Comisia parlamentară de control al activității Serviciului Român de Informații (SRI) va trebui să clarifice de urgență problema protocolului încheiat între Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) și SRI în anul 2009, care a permis constituirea unor echipe mixte de procurori și ofițeri de informații în vederea realizării urmăririi penale în cauzele de corupție, în baza unei hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) în anul 2005.
Existența protocolului respectiv a fost devoalată de Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR), în urma unui răspuns primit de la CSAT, și a fost recunoscută de actualul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Augustin Lazăr, care a declarat că acest protocol nu a mai fost aplicat după preluarea funcției, întrucât încălca dispozițiile Codului de procedură penală. Comisia parlamentară susmenționată va trebui să clarifice și dacă, în baza acelui protocol, au fost organizate videoconferințe săptămânale de către SRI cu unitățile din țară, la care șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea, și procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, analizau evoluția unor dosare penale. Primul pas trebuie să-l constituie declasificarea hotărârii CSAT din 2005 și a protocolului încheiat între Ministerul Public și SRI în 2009.
Adevărul de la mijloc: DNA-ba, SRI-da
Aceste clarificări sunt necesare pentru a stabili dacă și în ce măsură a fost afectată independența justiției, în condițiile în care, conform Codului de procedură penală și Legii de organizare și funcționare a Serviciului Român de Informații, ofițerii SRI nu puteau desfășura activități de cercetare penală. Conducerea DNA a negat atât constituirea unor echipe mixte de procurori și ofițeri SRI, cât și participarea la videoconferințele SRI a procurorului-șef Laura Codruța Kovesi. Foști ofițeri SRI au prezentat însă detalii care contrazic poziția DNA. Implicarea ofițerilor SRI în administrarea probelor în dosare penale instrumentate de DNA a fost devoalată sau recunoscută și de procurori anticorupție. Astfel, într-un interviu acordat, cu elan tineresc și mândrie profesională, după numirea sa la conducerea Serviciului Teritorial Oradea al DNA, care a fost publicat de site-ul avocatura.com în data de 27.03.2014, procurorul-șef Ciprian Man (devenit cel mai tânăr procuror-șef din DNA, la vârsta de 33 de ani) a declarat următoarele: „Apoi, aș dori să menționez că majoritatea cauzelor complexe pe care personal le-am instrumentat ca procuror în cadrul DNA Oradea au fost probate cu sprijinul important al ofițerilor din cadrul SRI“. Procurorul-șef Man vorbește despre participarea SRI la probațiune, nu la realizarea măsurilor de supraveghere tehnică (interceptări telefonice sau ambientale, filaj).
SRI, „în tot ce este”
Dacă tot l-a luat gura pe dinainte pe un procuror-șef din DNA, cunoscut drept un apropiat al Laurei Codruța Kovesi, o să prezint câteva modalități prin care ofițerii SRI s-au implicat în administrarea probelor în dosare penale. Astfel, SRI aducea probe din înregistrări mai vechi, realizate în baza unor mandate de siguranță națională sau din informări întocmite de angajații săi. Ofițeri SRI coordonau uneori perchezițiile domiciliare și ridicarea de documente, precum și controalele economice sau fiscale efectuate la societăți comerciale. Ofițeri SRI asigurau urmărirea în timp real a persoanelor cercetate prin GPS-ul din telefonul mobil al acestora. Ofițeri SRI instruiau denunțători și martori cu privire la declarațiile pe care urma să le dea procurorilor. Ofițeri SRI au transmis procurorilor nu numai acte de sesizare, ci și drafturi pentru acte de urmărire penală. Lideri ai sindicatelor naționale ale polițiștilor au declarat recent că, în numeroase cazuri, ofițerii SRI aveau rolul principal în echipele mixte constituite cu procurori și ofițeri de poliție judiciară.
Politicieni urmăriți prin Structura 3 a UM 0289
În anul de grație 2009, când a fost semnat protocolul în discuție, șeful Ministerului Public, respectiv procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, era Laura Codruța Kovesi, iar șefii SRI erau directorul George Maior și primul său adjunct, generalul Florian Coldea. Conform unor foști ofițeri SRI, tot în anul 2009, după semnarea protocolului, generalul Florian Coldea ar fi emis un ordin ilegal privind monitorizarea tuturor politicienilor importanți, cu excepția președintelui României (care era pe atunci tutorele său, Traian Băsescu), respectiv a membrilor Guvernului (prim-ministru și miniștri), a membrilor Parlamentului (deputați și senatori), a președinților de consilii județene, a primarilor de municipii, orașe și comune. Potrivit surselor, astfel de operațiuni de monitorizare au fost realizate de Structura 3 a UM 0289 din SRI. Ofițeri care au obiectat asupra legalității ordinului și au refuzat punerea sa în aplicare au fost dați afară din SRI de Maior și Coldea.
În urma acestor monitorizări, profitând de faptul că a obținut informații compromițătoare despre mulți politicieni, SRI a început să se implice tot mai intens în viața politică, mergând până la înființarea unor formațiuni politice prin racolarea de membri de la partide politice aflate în opoziție, articularea de majorități parlamentare și chiar impunerea unor lideri la anumite partide. Astfel a fost creată în 2010 UNPR, care a racolat parlamentari PSD și PNL șantajați cu dosare penale sau cu informații compromițătoare și momiți cu diverse promisiuni.
Presa, în menghina financiară a SRI-ANAF
Tot în urma adoptării protocolului din 2009, în prima parte a anului 2010, sub egida generalului Florian Coldea, la nivelul serviciilor de informații și ANAF a fost creat un grup de lucru în cadrul unei operațiuni fără precedent, cu scopul de monitorizare a mass-media din România.
Într-un document pe care l-am primit și l-am făcut public în 2011, erau semnalate în acest sens următoarele: „Serviciul Român de Informaţii (SRI), Direcţia Generală Anticorupţie (DGA), Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI) au demarat împreună cu ANAF acţiuni de identificare a «vulnerabilităţii» din punct de vedere financiar-contabil a instituţiilor de presă centrale şi locale. Vulnerabilităţile au în vedere identificarea acelor elemente de natură financiară ce ar putea fi folosite la momentul oportun, ca factor de presiune, pentru a determina repoziţionarea respectivelor publicaţii din punctul de vedere al susţinerii politice. În această acţiune, SRI, DGIPI şi DGA s-au implicat activ, cu rol de documentare şi culegere a informaţiilor, informaţii ce au fost livrate apoi ANAF. Prin acest mod de operare, s-a urmărit acoperirea din punct de vedere legal a informaţiilor obţinute de servicii privind activităţile economice ale societăţilor din domeniul mass-media. Până la nivelul lunii august 2011, din colaborarea celor trei servicii de informaţii s-a reuşit realizarea a circa 60 de dosare informative având drept subiect diverse instituţii mass-media private. Ultima fază a acestor operaţiuni – adică obligarea mass-media de a se reorienta în perspectiva campaniilor electorale din 2012 – ar urma să fie pusă în practică începând din decembrie 2011, prin intermediul structurilor centrale şi locale ale ANAF, dar şi cu sprijinul procurorilor DNA şi DIICOT. Deja o parte din dosarele instrumentate de ANAF cu ajutorul datelor furnizate de serviciile de informaţii au fost direcţionate către DIICOT şi DNA cu titlu de informări“.
Obiective de maximă importanță: anii cu alegeri prezidențiale
În consecință, Comisia parlamentară de control al activității SRI va trebui să verifice de urgență și legalitatea ordinelor generalului Coldea privind monitorizarea politicienilor și a presei din România. De asemenea, va trebui să verifice și modul în care generalul Coldea a interferat în activitatea altor servicii de informații, având în vedere că, în 2009, an cu alegeri prezidențiale, un apropiat de-al său, colonelul SRI Costin Nedelea, a fost numit șef al Unității Informative a SPP, iar în 2014, de asemenea an cu alegeri prezidențiale, un alt apropiat de-al său, colonelul SRI Gheorghe Nicolae, a fost numit director al serviciului secret al Ministerului de Interne (DIPI). Totodată, va trebui verificată legalitatea cooperării dintre generalul Florian Coldea și chestorul Petre Tobă, în perioada în care acesta era șeful Inspectoratului General al Poliției Române, iar șeful operativ al SRI îl suna în fiecare dimineață pe telefonul guvernamental (TO) și îi transmitea sarcini operative legate de dosare instrumentate de SRI cu DNA. În fine, va trebui verificată și legalitatea interferării SRI în activitatea ANAF, având în vedere că în această instituție au fost transferați, începând din 2010 până în prezent, în jur de 260 de ofițeri din principalul serviciu de informații al României.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.