' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că au fost alocați 850 de milioane de lei pentru sprijinirea fermelor afectate de seceta din acest an.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, sâmbătă, la Sibiu, că banii pentru despăgubiri au fost alocați la rectificarea bugetară.
„Legat de despăgubiri, la rectificarea de buget, Ministerul Agriculturii a primit cea mai mare alocare. Peste 3,4 miliarde lei au fost distribuiți către Ministerul Agriculturii, banii care ne sunt suficienți ca să facem trei lucruri: să ne continuăm activitatea și toate programele aflate în desfășurare, să oferim despăgubirile pentru secetă, unde am alocat 850 de milioane de lei, să plătim avansul la subvențiile din campania 2020 și vrem să facem acest lucru mai devreme. În mod tradițional avansul se plătea începând din 16 octombrie. Noi anul acesta o să plătim aceste avansuri mai devreme”, a declarat Adrian Oros.
Potrivit acestuia, vor fi acordate compensații și către sectorul zootehnic, care a fost indirect afectat de secetă, dar și de evoluția pandemiei.
„Pentru sectorul ovine, unde vom utiliza bani europeni, aproximativ 65 de milioane de euro și 35 de milioane lei bani de la bugetul național, pentru sectorul de creștere a porcului, unde am alocat 119 milioane de lei, pentru sectorul de pasăre – 109 milioane lei și pentru apicultori – 50 de milioane de lei, aproximativ 25 de lei pe familie de albine”, a spus ministrul.
El a spus că, din cele 33 de miliarde pe care România le are la dispoziție prin programul național de reziliență, peste 6 miliarde vor fi dirijate către Ministerul Agriculturii pe două mari proiecte.
„Primul se referă o strategie de gestionare a apei: tot ceea ce înseamnă sistem național de irigații, de desecare – drenaj, de combatere a eroziunii solului, de prevenire a deșertificării, dar și de sistem antigrindină și creșterea precipitațiilor, astfel încât, în scurt timp, agricultura românească să nu mai fie una meteo – dependentă și să avem posibilitatea ca în anii în care precipitațiile nu sunt corespunzătoare totuși să avem producții bune, iar fermierii și agricultura economia românească în general să nu fie afectată. Celălalt proiect care va fi finanțat tot din acest program de creștere a rezilienței constă în crearea unei rețele naționale de colectare, depozitare și distribuție a produselor românești”, a mai spus Adrian Oros.
Cateva observatii :
1. Banii trebuie sa fie folositi pentru subventii, nu pentru despagubiri.
2. Proiectele de irigatii au fost oprite pentru ” controale ” !? De ce nu au continuat lucrarile si controalele ( daca era cazul ) sa se faca in paralel?
3. Un ministru slab , foarte slab , birocrat , care nu cunoaste realitatile agriculturii.
P.S. Romania exporta ce s-a produs cand ministru era Daea .
Ungurul Orosh s-a dus sa faca promisiuni la Sibiu??? De ce nu in Baragan, ce mare agricultura nationala este in judetul Sibiu? Cat despre ‘sarma’ esti un fraier incult. In ’47 nici pomeneala de linii electrificate. Cert este ca vine foamea!
ce popor nerusinat; sa ai reteaua hidrografica repaartixata parca special pentru a fi folosita la irigari..sa ai la disspozitie toate mijloacele necesare ..si continui sa te planji ca i seceta si sa pierzi miliarde..asta da ..recunosc romanii dintr o milionime..
Astia cred ca totul se rezolva cu bani..In 47 ,imi povesteau bunicii,oameni disperati mergeau cu saci de bani numai sa poata cumpara o paine.Banii nu mai aveau cautare pe nicaieri.Multi disperati din est si nord mergeau spre sud unde se mai gasea de mancare ,de atunci vine cuvantul Sarmaa care era un semnal de alarma pentru cei care circulau pe vagoanele de tren.Trebuie facute rezerve de grane de pe acum pentru a putea iesi cu bine din iarna.
Seceta, seceta, dar exportul de cereale creste ca ciupercile dupa ploaie! La fel creste importul de coca congelata pentru paine, paine care e vai de mama ei dupa 24 ore! Franzela feliata, daca o cumperi dimineata, seara deja are gust si miros de stricat, painea toast..an ajuns sa consumam toate resturile din import: paine necoapta, stricata, mucegaita si toate la pret urias! La ora actuala, foar colacul impletit pe lungime cu mac deasupra este de calitate superioara, costa 2,80 lei, dar nu poti cumpara zilnic o paine la acest pret, nu iti ajunge pentru o familie! Apropo, am inteles ca se scumpesc produsele din lapte si laptele! Cum sa scumpesti produsele daca sunt folosite aceleasi utilaje, pretul la curentul electric e avantajos celor din industrie! Ca le trebuie masti si dezinfectante, sa asigure patronul din profit, daca nu, salutare! Altul mai gras, ca asta s-a ras!