Imaginile needitate din timpul vizitei în comuna Nana (devenită comună istorică în materie de corupţie şi sforării politico-administrative în România acestor ani) fac cât un tratat despre decăderea societăţii româneşti. Echipa Antena 3 (oare ce au păzit celelalte televiziuni şi ce fel de gazetărie desfăşoară?!) şi Ionuţ Cristache (deja specializat în dosarul Băsescu-Nana) au surprins în 6-7 cadre toată mizeria politicii din ţara noastră, tot falsul acestei campanii electorale, izbutind şi un portret fidel al clienţilor şi ciumeţilor care roiesc în preajma politicienilor români.
Ce s-a petrecut la Nana? O bandă din comună şi din împrejurimi, inclusiv din Călăraşi, coordonată de doi parlamentari din noul PDL (adică PMP), a organizat vizita ţipătorului personaj favorit al preşedintelui Traian Băsescu. Săritoarea cu paraşuta, tricoteza, bogata şi pavoazata Elena Udrea a descins în satul marii afaceri a familiei Băsescu. Acolo unde s-a lucrat intens la comasarea şi cumpărarea proprietăţilor pentru a încropi moşia preşedintelui, acolo unde Elena Udrea a dat bani de la bugetul public pentru executarea unui parc comunal, acolo unde lumea ţărănească a Bărăganului lipsea aproape în întregime, într-o scenetă electorală încropită (cu cel mult 40-50 de oameni mobilizaţi), Madam a vrut să dea tuturor o replică. Sau, mai corect, să porcăiască şi ea duşmanul electoral al Favoritului şi Protectorului său din vârful dealului. Să-şi pună mâinile în şolduri şi să ne dea tuturor o lecţie şi, eventual, să ne mai bată şi obrazul. Adică n-ar fi de nasul nostru să ne băgăm în investiţiile lor de faţadă, pe seama cărora ar putea justifica peste ani apariţia unor surse de bani care să curgă de peste tot. Şi să ne învăţăm minte că investigaţiile parlamentare nu înseamnă nimic, că acestea pot fi scuipate şi călcate în picioare de fitece paparudă supărată pe ţară.
O ţărancă nedreptăţită, în capot, cu ochelari cu o ramă de plastic ieftin, a stricat tot scenariul şi tot carnavalul electoral. Ţăranca din Bărăgan, aprigă, legată de pământul moştenit de la părinţi, cu ”docomentele” în mână, îşi căuta dreptatea. Biata femeie îşi imagina că actorii din sceneta petrecută în centrul comunei Nana sunt ceea ce par, ceea ce pretind şi aşa cum sunt prezentaţi în mai toate emisiunile de televiziune. Adică o candidată, fostă ministru, vicepreşedintă de partid etc., o vădană celebră la sufletul căreia poţi să baţi cu o nedrepate. Iar domnii din preajmă sunt şi ei nişte politicieni şi funcţionari importanţi, veniţi să afle problemele comunei şi să discute cu localnicii despre rezolvarea lor. Aşa că biata femeie a încercat să găsească sprijin la omul politic român (în acest caz cucoana insistent pompată de Theodor Stolojan, de Emil Boc, dar mai ales de Traian Băsescu).
Ei bine, liota de aplaudaci şi organizatori, de gură-cască, mobilizată pentru a mima curiozitatea şi admiraţia faţă de Cucoană, a trecut brusc la un ”Sictir, mamaie!”, aruncând-o pe femeia nemulţumită la marginea întâlnirii şi, mai apoi, ecranând-o şi izolând-o de cunoscuta venitură politică. Cine a urmărit cu atenţie imaginile reluate de câteva ori a putut observa un alt politician de pomină al acestor ani de tranziţie, client rapace al tuturor oportunităţilor bănoase. Deputatul PDL Marin Anton, fost deputat PNL şi favorit, poate trimis al lui Theodor Stolojan în afacerea RAFO, fost manager la Oneşti, în marea învârteală cu produse petroliere, învârteală rămasă nelămurită pe deplin, fost secretar de stat din partea PDL (căci repede Marin Anton a schimbat tabăra politică) pe la Transporturi şi pe mai nu ştiu unde, panglicar economic notoriu, el juca rolul coordonatorului de eveniment. Îmbrăcat ca un valutist sau ca un golănaş de discotecă, deputatul Marin Anton (de ce nu-l pipăie ANI la proprietăţi şi conturi?!) dirija o bandă de susţinători loco şi din judeţ. În cazul unei investigaţii a poliţiei sau a Parchetului, Dragoş Coman şi Marin Anton ar trebui citaţi ca principali co-autori ai incidentului de la Nana. Unul dintre făptuitori era preşedinte comunal de noul PDL (PMP), altul era de la judeţ, alţii de pe maidan sau poate abia scăpaţi din puşcărie, unii interlopi sau cu viitor de interlopi, gata să ventuzeze şi ei politica românească şi, mai apoi, după victoria în alegeri, să meargă la Elena Udrea şi să-i ceară post de prefect, de şef de cabinet la prefectură sau la primărie, de consilier sau de cine mai ştie ce. Lipitorii de afişe, aplaudaci şi haidamaci, tupeişti şi oportunişti, cei care se fălesc cu libertăţile şi cu democraţia, puneau capăt sinistrei lor actorii şi bruscau cetăţeanul de îndată ce acesta pretindea explicaţii, ajutor şi drepturi.
Cam aşa este în toată România. Partide politice organizate în bande de interese ocupă scena şi mimează chinuit democraţia, campania electorală, drepturi şi libertăţi. Ai un necaz? Te izbeşti de zidul bandiţilor cu legitimaţie de partid, al funcţionarilor susţinuţi de clanuri şi de autorităţi căpuşate de inşi agăţaţi pentru şpăguială şi veresie.
Miercuri seara, pentru prima dată în viaţă, a început să-mi fie frică să fiu un simplu cetăţean care are un necaz şi este obligat să recurgă la funcţionari, autorităţi şi politicieni. O nesimţire rece şi crudă, ca o şenilă de tanc, vine peste omul simplu şi îl striveşte. Cu adevărat, nu-l apără nimeni. Nu-i rămâne decât speranţa ca într-o zi nemernicii şi ticăloşii să-şi rupă singuri gâtul. Asta în cazul în care nu se hotărăşte să lupte!
Câţi dintre cei care îl vor fi aplaudat pe Victor Ponta la Călăraşi nu erau de aceeaşi speţă? Nu acolo USL-ul a făcut-o deputat pe Raluca Surdu, iubita şi, mai apoi, soţia lui Georgian Surdu de la RA-APPS? Câţi dintre cei care se învârt sau s-au învârtit în jurul preşedintelui Traian Băsescu nu sunt de aceeaşi teapă? Câţi dintre clienţii liberalilor nu sunt de acelaşi soi? Marin Anton, un soi de Dragoş Dobrescu cu petrol şi Transporturi, tot de la liberali vine, ca şi Vlad Moisescu sau ca Andrei Chiliman.
O greşeală de regie într-o campanie electorală din ce în ce mai grosolană şi mai vulgară ne-a arătat faţa hidoasă a politicii româneşti.