Mumă pentru angajați, ciumă pentru angajatori

Ordonanța 114, zisă a lăcomiei, impactează direct industria construcțiilor, aducând avantaje fiscale angajațiilor, însă și o creștere de costuri pentru angajatori. Compania Cromwell Evan Global, o firmă indepedentă ce oferă servicii de fiscalitate și consultanță în afaceri, a calculat un posibi impact asupra companiior din industrie. Astfel, firmele cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 5-7%. Cele cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 60%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 12-15%. Companiile cu un număr cuprins între 50 și 800 de angajați, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 80%, vor avea o creștere a costurilor începând cu 1 Ianuarie 2019 cuprinsă între 24-28%.

”Ordonanța 114 aduce beneficii fiscale angajaților, însă în ce măsură vor putea susține angajatorii același număr de locuri de muncă pe care îl puteau suține până la 31 decembrie 2018? Este măsura cu adevărat benefică economiei într-o industrie în care practica a arătat că profitabilitatea scoietăților este curpinsă între 5-10% din cifra de afaceri?” se întreabă Oana Motoi, Managing Partner Cromwell Evan Global.

Taxele plătibile statului, aferente contractelor de muncă ce urmează sa intre sub incidența noii prevederi legislative se vor diminua cu un procentaj cuprins între 35 și 50%. Însă aceste taxe sunt cu preponderență datorate de angajat, și nu de angajator.

În prezent, conformul Balanței Forței de Muncă publicată de Institutul Național de Statistică la 1 ianuarie 2018, Romania avea aproximativ 700.000 de muncitori care activeazăîn industria construcțiilor, fie sub formă de contract individual de muncă, fie ca liber profesioniști. Dacă, teoretic, 300.000 dintre aceștia ar putea beneficia la data de 1 ianuarie 2019 de scutirile de la plata impozitului pe venitul din salarii de 10% si restul beneficiilor aplicabile la contribuțiile medicale (scutire integrala de la plata contribuției) si sociale(diminuarea acesteia de la 25% la 21.25%) și ar fi plătiți în baza unui contract individual de muncă cu salariul de bază minim brut pe economie: va exista o creștere a puterii de consum de 212% în economie (aproximativ 375.300.000 lei) aferent unui număr de 300.000 oameni dintr-un număr total de approx 5.630.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanța Forței de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018); în schimb se va diminua suma încasată la bugetul de stat cu un procent de 22% (circa 55.092.000 lei) aferent unui număr de 300.000 de contracte de muncă.

Scopul enunțat al modificării legislative a fost acela de a atrage în țară românii plecați la muncăîn străinătate. Spre exemplu, dacă până în luna iunie 2019, încă 300.000 oameni vor decide să să întoarcă în România, impactul economic pentru primele șase luni ale anului, pentru eșantionul de 300.000 oameni menționați mai sus, la care s-ar adăuga încă 300.000, ar fi după cum urmează: va exista o creștere a puterii de consum de 425%în economie (calculată la iunie 2019 versus decembrie 2018, aproximativ 1.084.050.000 lei) aferent unui număr de 600.000 oameni dintr-un număr total de aproximativ 8.600.000 oameni care lucrau la data de 1 ianuarie 2018 (Balanța Forței de Muncă ocupată publicată de INS la 1 ianuarie 2018); vor crește sumele ce urmează a fi încasate la bugetul de stat cu un procent de 56% (aproximativ 139.191.000 lei) aferent unui număr de 600.000 de contracte de muncă.

Ca și răspuns la întrebarea în ce măsură este benefică noua măsură pentru angajatori, scenariul nu pare unul favorabil pentru aceștia. Fără a lua în calcul atragerea de forță de muncă proaspătă din străinatate, care să poata să permită o creștere în numărul de proiecte pe care societățile le pot derula, răspunsul nu se arată a fi unul favorabil în cazul companiilor ce se încadreazăîn condițiile enunțate în prezentul articol. În cel mai bun scenariu, doar companiile cu un număr de angajați cuprins între 50 și 800, unde ponderea celor care primesc salariul de bază minim brut pe economie este de 40%ar putea susține creșterea de costuri generată de noile modificări legislative, însă cu profit zero. Practic, fără o creștere a veniturilor, pentru a supraviețui aceste companii se vor vedea în situația de a își restructura integral modelul de business (diminuare de costuriconcomitent cu creșterea preturilor/tarifelor). În situația favorabilăîn care să presupunem ca noul cadru legislativ va da rezultatele scontate și va atrage parte din forța de muncă plecatăîn străinătate, veniturile la bugetul de stat ar putea crește prin acumularea de noi taxe și impozite, iar impactul ar putea fi unul favorabil pentru economie, în funcție de numărul de oameni atrași. Însă, societățile comerciale se vor afla tot în situația de a își reorganiza integral modelul de business deoarece o creștere a numărului de angajați nu poate fi susținută fără o creștere a numărului de proiecte și o ajustare corespunzătoare a prețurilor față de clienți.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.