Parlamentar, martor protejat în dosarul lui Ghiță

Judecătorii de la instanța supremă au audiat prin videoconferință, vineri, un martor cu identitate protejată, care are funcția de deputat în Parlamentul României, relatează Mediafax. Acesta a rememorat momentul când în Parlament s-a votat arestarea preventivă a fostului deputat Sebastian Ghiță, subliniind că, deși acesta nu îl abordase inițial până atunci, i-a recomandat să voteze cu grijă.

„Sebastian Ghiță era foarte apropiat de prim-ministrul Victor Ponta, cât era prim-ministru. Datorită faptului că Sebastian Ghiță avea un post de televiziune, România TV, pentru noi, deputații, era un om foarte influent. Așa l-am perceput. Când a fost pusă în discuție în Parlament solicitarea de avizare a arestării lui Sebastian Ghiță, în ziua aia el stătea de vorbă cu o parte din colegii din Parlament și apoi a venit și la mine. Era prima dată când venea la mine. M-a rugat să am grijă cum votez. M-a rugat să votez cum cred eu, dar să am grijă că cei care îl urmăresc sunt niște golani și să nu am încredere în golanii aceia”, a declarat martorul cu identitate protejată care a primit numele fictiv de Valentin Enescu.

„De obicei nu venea să stea de vorbă cu noi. Nu știu în mod expres și nu am auzit în mod nemijlocit că discuțiile cu Ghiță cu ceilalți parlamentari să se poarte punctual pe solicitarea de avizare a propunerii de arestare. Dar am dedus acest lucru. Ce m-a surprins în acea zi: era și cineva era la balcon, care filma voturi. Ceea ce nu se întâmplă. Au mai fost cazuri la voturi când era cineva care voia să filmeze de la balcon, dar președintele de ședință le cerea să coboare, pentru că nu au voie”, a spus martorul.

„Ce putea să se întâmple? Ce putea face domnul Sebastian Ghiță?”, a întrebat președintele completului.

„Să vadă pe fiecare. Putea să te denigreze prin intermediul postului de televiziune România TV. Se spuneau multe minciuni la televizor despre politicieni. Ca politician, erai un om mort. (…) Dacă doreai să candidezi aveai puține șanse. Percepția cetățenilor față de un politician denigrat ar fi avut efect dezastruos. Mie mi-a fost teamă. Domnul Ghiță mi-a zis să votez așa cum consider. Mi-a fost teamă efectiv. Deși mi-a fost teamă, am votat cum am considerat”, a mai spus deputatul cu identitate protejată.

Întrebat de apărătorul lui Sebastian Ghiță pe ce anume se bazează atunci când spune că Sebastian Ghiță deținea România TV, martorul a precizat că este „o deducție”.

După audierea martorului cu identitate protejată, procurorul de ședință a cerut instanței încuviințarea depunerii unui document cu rezultatele unor verificări interne, ce arată legalitatea modului în care au fost audiați martorii din acest dosar.

„Are legătură cu critica pe care inculpații o au față de modalitatea în care s-au făcut probele”, a motivat procurorul DNA.

Acesta a mai cerut audierea ca martori a unor polițiști judiciari, care ar fi fost prezenți în momentul audierii. Instanța a respins ambele cereri ale reprezentantului Ministerului Public.

Judecătorii au stabilit termen 22 mai, când ar putea fi ultimul termen în acest dosar.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost trimis, în 2016, în judecată de procurorii DNA, fiind acuzat de două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unei maşini fără permis.

Alături de Sebastian Ghiţă au mai fost trimişi în judecată Liviu Tudose, la data faptelor procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, sub acuzaţiile de luare de mită şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, Viorel Dosaru la data faptelor şef al IPJ Prahova, pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită, favorizarea făptuitorului, trafic de influenţă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii, Constantin Ispas, ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin, la data faptelor procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti pentru săvârşirea infracţiunilor de cercetare abuzivă şi folosirea de informaţii care nu sunt destinate publicităţii.

În rechizitoriul procurorilor se arată că “în perioada iunie 2013 – primăvara anului 2014, în timp ce pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate au obţinut informaţii confidenţiale pe mai multe căi, printre beneficiarii acestor informaţii nedestinate publicităţii fiind şi Ghiţă Sebastian Aurelian”.

Informaţiile confidenţiale priveau obiectul unor cercetări asupra unor persoane fizice sau juridice, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărire penală.

“Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian i-a capacitat pe inculpaţii Tudose Liviu Mihail şi pe Dosaru Viorel să-i furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală”, mai arată rechizitoriul DNA.