Orașul socialist. Cum s-a dezvoltat România urbană în perioada comunistă

Orașul a fost unul dintre elementele esențiale în viziunea socialismului. Dezvoltarea industrială extensivă presupunea și o dezvoltare urbană pe măsură. În România postbelică, proiectul de reconstrucție a infrastructurii trebuia urmat de unul care să pună accent pe dezvoltarea urbană specifică industrializării rapide.

Deși se presupune că, în general, statul era cel care lua deciziile, iar subiecții se supuneau acestora, dinamica dezvoltării urbane a fost mai complexă de atât.

Într-adevăr, în majoritatea cazurilor, deciziile veneau „de sus”. Ele nu erau, însă, unitare și erau deseori influențate de considerente politice și ideologice. Politicile de implementare au fost transferate autorităților locale. Acestea, pentru a le pune în practică, trebuiau să țină cont de specificitățile locului.

Acest cumul de factori a dus la tensiuni și crize care au trebuit rezolvate prin intermediul dialogului și chiar al negocierii. E adevărat că dialogul nu se desfășura de pe poziții de egalitate, iar negocierile erau deseori sumare. Chiar și așa, ele au determinat evoluții aleatorii ale proiectelor. Adaptarea, în funcție de context, și acomodarea în raport cu necesitățile și lipsurile au fost esențiale.

Dirijismul politic nu a fost singurul factor decident în dezvoltarea orașului socialist

Așadar, deși dirijismul politic a fost predominant el a reprezentat doar unul dintre elementele care au determinat dezvoltarea urbană a României socialiste.

Astfel, punctele de convergență care surprind relațiile ambigue dintre centru, autoritățile locale și cetățeni sunt primordiale pentru a putea înțelege evoluția și transformările complexe ale dezvoltării urbane în contextul socialismului.

Fiind esențial în viziunea socialistă a viitorului, orașul a purtat și o puternică amprentă ideologică, amplificată de narațiunea agresivă a propagandei. În ciuda acestei agresivități, dezvoltarea urbană a fost una reală. Orașul a fost imaginat ca un punct de producție și dezvoltare. El s-a clădit și a evoluat în raport cu dezvoltarea industrială accelerată.

Urbanizarea a generat ample procese sociale

Aceste fenomene aveau să dea naștere unor ample procese sociale. Cel mai important a fost migrația către oraș în speranța unei ascensiuni sociale mai facile. Dar tot orașul socialist a fost cel care a năruit visuri și destine. Orășenii au trebuit, de asemenea, să se confrunte cu abuzurile autorităților generate, mai ales, de planurile de sistematizare. Tot ei au avut cel mai mult de suferit la finalul anilor `80 din cauza lipsei cronice a bunurilor de consum și a nenumăratelor privațiuni care au generat tactici de adaptare și supraviețuire.

Astfel, orășeanul de la finalul anilor `80 putea fi considerat, mai degrabă, un supraviețuitor decât un privilegiat.

Autorii celor 11 studii își propun ca, prin intermediul unor demersuri analitice să interpreteze, deconstruiască și să reconstruiască subiecte ale dezvoltării urbane în timpul regimului comunist.

Volumul este coordonat de Ștefan Bosomitu și Cristian Dumitrescu.

Din cuprins

Sistematizarea orașului Cluj(-Napoca): 1958‑1976. Un proiect discontinuu • Ștei, singurul oraș nuclear al României comuniste. Istoria unei construcții strategice sovieto‑române (1952‑1989) • Orașul Popești-Leordeni. O istorie a urbanizării controlate • Renunțarea la realismul socialist în arhitectura românească. Studiu de caz: cvartalele „staliniste” bucureștene Vatra Luminoasă, Bulevardul Muncii și Drumul Taberei (1954‑1958) • Construcția metroului din București (1970‑1989) • Orașul București și muzeele sale la începutul regimului comunist • Spațiile de joacă în România comunistă: receptare socială, simbolistică și proiecție ale discursului ideologic • Viața la bloc: între mizerie și confort. Reprezentări ficționale contemporane ale cotidianului comunist românesc în „cutiile de chibrituri” • Transformarea unui „loc bizar” în „al doilea Herăstrău”: rolul brigadierilor în procesul de construcție al Lacului Morii (1975‑1989) • Transformare și remodelare: cartierul evreiesc din București în calea sistematizării • Strada Mămulari, între demolări și salvare. Studiu de caz: demolarea Sinagogii „A.B. Zissu” și a Templului „Unirea Fraternă” și salvarea Templului „Unirea Sfântă”

* Orașul socialist: sistematizare, locuire, cotidian / Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc. – Iași : Polirom, 2025