Patrimoniu dacic pe Afaceri Interne

Fostă capitală a regilor daci, Sarmizegetusa Regia este unul dintre cele mai importante situri arheologice din țara noastră. I se adaugă fortificațiile de la Costeşti, Cetăţuia, Piatra Roşie, Costeşti Blidaru şi Băniţa, toate aflate pe teritoriul Parcului Natural Grădiştea Muncelului – Cioclovina. Nepăsarea autorităților față de acest inestimabil patrimoniu face ca jefuitorii de comori să își facă de cap, în timp ce unii localnici îl ascund sub betoane, prin edificarea unor construcții fără lucrări de descărcare arheologică. Unul dintre  ei este șeful postului de Poliție Orăștioara de Sus. Acesta a fost cercetat și într-un dosar privind favorizarea jefuitorilor de comori.

Secole la rând, toată lumea a fost fascinată mai ales de aurul pe care l-au deținut, cândva, strămoșii noștri îndepărtați: de peste 1.700 de ani, se vorbește despre „Comorile dacilor“, despre „Tezaurul regelui Decebal“, despre care nimeni nu știe pe unde o fi fost îngropat… Peste tot este vorba despre aur, aur, aur… cantități imense de metal prețios. Început cu secole în urmă, jaful acestor comori continuă și în zilele noastre, când braconierii de vestigii străvechi sunt înarmați cu detectoare de metal. Dar asta este doar partea cea mai prețioasă a moștenirii dacilor. Abia de câteva decenii încoace specialiștii au început să fie fascinați de superbele vestigii arhitectonice rămase de pe urma dacilor. Iar pentru protejarea acestora s-au instituit legi care obligă autoritățile locale, dar și pe cele centrale să țină sub control modul în care acestea sunt conservate și păstrate. Însă adeseori, toate aceste măsuri sunt puse sub semnul întrebării exact de către reprezentanții autorităților locale, care au obligație de a se ocupa de ele.

Incluse în patrimoniul UNESCO

Foarte puțini dintre noi știm că, încă din anul 1999, fosta capitală a Regatului dacilor, alături de restul cetăților aflate pe culmile munților din jurul ei, sunt incluse pe lista siturilor UNESCO. Listă pe care ele se află într-o „companie“ mai mult decât onorantă: Piramidele din Egipt, străvechile temple din India, vestigiile antice din Roma, dar și din Grecia elenistică, plus multe altele, la fel de celebre. Conform standardelor UNESCO, au existat trei criterii de bază: „cetăţile dacice reprezintă sinteza unică a unor influenţe culturale externe şi a unor tradiţii locale în privinţa tehnicilor de construcţie şi a arhitecturii militare antice; cetăţile dacice sunt expresia concretă a nivelului de dezvoltare excepţional al civilizaţiei regatelor dacice; cetăţile dacice sunt monumente exemplare pentru fenomenul evoluţiei de la centrele fortificate la aglomerările proto-urbane, caracteristice sfârşitului Epocii fierului în Europa“.  Atunci, administrația sitului arheologic a afirmat clar că, „În urma includerii acestor monumente pe Lista Patrimoniului Mondial, România s-a angajat în elaborarea unei legislații derivate din cerințele Convenției UNESCO, în sensul asigurării conservării și punerii lor în valoare, prin intermediul unor măsuri specifice (juridice, științifice, administrative etc.). Pentru înțelegerea complexității acestor tipuri de monumente și a gradului înalt de reprezentare pentru patrimoniul UNESCO, a fost necesară îndeplinirea unor criterii de înscriere, impuse de autoritățile UNESCO. În rezumat, credem că alăturarea într-un tabel a principalelor cerințelor UNESCO și o translatare informațională a acestora este un model de analiză utilizat la nivelul acestui for, determinantul includerii sale fiind constituit de uriașa valoarea istorică.“

Stop cercetării arheologice

În ciuda acestei reușite remarcabile, în urmă cu vreo câțiva ani, cetățile dacilor au fost la un pas de a fi scoase de pe lista patrimoniului UNESCO. Iar asta, din cauza veșnicei noastre lipse de bani. Una dintre cerințele organismului internațional a fost continuarea cercetărilor arheologice, precum și asigurarea conservării acestor vestigii.

Până în anul 2012, singurele fonduri pentru cercetare în zona cetăților dacice au fost alocate în cadrul programului naţional de săpături arheologice sistematice. Dar a fost vorba despre foarte puţini bani. Atunci, Viorica Crişan, directoarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, instituţia responsabilă cu cercetarea în Munţii Orăştiei, a declarat public: „În fiecare an, Ministerul Culturii alocă un milion de lei pentru săpături arheologice, însă aceşti bani trebuie împărţiţi pentru 60 de şantiere arheologice din ţară. Iar pentru amploarea cercetărilor, dar și importanța lor este foarte puţin“. De fapt, tot programul de finanțare a funcționat aiurea. Viorica Crișan a detaliat atunci această situație complicată: „În primul an, bugetul a fost destinat achiziţionării de aparatură modernă necesară săpăturilor arheologice. Banii au venit foarte târziu, în septembrie 2012, şi jumătate din sumă am returnat-o, pentru că a fost imposibil să respectăm procedurile de achiziţie publică. Am reuşit să cumpărăm aparatură de circa 1, 6 milioane de lei (355.000 de euro), ceea ce reprezenta doar șapte la sută din totalul de cinci  milioane de euro alocați. Iar pentru anul 2013, Muzeul a solicitat încă din luna decembrie a anului precedent suma de șase milioane de lei, așadar, circa 1,3 milioane de euro. Și atunci, s-a pornit tot cu stângul: „La mijlocul verii am început să mă îngrijorez în legătură cu banii. Telefonic mi s-a spus că se aşteaptă rectificarea din iulie. Apoi, am fost criticaţi că de ce n-am cerut fonduri din programul de săpături sistematice pentru lucrările de la Sarmizegetusa şi Blidaru. Este vorba despre programul acela care împarte un milion de lei la 60 de şantiere din ţară“. Situație pe care  Viorica Crișan o descrie în mod dramatic: „A fost o bulversare totală. S-au regândit toate alocările, astfel încât să primim şi noi 70.000 de lei pentru Sarmizegetusa şi 60.000 de lei pentru Blidaru, nici vorbă de 6 milioane de lei“.

Nu sunt bani

Inițial, „Programul Multianual de Cercetare Arheologică Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei“ a fost aprobat în anul 2012, urmând să se deruleze pe următorii patru ani. Dar nu a fost să fie! În anul 2013 nu s-au mai aprobat fonduri pentru cetățile dacilor. Atunci s-a invocat contextul macroeconomic şi criza economică, urmând ca programul de cercetări arheologice din următorii ani să fie finanțat în funcţie de bugetul alocat de Ministerul Finanţelor Publice. Acest lucru a însemnat bani din ce în ce mai puțini. Astfel că programul de cercetări în cetățile din munții Orăștie a fost practic abandonat. Directorul Viorica Crişan a afirmat la acea vreme că blocarea cercetărilor arheologice ar putea avea ca efect eliminarea de pe lista monumentelor UNESCO. „Faptul că vestigiile dacice rămân îngropate nu are ca efect degradarea acestora. La discuţiile la care am participat însă se spunea că dacă România nu face nimic pentru punerea în valoare, pentru asigurarea accesului, pentru cercetarea acestora, e posibil să se ia în calcul scoaterea de pe lista UNESCO. Este păcat că nu putem să promovăm aceste monumente cum fac alte ţări, precum Italia, Grecia sau Egipt. Promovarea acestora ar putea aduce un beneficiu extraordinar ţării.“ Deocamdată, cam aceasta este situația cercetărilor în cetățile dacilor. În lipsa implicării oficialităților, cetățile dacilor au devenit „raiul“ braconierilor de vestigii arheologice. Iar aceștia distrug siturile arheologice, urmând ca obiectele descoperite de ei în mod ilegal să ia calea străinătății, unde îmbogățesc patrimoniul unora dintre cele mai celebre muzee.            l Jaful

În timp ce autoritățile se bâlbâie, hoții își fac de cap. Inspectoratul General al Poliției Române, care acționează pentru recuperarea bunurilor de patrimoniu exportate ilegal sau confiscarea acestora de la persoanele care le-au descoperit fraudulos, au întocmit un raport în care se arată că numărul jefuitorilor de comori a crescut exponențial. Amploarea fenomenului braconajului arheologic prin deținerea și utilizarea neautorizată a detectoarelor de metal este dovedită și prin recentele date de referință cu privire la situația confiscărilor de detectoare de metal deținute ilegal: „În anul 2013 au fost confiscate 47 de detectoare de metale deţinute ilegal; În anul 2014 au fost confiscate 74 de detectoare de metale deţinute ilegal; În anul 2015 au fost confiscate 165 de detectoare de metale deţinute ilegal, iar în primele 9 luni ale anului 2016 au fost confiscate 128 de detectoare de metale deţinute ilegal şi sunt în cercetare încă 47 de cazuri care aşteaptă momente operative pentru confiscare.“

Efectuarea lucrărilor de construcții fără descărcarea arheologică în zona Orăștie este la ordinea zilei. Iar asta, din cauza faptului că „s-ar pierde timp important“ prin efectuarea acestor lucrări și, în plus, „există riscul ca imobilul să nu mai fie edificat pentru că au fost descoperite efigii istorice“. La fel se pare că a gândit și șeful postului Poliției Orăștioara de Sus, Florin Iulian Marc.

Într-o sesizare către Direcția Județeană Pentru Cultură și Patrimoniu Național Hunedoara se arată „că pe teritoriul comunei Orăștioara de Sus, județul Hunedoara, sat Costești, str. Valea Stânișoarei (Valea Rea), nr. 136, pe locația Pensiunii Lupul Dacic se execută lucrări de construcție fără a fi fost executate cercetări arheologice prealabile. Zona este cunoscută cu descoperiri arheologice, iar în excavațiile drumului au apărut fragmente ceramice și numeroase fragmente de zgură.

Deoarece proprietarul pensiunii este subofițerul Marc Florin, șeful de post la Poliția rurală Orăștioara de Sus, autoritățile locale, în speță Biroul urbanism din cadrul Primăriei Orăștioara de Sus, a refuzat în mai multe rânduri să ofere datele privitoare la natura construcțiilor aflate în curs de edificare.“

„Siguranță și încredere“

Polițistul în cauză, Florin Iulian Marc, a avut destule probleme cu legea. La începutul acestui an, mai exact pe 15 martie, au avut loc mai multe percheziții într-un dosar privind traficarea unor bunuri arheologice sustrase din siturile fostelor cetăți dacice din Munții Orăștiei. Procurorii au descins și la domiciliul șefului de post, Florin Marc, din Orăștioara de Sus, localitate situată la poalele Dealului Grădiștii, unde se află Sarmizegetusa Regia.

„Din probatoriul administrat până în prezent a rezultat faptul că în perioada 2013 – 2017 mai multe persoane din judeţul Hunedoara au derulat activităţi de braconaj arheologic în zona munţilor Orăştie (zona Sarmizegetusa Regia), fiind sprijiniţi şi protejaţi constant de către lucrători de poliţie din cadrul IPJ Hunedoara, prin neîndeplinirea unor acte ce intră în îndatoririle de serviciu sau prin transmiterea unor date/informaţii confidenţiale, de natura secretului profesional. Astfel, «căutătorii de comori naţionale» nu respectă legislaţia în domeniu, în sensul că utilizează detectoare de metale în zonele cu patrimoniu arheologic fără o autorizare prealabilă, iar pentru «protecţia» lor au atras lucrătorii de poliţie arondaţi zonei de cercetare, pe care i-au recompensat cu bunuri mobile şi/sau imobile“, informa la vremea respectivă Ministerul Public.

„La data de 15 martie, poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, efectuează 11 percheziţii, pe raza judeţului Hunedoara, la persoane bănuite de braconaj arheologic, precum şi la sediile şi punctele de lucru ale societăţilor comerciale deţinute de acestea“, informa IGPR.

A doua zi, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi luarea măsurii preventive a controlului judiciar faţă de Florin Iulian Marc, pentru săvârşirea a patru infracţiuni de luare de mită, precum şi faţă de Corhan Călin, Crişan Stănilă Răduţ, Şerban Emil şi Sturza Ioan Sergiu (căutători de comori), pentru dare de mită. Anchetatorii informau că Stănilă Crişan şi Călin Corhan au mai fost judecaţi în dosare privind traficul de comori dacice, sustrase din siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 2013 – 2016, pe raza judeţului Hunedoara, în munţii Orăştiei (zona Sarmizegetusa Regia). În urma percheziţiilor, poliţiştii au ridicat patru dinari imperiali, patru monede dacice din vremea lui Burebista şi un detector de metale neînregistrat, descoperit la domiciliul unui căutător de comori, mai informau procurorii Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Nici nu plecaseră bine anchetatorii din zonă, că un localnic a anunțat autoritățile că a descoperit un vas din bronz, vechi de două milenii. Bărbatul, care efectua lucrări de defrişare în zona drumului de acces către cetatea Costeşti, a găsit artefactul antic preţios, ascuns sub un pod, după ce fusese împachetat într-o pungă din plastic. Şi acest vas ar proveni dintr-o acţiune de braconaj.

Scos de sub urmărire

La începutul lunii septembrie, poliţistul Florin Marc, fostul şef al postului de poliţie din Orăştioara de Sus, anchetat pentru patru infracţiuni de luare de mită într-un dosar privind traficul de comori sustrase din cetăţile dacice, a fost scos de sub urmărire penală. Decizia venea după șase luni de la punerea sub învinuire a poliţistului Florin Marc, pentru patru infracţiuni de luare de mită, acuzat de procurori că ar fi sprijinit mai mulţi braconieri ai siturilor arheologice din Munţii Orăştiei. „Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus prin ordonanţă clasarea cauzei faţă de poliţistul Florin Marc, şeful Postului de Poliţie Orăştioara de Sus. Conform prevederilor în vigoare, poliţistul va fi repus în toate drepturile anterioare apariţiei situaţiei care a generat punerea sa la dispoziţie“, a informat Laura Năstase, purtătoarea de cuvânt a Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Hunedoara.

Dacă în privința acestui dosar Florin Marc poate respira ușurat, nu același lucru se poate spune și despre ancheta declanșată de Agenția Națională de Integritate privind averea nejustificată. Agentul şef principal Florin Marc, şeful postului de poliţie din Orăştioara de Sus, din judeţul Hunedoara, a fost acuzat de Agenţia Naţională de Integritate, care a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 278.145,36 lei, între averea dobândită şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei publice a poliţistului. „Având în vedere cele de mai sus, Agenţia Naţională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Alba Iulia, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate în perioada exercitării funcţiei de către Marc Florin Iulian“, a informat Agenţia Naţională de Integritate, într-un comunicat. Poliţistul a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare, drepturile de care beneficiază (de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informaţii pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris), precum şi despre existenţa diferenţelor semnificative. „Marc Florin Iulian a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere“, a completat ANI.

Împrumutul acoperitor

Potrivit declaraţiei de avere a şefului de post, din 2016, acesta deţinea cinci terenuri, un apartament în Orăştie, o casă de vacanţă şi două case de locuit, toate achiziţionate împreună cu soţia sa în perioada 2002 – 2013. Are două maşini, iar potrivit declaraţiilor de avere din anii trecuţi a primit 60.000 de lei donaţie. În 2009, şeful de post avea cinci terenuri, un apartament în Orăştie şi o casă de vacanţă în Costeşti Deal, potrivit declaraţiei sale. Ultima declarație de avere pare să rezolve acel plus din „gestiune“ cu un împrumut luat de la Lucian Darie, patronul fabricii Fares, în cuantum de 600.000 lei, care astupă și plusul constat de ANI. Împrumutul este scandent în anul 2066. Conform acestei ultime declarații, Florin Iulian Marc deține cinci terenuri din categoria terenurilor extravilane în suprafață totală 93.763 mp și un teren agricol de 5.000 mp. Are un apartament, o casă de vacanță de 60 mp și două spații comerciale în suprafață de 200 mp. Deține împreună cu familia două autoturisme Suzuki. Este unic acționar al SC Marc Invest Holding SRL, iar soția sa, Denisa Elena Marc, are Întreprinderea Individuală cu același nume, care este un salon de înfrumusețare. Conform informațiilor publice, SC Marc Invest Holding are ca principal obiect de activitate alte servicii de cazare și anul trecut a avut o cifră de afaceri de 24.549 lei, cheltuieli totale de 127.212 lei și pierdere netă de 102.510 lei.

Tezaurul dacic

Și predecesorul lui Marc, Alexandru Gogan, a fost anchetat. El a fost pus sub învinuire într-un dosar penal al traficului de comori dacice, aflat în cercetare la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în care a fost acuzat de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la furt calificat. Gruparea, la care ar fi aderat şi un fost ofiţer de informaţii din Deva, Alexandru Todorescu, a fost acuzată că a participat la sustragerea şi traficarea pe piaţa neagră a antichităţilor, a trei tezaure de comori dacice, în valoare totală de peste patru milioane de euro.

Vasile Surcel, Eduard Pascu