susţinătorii acestei ipoteze se bazează, în general, pe rezultatele obţinute in laborator.
B e r t h e l o t (1866) a obţinut hidrocarburi de tipul celor din petrol din acţiunea acidului carbonic asupra metalelor alcaline la temperaturi înalte, în prezenţa vaporilor de apă.
D. I. M e n d e l e e v (1877), în urma cercetărilor de laborator a formulat o ipoteză în care susține că petrolul este de origine pur minerală și că s-a format în regiunile profunde ale scoarţei, din reacția vaporilor de apă supraîncălziţi cu carburile metalice.
…
N. A. K u d r e a v ţ e v, P. N. K r o p o ţ k i n, V. B. P o r f i r i e v (1955-1959) susţin că hidrocarburile din petrol îsi au originea in compușii carbonului şi hidrogenului de origine magmatică.
.
Argumente în sprijinul originii minerale. După unii autori, aşa cum reiese din cele prezentate mai sus, originea petrolului este atribuită reacților care se produc în interiorui scoarţei Pămîntului.
Alţi autori, plecînd de la faptul că fumerolele contin metan şi alte hidrocarburi, consideră posibilă originea minerală a petrolului prin intermediul manifestaţiilor vulcanice.
În afară de aceste considerente principale, se aduc si argumente de ordin geologic, motivate de ivirile de petrol in legătură cu rocile eruptive.