Opt luni de aventură economică a PSD

Eliminarea la începutul anului a plafonului pentru plata contribuțiilor pentru cei cu salarii mari, tăierea investițiilor pentru că nu ajung banii, amânarea cu un an a scăderii TVA de la 1 ianuarie 2018, reintroducerea supraaccizei la carburanți, TVA defalcată, interzicerea înființării de companii după două falimente, plafonarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, idei precum taxa pe cifra de afaceri, impozitul de gospodărie, taxa de solidaritate, atacurile la companiile multinaționale și la Pilonul II de pensii sunt doar câteva dintre măsurile sau intențiile pe care PSD le-a prezentat în spațiul public în toată această perioadă de opt luni de când se află la guvernare.

Acestea derivă din promisiunile pe care partidul le-a făcut electoratului în ceea ce privește creșterea de salarii, pensii și ajutoare sociale, precum și scăderea de taxe și impozite. Există o mare nevoie de bani la buget, colectările încă nu sunt cele dorite, iar timpul se scurge în defavoarea PSD. Pentru a-și păstra baza electorală, partidul a căutat să lovească în economie, în românii care câștigă bine.

Primele victime

Primele mișcări s-au derulat la finele anului trecut, atunci când șeful PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut premierului Dacian Cioloș să amâne reducerea de la 1 ianuarie 2017 a TVA de la 20% la 19% și să renunțe la eliminarea supraaccizei pentru combustibili și a taxei pe stâlp. Cioloș s-a opus și, în consecință, PSD s-a văzut văduvit de venituri consistente, de ordinul miliardelor de lei, în 2017. Însă mașinăria promisiunilor a intrat în funcțiune. Au început să se mărească salarii, să scadă anumite taxe. Primii loviți cu adevărat au fost românii care câștigă peste 3.000 euro lunar. Guvernul Grindeanu le-a pregătit acestora un act normativ prin care s-a renunțat la plafonarea pentru plata contribuțiilor și, în consecință, câteva mii de români, care lucrează în sectoare productive, au fost nevoiți să plătească mai mult. În timpul lunilor de iarnă, pe fondul protestelor din Piața Victoriei faţă de OUG 13, s-au intensificat atacurile la adresa companiilor multinaționale, făcute vinovate de mai multe: că nu plătesc impozite suficiente aici, că își repatriază la greu profitul, că își trimit salariații să protesteze în piață etc. Chiar președintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Adrian Țuțuianu, actualul ministru al Apărării, a cerut Serviciului să verifice informaţiile privind implicarea în proteste a conducerii unor companii cu capital extern, dar şi românesc, în condiţiile în care aceste aspecte ţin de securitatea naţională.

Lupta cu multinaționalele

De altfel, retorica anti-multinaționale a continuat în toate aceste luni. A urmat atacul la adresa NN Pensii, administrator de pensii, care, într-un e-mail trimis clienților, a atras atenția că PSD vrea să desființeze Pilonul II de pensii. A urmat un atac furibund la adresa companiei din partea lui Liviu Dragnea și s-a lăsat cu o amendă-record dată de Autoritatea de Supraveghere Financiară, pe motiv de împrăștiere în spațiul public de informații false. Numai că, la scurt timp, imediat după ce a fost audiat de comisiile din Parlament, viitorul ministru al Finanțelor, Ionuț Mișa, a aruncat bomba: Pilonul II se va desființa. Liviu Dragnea și Mihai Tudose s-au declarat însă împotrivă, susținând că nu se pune problema de așa ceva. Ultimele declarații ale guvernanților țin aprinsă însă ideea aceasta a desființării Pilonului. Mișa, de exemplu, s-a luat de comisioanele pe care fondurile de pensii obligatorii le încasează: 2,5% din contribuție și 0,6% comision de administrare. Acestea două sunt plafonate prin lege. „Există un principiu european care spune să nu iei comisioane din ceea ce nu ai făcut. Or, administratorii de pensii – Pilonul II – iau acele comisioane de administrare de 2,5%, bani care se duc în conturile lor, în loc să vină în pensiile românilor“, a spus Ionuţ Mişa, într-o emisiune la Antena 3.

Premierul Tudose a demarat însă cel mai dur atac la adresa companiilor străine care activează pe piața noastră, și anume împotriva băncilor. Acesta se plânge constant în ultima vreme că jumătate din bănci nu scot profit și că fug astfel de plata impozitului. Mai mult, le-a amenințat că va cere clienților să-și retragă economiile, dând astfel naștere la ceea ce se numește bank-run, adică retragere masivă din bănci, fenomen care s-ar putea lăsa cu consecințe grave pentru economia românească. Deocamdată, pe plan legislativ, Guvernul intenționează să atace băncile la „creditele neperformante“. Un proiect de ordonanță de modificare și completare a Codului fiscal, pus în dezbatere publică de către Ministerul de Finanțe, prevede eliminarea practicii, atât de des întâlnită, de vânzare a creditelor către recuperatorii de creanțe. Finanțele urmăresc astfel să scoată cât mai mulți bani din impozitele plătite de bănci, în condițiile în care instituțiile bancare urmează să-și diminueze volumul de credite neperformante vândute. Propunerea de modificare legislativă vine la scurt timp după ce ministrul Finanțelor, Ionuț Mișa, a declarat că mai multe bănci care activează pe piața autohtonă raportează pierderi sau profituri mici.

S-a reinventat supraacciza

O altă categorie de companii intrate în vizorul PSD este cea din industria petrolieră, dar, de fapt, efectele vor fi resimțite de toți românii. Acciza la benzina fără plumb se va mări cu 22,8%, iar cea la motorină, cu 25%, conform unui proiect de modificare a Codului fiscal pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor. Asta înseamnă că benzina și motorina se vor scumpi în medie cu 45 de bani pe litru. Reprezentanţii Finanțelor justifică această majorare prin faptul că încasările din accize au scăzut în primul semestru al acestui an, chiar dacă vânzările de carburanţi au crescut. De la 1 ianuarie 2017, preţurile carburanţilor s-au redus ca urmare a eliminării supraaccizei de 7 eurocenţi/litru şi a scăderii TVA cu un punct procentual. În plus, Guvernul, în lupta cu evaziunea fiscală, a gândit un sistem de defalcare a TVA prin care toate firmele vor trebui să-și deschidă de la 1 octombrie un cont separat de TVA, în care să deruleze operațiunile de intrare și de ieșire de TVA. Asta înseamnă costuri suplimentare pentru companii și o îngreunare a activității lor. Modelul este oarecum preluat din Italia, însă acesta se aplică doar în relația firmă – stat. Italia, după cum se știe, este țara care se confruntă cu Mafia. Măsura aceasta a defalcării TVA se înscrie în salba de idei pe care PSD a avut-o în toate aceste luni, precum taxa pe solidaritate, taxa pe cifra de afaceri, impozitul pe gospodărie etc. Presiunea publică a dus însă la trecerea lor la capitolul istorie. Cu defalcarea TVA s-a recurs până acum la o amânare: în loc de 1 septembrie va fi 1 octombrie.

Previziuni sumbre

Senatorul liberal Florin Cîțu, analist economic la bază, susține că „foamea“ de bani a PSD și a Guvernului Tudose va genera în scurt timp o serie de măsuri care vor lovi din plin economicul. „Au nevoie de susţinere publică. Aşa începe demonizarea unor sectoare din economie, ca, astfel, taxarea companiilor şi a angajaţilor din aceste sectoare să pară un lucru firesc pentru toată lumea. Băncile nu plătesc impozit pe profit, fură bani din ţară etc., hai să le taxăm mai mult. Companiile petroliere îşi permit să facă preţurile în funcţie de cerere şi ofertă, hai să mai punem o supraacciză şi să creştem redevenţele. Administratorii Pilonului II de pensii ne «fură». Şi mai sunt exemple.
Dar vă dau o veste proastă. Nu ajung banii pentru promisiunile năucitoare din programul de guvernare. Nici după ce suprataxezi sectorul financiar. Nici după ce pui o supraacciză pe combustibil. Şi nici după ce naţionalizezi Pilonul II de pensii sau supraimpozitezi companiile de asigurări (da, şi la asta se gândesc). Problema pentru PSD şi Dragnea: costul promisiunilor din programul de guvernare creşte exponenţial de la un an la altul. Şi atunci ce vor face PSD şi Dragnea? Vă spun ce cred eu că urmează: introducerea impozitării progresive pe venit şi profit – cota maximă de impozitare între 35% şi 45%; creşterea cotei contribuţiilor sociale pentru cei cu venituri mari – de la 39,25%, cât este astăzi, la 45%; creşterea cotei standard a TVA la 22%; introducerea acestor taxe va fi precedată de atacuri din ce în ce mai dure împotriva românilor care câştigă mai mulţi bani. Vor urma atacuri împotriva supermarketurilor şi a companiilor de succes în general. Toate aceste atacuri au un singur scop. PSD şi Dragnea vor să-şi asigure susţinerea societăţii pentru supraimpozitarea românilor care au avut succes în viaţă şi a companiilor profitabile“, susține Cîțu.

Propaganda…

Statistica și PSD vorbesc deopotrivă despre o creștere economică în România de 5,7%. Paradoxal, Guvernul reclamă 10 ani de pierderi economice la una dintre cele mai mari companii de stat – Tarom. Numai în ultimele trei zile am asistat la demitea a doi directori: la Tarom și la Loteria Națională. Pierderi mari sunt la cele mai multe firme cu capital majoritar de stat. În ciuda clamării constante a formidabilului „program de guvernare“, pauperizarea populației s-a accentuat. Numai bugetarii o duc mult mai bine. Încă din primăvara acestui an, studii realizate de firme prestigioase arătau că înregistrăm „maxime istorice“ în privința pierderilor, dar propaganda PSD-istă pare că nu vede bine realitatea din țară. Ultimul raport al Eurostat, publicat miercuri, arată că România are cea mai mare creştere economică din UE în trimestrul II din 2017, de 5,7%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Suntem urmați de Letonia, cu 4,8%. Cele mai mici creșteri ale economiei au fost raportate în Belgia (1,4%), Italia (1,5%), Finlanda şi Marea Britanie (1,7%). Prim-ministrul Mihai Tudose jubilează: „În primele şapte luni ale acestui an, nivelul mediu al încrederii în economie a fost de 105,1 puncte, în creştere semnificativă faţă de 103,2 puncte, în perioada corespunzătoare din anul 2016. Sunt rezultate bune, care confirmă că România se află pe un trend pozitiv, pe care vrem să-l menţinem“. Ar trebui să fim mândri că suntem aproape de creșterea economică a Chinei, de 6,7% pe an, dacă nu am ști pe ce se bazează aceste date. Dacă am produce pe cât consumăm, ar fi bine, pentru că toți știm să cheltuim pe datorie. Dovadă stă deficitul bugetar de 3%, pe care riscăm să-l depășim.

… și avertismentele economiei

Creditinfo, companie specializată în furnizarea produselor şi serviciilor de management al riscului comercial, arăta într-un studiu publicat în primăvara acestui an că firmele din România au pierdut 90.000 de salariaţi de la sfârșitul anului trecut până acum. 91,5% din companiile românești sunt microîntreprinderi cu cel mult 9 salariați, iar 0,29% (1.600 de firme) au peste 250 de angajați. „A scăzut în schimb cifra de afaceri, de la 1,2 mii de miliarde lei în anul 2015 la 1,195 mii de miliarde lei în anul 2016“, se mai arată în studiul citat. În acest context, trendul profitului este în creștere. Compania internațională de asigurări de credit Coface avertiza că pierderile firmelor din România se află la un maxim istoric. „Pierderile firmelor din România cauzate de insolvențe au ajuns la un nivel maxim istoric, deși 2017 a început cu un minim istoric al numărului insolvențelor“, arată Coface. Analiza a fost realizată pe baza datelor furnizate de Buletinul Procedurilor de Insolvenţă (BPI). Astfel, în primul trimestru al anului curent s-au deschis 1.753 de proceduri noi de insolvență, în scădere cu aproximativ 22% față de aceeași perioadă a anului anterior, când s-au deschis 2.237 de insolvențe. „Pe fondul incertitudinilor din mediul economic, tot mai pronunțate pentru sectorul IMM-urilor, companiile mici și mijlocii trebuie să facă față unor dificultăți tot mai mari“, se arată în studiu. „Pe ansamblu, dinamica pierderilor este determinată în principal de intrarea în insolvență a unor companii foarte mari, care se regăsesc cu precădere în sectoare precum fabricarea și furnizarea energiei electrice și construcții, unde dimensiunea financiară primează, sau fabricarea produselor textile, unde dimensiunea socială contează cel mai mult“, sunt concluziile studiului.

Tot în primăvara acestui an, Banca Națională a publicat un studiu pe site-ul instituției, în care se arăta că pierderile companiilor de stat în ultimii 10 ani sunt de 66,5 miliarde lei.

„În ciuda unei structuri bilanţiere mai sănătoase, rezultatele financiare ale firmelor de stat sunt pe ansamblu negative (adunarea rezultatelor nete ale perioadei 1994 -2015 arată o pierdere netă cumulată de 66,5 miliarde lei, din care 65,5 miliarde lei provin din primul deceniu investigat)“, se spunea în studiul BNR. Instituția a explicat că „firmele de stat sunt formate din două populaţii diametral opuse ca performanţe: companii care raportează valori ridicate ale profitului şi companii cu pierderi foarte mari, care depăşesc profiturile obţinute de primul grup menţionat“. Mai mult, primele 10 companii profitabile cumulează 81% din rezultatul net pozitiv al întreprinderilor de stat.

Cea mai mare evaziune la TVA

Deputatul ALDE Remus Borza atrăgea atenția în plenul Parlamentului că România se confruntă cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani şi susţinea că ANAF este „o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii“.

„Pe mine mă îngrijorează mai mult ceea ce o să facă guvernul Grindeanu decât ceea ce a făcut guvernul Cioloş, că asta ştim. Şi noi am pornit cu stângul în 2017, cu 24% colectare mai mică la TVA. ANAF, într-adevăr, trebuie să îşi tureze motoarele. Este o instituţie anacronică, ce trebuie reformată din temelii. De altfel, şi guvernul Cioloş a avut 40% neîncasare pe TVA. Doar 11 miliarde euro din 19 miliarde euro. Practic, ne confruntăm cu cea mai mare evaziune la TVA din ultimii 20 de ani“, a afirmat Borza, în cadrul dezbaterilor pe tema raportului comisiilor de buget cu privire la rectificările bugetare din anul 2016. El a criticat creşterea economică bazată doar pe consum, asemenea celei din 2006-2008.

Halucinațiile electorale ale PSD

– eliminarea celor 102 taxe nefiscale;
– venituri bugetare mai mari generate prin atragerea de fonduri europene: 6,2 mld lei în 2017, 5,7 mld lei în 2018, 7,2 mld lei în 2019, 8,7 mld lei în 2020;
– venituri bugetare mai mari generate prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții: 3 mld lei în 2018, 5,4 mld lei în 2019, 6,6 mld lei în 2020;
– venituri bugetare mai mari generate prin investiții: 3,6 mld lei în 2017, 3 mld lei în 2018, 3 mld lei în 2019, 6,6 mld lei în 2020;
– venituri bugetare mai mari generate prin creșterea veniturilor pentru populație;
– reducerea deficitului bugetar de la 2,9% la 2%;
– creșterea salariului minim brut de la 1.250 lei în 2016 la 1,750 lei în 2020;
– creșterea salariului mediu brut pe economie de la 2.815 lei în 2016 la 3.950 lei în 2020;
– creșterea numărului de salariați cu normă întreagă de la 4,75 milioane în 2016 la 5,6 milioane de persoane în 2020;
– creșterea punctului de pensie de la 871 lei în 2016 la 1.400 lei în 2020;
– relaxarea fiscală: eliminarea impozitului pe salariile sub 2.000 lei brut și reducerea la 10% a impozitului pentru salarii de peste 2.000 lei brut pe lună;
– reducerea CAS pentru salariați de la 26,3% în 2016 la 25% în 2018;
– reducerea CASS pentru salariați de la 10,7% în 2016 la 10% în 2018;
– eliminarea contribuției de 1% pentru șomaj;
– relaxare fiscală pentru pensionari: eliminarea impozitului pentru pensii mai mici de 2.000 lei brut din 2017 și reducerea impozitului la 10% pentru pensii mai mari de 2.000 lei din 2018, eliminarea CASS din 2017;
– relaxare fiscală pentru activități independente: venituri sub 24.000 lei pe an, impozit zero din 2018, venituri mai mari de 24.000 lei pe an, impozit redus la 10% din 2018, eliminarea CAS și CASS din 2018, reducerea impozitului pe venituri obținute din chirii, arendă, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole de la 16% la 10% în 2018;
– eliminarea impozitului pe tranzacții imobiliare pentru valori sub 200 mii lei din 2017;
– eliminarea impozitului pe teren agricol, pe autoturisme, motociclete, microbuze, remorci, autobuze, tractoare, autovehicule de transport marfă, din 2018;
– TVA: redusă la 18% din 2018, eliminarea TVA pentru vânzarea locuințelor din 2017, reducere la 9% pentru publicitate din 2017;
– taxarea profiturilor în sectorul resurselor naturale;
– calcularea accizelor la cursul real al euro;
– stoparea externalizării profiturilor.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.