Paradoxul pensiilor din Grecia

Pentru creditorii Greciei, pensiile de care beneficiază cetăţenii sunt mult prea generoase faţă de ceea ce-şi poate permite ţara îndatorată. Grecia cheltuieşte pentru pensii mai mult decât orice alta ţară din UE, arată statisticile Eurostat din 2012, undeva în jurul a 17,5% din PIB. Cu toate acestea, pensionarii greci sunt faliţi şi mai trebuie, pe […]

Paradoxul pensiilor din Grecia

Pentru creditorii Greciei, pensiile de care beneficiază cetăţenii sunt mult prea generoase faţă de ceea ce-şi poate permite ţara îndatorată. Grecia cheltuieşte pentru pensii mai mult decât orice alta ţară din UE, arată statisticile Eurostat din 2012, undeva în jurul a 17,5% din PIB. Cu toate acestea, pensionarii greci sunt faliţi şi mai trebuie, pe […]

Pentru creditorii Greciei, pensiile de care beneficiază cetăţenii sunt mult prea generoase faţă de ceea ce-şi poate permite ţara îndatorată. Grecia cheltuieşte pentru pensii mai mult decât orice alta ţară din UE, arată statisticile Eurostat din 2012, undeva în jurul a 17,5% din PIB. Cu toate acestea, pensionarii greci sunt faliţi şi mai trebuie, pe deasupra, să-i înterţină şi pe membrii tineri şi în putere ai familiei. Este un paradox pe care creditorii nu-l pot pricepe, scrie Reuters, iar aceasta a dus într-o anumită măsură la eşecul negocierilor.

Surse care au participat la negocieri au declarat pentru Reuters că pensiile şi salariile funcţionarilor publici mănâncă 80% din cheltuielile primare ale statului. Cele 20% rămase au fost fost reduse la sânge, astfel încât “funcţionarii nu mai au cu ce scrie, iar clădirile care au nevoie urgentă de reparaţii stau să cadă. Nu este posibil să faci sustenabile finanţele publice fără salarii şi pensii”.

Şi acum câteva cifre. Creditorii cer noi reduceri ale pensiilor, inclusiv renunţarea la o serie de indexări a celor mai mici pensii. Până acum, ele au fost reduse în medie cu 40% – cu 27% pensiile mici şi cu 50% cele considerate mari. Pensia medie este acum de 833 de euro (faţă de 1350 de euro înainte de criză). Problema este însă că peste 45% dintre pensionari primesc 665 de euro, ceea ce este considerat sub limita sărăciei. Cum peste jumătate dintre tineri nu au locuri de muncă, mulţi părinţi pensionari se văd nevoiţi să-i întreţină şi pe copii din aceste sume.

Ca toate naţiunile europene, Grecia se confruntă cu un fenomen al îmbătrânirii populaţiei care face şi mai dificil de susţinut sistemul de pensii. Grecia a trecut prin cinci ani de austeritate, impusă de FMI şi instituţiile europene, austeritate care a transformat o criză financiară severă într-o depresiune economică uriaşă, situaţie în care în economie nu pot apărea locurile de muncă necesare finanţării sistemului de pensii şi îndepărtării poverii care au devenit tinerii şomeri. FMI a cerut Atenei să economisească 2 miliarde de euro pe seama sistemului de pensii. Guvernul elen nu a acceptat decât economii de 71 de milioane de euro.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.