Ei, s-a împlinit profeția mea?! Așa întreabă pe un ton mucalit Silviu Brucan ieșit dintr-un vârtej cosmic, tocmai el ca să ne zică de-ale lui, din alea cu tupeu, dragul de el. Dar noi, după Omul Pește! Omul Peşte din Takla Makan ne-a chemat pe noi, poporanii de pe Dâmbovița. S-a uitat la noi cruciș, a râs. L-am vălurit ca să ne poată zări, să ne poată înţelege. Avea nevoie de o strategie secretă.
Cică să ajungă el Primarul de București. Când candidezi într-o lume viermuitoare unde poţi s-o iei peste cap oricând, din orice colţişor, chemi profesioniştii ASA să-ţi dea o mână de ajutor. Omul Peşte ne-a zis, vreau să schimb lumea. Meduzele au izbucnit în hohote de râs. Meduzele ieșiseră din Dâmbovița,venite din Oceanul Planetar pentru că nu mai aveam granițe de ape eficiente. L-am vălurit pe Omul Peşte din Takla Makan şi l-am luat cu noi în largul oceanului. I-am arătat valurile şi l-am făcut să vadă altfel lucrurile. Realitatea e aparenţă îngheţată, i-am zis Omului Peşte din Takla Makan. Omul Peşte din Takla Makan ne-a adus scoicile lui. Noi am adus scoicile noastre. Am adus cochilii de melci în care am auzit glasul contracandidaţilor.
Am vălurit vocile şi le-am preschimbat în bombarde acvatice tocmai pe aceste glasuri. Noi suntem Meduza, ne-am prostit noi, luând virusul în derâdere. Noi suntem Frontul Electoral. Omul Peşte din Takla Makan se războieşte cu armatele Nordicelor, Sudicelor, Occidentalelor şi Orientalelor. El are de luptat însă cu nişte văluriţi din propria-i tabără care se unduiesc prin preajma lui doar pentru unele interese sau pentru a-l traduce, a-l da pe şipcă sau să-l miști către duşmani. Întregul București a rămas mască.
Virusul Meduzei era un virus cum nu s-a mai văzut, ne preschimba în meduze frumos colorate care, culmea, vorbeau românește. Până la urmă a venit un călugăr tibetan care ne-a deslușit că totul era o scamatorie, o circăreală de doi lei și noi, toți, de fapt, dormeam duși și acum visam toată parascovenia asta. În zori, ne-a trezit Oculta Mondială, hai, mă, la muncă, sus, drepți, direct în minele de argint de la Sarmisegetuza, gata, gata cu prosteala, cu virusul, cu bacteria politică, gata cu libertatea de informare și de socializare mamavoastrădederbedeipoporani care sunteți. La muncă, sclavilor!!! În Berlin, la Londra, la Paris, la Moscova, în Egipt și Australia aerul era încins. Caravane leneşe se târau prin lumina amurgului către Marsila Molé.
Luptătorii deşertului Kaharym cărau cu ei lăzi cu dinamită iar puşcaşii ameridores se plimbau ţanţoşi de colo, colo, în ritm de ragtime. Bazarul colcăia de şopârle şi de şobolani şi de şerpi vorbitori. Erau şopârle trandafirii şi galbene şi şobolani verzulii, vărgaţi aduşi de corăbii tocmai din Batoa Butuba sau din Halicarnas şi şerpi mincinoşi găsiţi pe sub pietrele încinse din inima orientalelor nebune pornite să cucerească așezămintele ordoxilelor de la periferia occidentalelor înfumurate.
Un doctor francori se certa cu o somalera. Somalera se bâțâia după o muzică auzită numai şi numai de ea. Doctorul cânta într-o păsărească aiuritoare. Un ritm nelămurit îi cadenţa furia în timp ce mâinile desenau în aer pictograme porcoase. Uite un virus, vezi cum arată, e așa de mititel! Nu-l vezi! Nici Oculta Mondială nu-l vede că ea are ochi numai pentru fantasmagorii oculte. Lasă, că ne trezim cu toții din visare, acum că vine Cometa care aduce un virus salvator care contracarează virusul Ocultei Mondiale. Care virus nene, întreabă un mucalit din Piața Chibrit. Virusul muncii, băi! Iar noi, poporanii din Piața Chibrit? Am aşteptat toată vara reîntoarcerea pelerinului Balthazar. Se zvonise că în peregrinările lui ar fi reuşit să ia legătura cu lumea morţilor.
Domnişoara Elvira a fost de părere că Balthazar ne va aduce o mulţime de mesaje importante. Vestea sosirii lui s-a împrăştiat în orăşel îndată ce Rudolf, dirigintele poştei, a primit o telegramă din Londra. Gângav din naştere, el ne-a făcut să credem la început că ar fi vorba de venirea lui Messia. Nu ne-ar fi mirat un asemenea eveniment pentru că doctoral Spiridon se lăudase că va face primul transplant de creier din lume. Noi, cavalerii tomnatici de la Clubul Mâncăcioşilor, ne-am arătat foarte mândri că un membru de vază al clubului va înscrie în cartea de onoare a orăşelului o reuşită de asemenea proporţii. Ne-am lăudat peste tot. Am turnat o grămadă de baliverne oricui era dispus să ne asculte. L-am întrecut astfel pe Gaspar, măturătorul.
Derbedeul avea darul de a minţi extrem de convingător. El a povestit mai multora că doctorul Spiridon tranşa cadavre într-un cavou părăsit din cimitirul municipal. Zicea că le crăpa craniul cu o daltă foarte bine ascuţită şi că apoi le tăia creierul felii, felii. Aflându-ne într-o seară invitaţi la poetesa Carmen, părintele Elefterie ne-a avertizat în fel şi chip. Ne-a spus că transplantul de creier ar putea fi un afront adus lucrării Domnului şi că mânia cerească ar putea pogorî asupra noastră cât de curând posibil. L-am ascultat cu convingere dar nu l-am contrazis de teamă să nu tulburăm plăcuta serată literară. Caloriferele erau fierbinţi. Magnetofonul cânta în surdină. Carmen ne învăluia cu o privire tandră. Hai, fiți liniștiți, toate astea-s baliverne.
Realitatea nu există. Tot ceea ce vedem, bogați, finanțe mondiale, titluri de glorie, viruși, războaie, furtișaguri și scandaluri politice sunt doar niște închipuiri. În adevăr sunt doar câmpuri magnetice și niște particule mici, mici! Mai mici decât o monedă de un dolar? Mult mai mici. Mai mici decât o bacterie? Mult mai mici. Mai mici decât un virus? Mult mai mici. Și mai mici? Adică stai, un mic și-o bere?
Dar lasă, uite că ne-a pus pe jeratec o nouă știre formidabilă! Peneliștii au furat azi-dimineață bancomatul iluziilor politice!
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.