Pentru iubitorii Operei…

„Seara de operă”, în direct de la Metropolitan din New York Radio România Muzical şi Radio România Cultural transmit în direct sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 19.50, un spectacol al celebrului Teatru de operă „Metropolitan” din New York, comentat chiar din studioul de radio al operei newyorkeze. Nu întâmplător, spectacolul ales pentru acest demers […]

Pentru iubitorii Operei…

„Seara de operă”, în direct de la Metropolitan din New York Radio România Muzical şi Radio România Cultural transmit în direct sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 19.50, un spectacol al celebrului Teatru de operă „Metropolitan” din New York, comentat chiar din studioul de radio al operei newyorkeze. Nu întâmplător, spectacolul ales pentru acest demers […]

„Seara de operă”, în direct de la Metropolitan din New York

Radio România Muzical şi Radio România Cultural transmit în direct sâmbătă, 26 ianuarie, de la ora 19.50, un spectacol al celebrului Teatru de operă „Metropolitan” din New York, comentat chiar din studioul de radio al operei newyorkeze. Nu întâmplător, spectacolul ales pentru acest demers jurnalistic ieşit din comun este opera „La Rondine”, de Giacomo Puccini, cu două nume româneşti pe afiş: tenorul Marius Brenciu şi dirijorul Ion Marin.

Spectacolul „La Rondine” este o producţie care a avut premiera în stagiunea 2008-2009 a Operei „Metropolitan” din New York, atunci cu Angela Gheorghiu şi Roberto Alagna în rolurile principale, dar şi cu tenorul Marius Brenciu în rolul Prunier. În ianuarie 2013, „La Rondine” se reia cu alţi cântăreţi în rolurile principale (Christine Opolais şi Giuseppe Filianoti), însă cu acelaşi Marius Brenciu în distribuţie. Dirijor este Ion Marin, unul dintre “dirijorii-veterani” ai operei newyorkeze, având în vedere colaborarea sa de aproape 20 de ani cu acest teatru. Din distribuţie îi amintim pe Kristine Opolais, Anna Christy, Giuseppe Filianoti, Dwayne Croft.

Marius Brenciu mărturisea “Mie personal pur şi simplu mi-a fost propusă reluarea. Deja în 2008 se ştia că această producţie va fi reluată în 2013. Mi s-au propus noile date şi am acceptat. Întotdeauna este vorba de o alegere din partea direcţiei şi a castingului, dar, trebuie să spun, o Magda, aşa cum a făcut-o Angela Gheorghiu, nu va mai putea fi văzută curând pe scena MET-ului. Avem o altă soprană, care are şi ea calităţile ei, dar Angela impresiona mult mai mult. Nu putem mânca însă tot timpul caviar, nu-i aşa?”.

Secvenţă din La Rondine de la MET

„Orchestra Teatrului «Metropolitan» din New York împreună cu Orchestra Filarmonicii din Viena sunt cele mai bune orchestre de operă din lume, la mare, mare distanţă faţă de tot restul orchestrelor de operă. Se disting prin flexibilitate, prin paleta coloristică pe care o au, prin precizie, capacitate de concentrare… Adecvarea balansului cu scena este, de asemenea, remarcabilă. Şi de aceea sunt foarte fericit că sunt în aceste zile la MET, că am revenit. Am regăsit aici instrumentişti care au cântat cu mine în urmă cu patru ani, cu opt ani, cu 15 ani… Generaţia s-a schimbat, sunt mulţi instrumentişti noi, dar minunata «şcoală» a «Metropolitan»-ului a rămas şi funcţionează foarte bine”, aprecia dirijorul Ion Marin în interviul realizat de Luminiţa Arvunescu, programat pentru pauza transmisiunii directe din 26 ianuarie 2013.

Luminiţa Arvunescu, realizatoarea emisiunii „Seara de operă”, de la Radio România Muzical, sub genericul căreia este pusă această transmisiune directă-eveniment, se află pentru a treia oară consecutiv în studioul de radio al teatrului de operă newyorkez pentru a comenta un spectacol chiar de la faţa locului.

De 15 ani, Radio România Muzical transmite în mod consecvent spectacole în direct de la Opera „Metropolitan” din New York, preluate graţie colaborării cu Uniunea Europeană de Radio.

În stagiunea 2013-2014, urmează încă 3 transmisiuni în direct: „Elixirul dragostei”, de Gaetano Donizetti, cu Anna Netrebko în rolul Adinei (9 februarie), „Carmen”, de Georges Bizet, cu Anita Rachvelishvili protagonistă (23 februarie), şi “La Traviata”, de Giuseppe Verdi, cu Diana Damrau – o splendidă Violeta Valery (30 martie).

„Flautul fermecat” şi „Harap Alb” vin la Studioul Experimental!

Flautul fermecat, adaptat pentru copii

Studioul Experimental de Operă şi Balet „Ludovic Spiess” din cadrul Operei Naţionale Bucureşti oferă micilor spectatori, sâmbătă 26, respectiv duminică 27 ianuarie, două spectacole dedicate lor: „Flautul fermecat”, de Wolfgang Amadeus Mozart, şi spectacolul de balet „Harap Alb”.

Sâmbătă dimineaţă, la ora 11.00, la Sala Studio a Operei Naţionale Bucureşti, copiii pătrund într-o lume magică, în care un prinţ fermecător trebuie să o salveze pe frumoasa lui iubită din palatul unui înţelept. În această aventură specială, el este ajutat de un vânător de păsări simpatic, trebuie să treacă prin încercări grele şi să folosească puterea magică a unui flaut fermecat.

Opera „Flautul fermecat”, ultima operă compusă de Wolfgang Amadeus Mozart, a fost adaptată pentru copii de către Anda Tăbăcaru Hogea, care a semnat regia, şi scenografa Adriana Urmuzescu, alături de Smaranda Morgovan (coordonarea muzicală). Spectacolul, care a avut premiera în stagiunea trecută, a primit mai multe distincţii importante la Gala Premiilor VIP ale Artelor Spectacolului Muzical pentru Copii 2012: Premiul pentru “Cel mai Bun Spectacol”, “Premiul pentru Regie” – Anda Tăbăcaru Hogea, “Cea Mai Bună Solistă” – Cristina Marta Sandu, “Cel Mai Bun Solist” – Andrei Lazăr.

Reprezentaţia de sâmbătă îi va avea ca protagonişti, în rolurile principale, pe Andrei Lazăr (Tamino), Adrian Strezea (Papageno), Rodica Vică (Regina Nopţii), Filip Panait (Sarastro), Cristina Marta Sandu (Pamina), Valentin Racoveanu (Monostatos), Arlinda Morava (Papagena), alături de Angela Stratulat, Georgeta Andrieş şi Andreea Iftimescu (cele trei doamne), Victoria Radu, Raluca Georgescu, Sabina Ştefănescu (cei trei copii), pianistele Lidia Butnariu şi Mădălina Florescu şi flautista Teodora Ducariu.

Harap Alb, povestea lui Ion Creangă, transpusă în paşi de dans

Duminică dimineaţă, este rândul iubitorilor de balet să pornească în călătorie, de la ora 11.00, alături de Harap Alb şi voinicii lui, către ţinutul Împăratului Roşu, unde îi aşteaptă încercări dificile. Coregrafa Maria Popa, creatoarea baletului „Harap Alb”, a transpus în paşi de dans celebra poveste a lui Ion Creangă, pe un colaj muzical alcătuit din lucrări semnate de compozitori români precum George Enescu, Paul Constantinescu şi Marţian Negrea, iar scenografia spectacolului este semnată de Andreea Koch.

„Am încercat să rămânem în atmosfera tradiţiei noastre populare şi să facem cunoscute prin acest spectacol frumuseţile portului popular şi ale cântecelor populare româneşti celor mai mici spectatori, dar şi celor mai mari dintre ei”, a declarat Andreea Koch.

Distribuţia reprezentaţiei care are loc duminică la Sala Studio reuneşte tineri balerini ai Operei Naţionale Bucureşti, care dau viaţă celebrilor eroi ai poveştii: Andrei Dolcoş (Harap Alb), Sorin Mihai (Împăratul Verde / Împăratul Roşu / Tatăl), Gloria Barbu (Sfânta Duminică, Setilă), Yoshida Shuhei (Calul), David Mannara (Lungilă, Fratele mai mare) şi Lucas Campbell (Fratele Mijlociu), Mariya Lozanova (Fata împăratului), Dana Balint (Gerilă), Alexandru Polihron (Ochilă), Adina Manda (Albina Regina), Marian Horhotă (Spânul), Gabriel Luca (Fomilă), precum şi actorul Iulian Gliţă (Povestitorul). Spectacolul se bucură, de asemenea, de participarea elevilor de la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din Bucureşti.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.