Pentru luna martie, teatrele arborează alb şi roşu

„Artiştii pentru artişti”

Sub deviza „Artişti pentru artişti”, 21 de mari vedete ale teatrului şi muzicii româneşti îşi dau mâna pe scena Sălii Mari a Teatrului Naţional într-un spectacol eveniment-unic, în seara zilei de 25 martie 2013, începând cu ora 19.00.

Spectatorii vor avea şansa de se întâlni în aceeaşi seară cu artiştii lor preferaţi, într-un adevărat maraton scenic care îl va avea ca amfitrion pe Ion Caramitru.

Actorii Dorin Andone, Horaţiu Mălăele, Mihai Mălaimare, Medeea Marinescu, George Mihăiţă, Mariana Mihuţ, Marin Moraru, Maia Morgenstern, Florin Piersic, Tania Popa, Victor Rebengiuc, Rudy Rosenfeld, Eusebiu Ştefănescu, cuplul Stela Popescu şi Alexandru Arşinel, interpreţii Margareta Pâslaru, Ioan Gyuri Pascu, Paula Seling, violoncelistul Adrian Naidin şi – prezenţă de excepţie – maestrul Dan Grigore vor împărtăşi, cu harul lor inconfundabil, „clipe de viaţă” într-un spectacol extraordinar.

Un admirabil gest de solidaritate artistică, în cadrul Campaniei Naţionale „Artiştii pentru artişti”, program permanent al UNITER, ajuns la cea de a XII-a ediţie.

Paula Seling cântă în Campania Artiştii pentru artişti

Evenimentul a trezit un interes major în rândul publicului iubitor de teatru, drept dovadă că biletele la acest spectacol sunt epuizate.

Le mulţumim celor 13 teatre din Bucureşti şi 26 de teatre din ţară care s-au alăturat Campaniei prin direcţionarea sumelor strânse din vânzarea de bilete către Fondul de Solidaritate Teatrală, iar tuturor cumpărătorilor de bilete la acest regal teatral le suntem recunoscători în numele artiştilor care urmează a fi ajutaţi.

Campania UNITER „Artiştii pentru artişti” continuă pe parcursul lunilor martie-aprilie când sperăm să adunăm mai multe fonduri pentru a sprijini cauza artiştilor şi ne dorim să ne fiţi alături în acest demers.

Teatrul Naţional din Sibiu

Premieră cu “Maestrul şi Margareta”

Ofelia Popii în Maestrul şi Margareta. Foto Paul Băilă

Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu prezintă în acest sfârşit de săptămână premiera spectacolului „Maestrul şi Margareta” după Mihail Bulgakov, în regia lui Zoltán Balázs.

„Maestrul şi Margareta” este o adaptare după romanul omonim al scriitorului rus Mihail Bulgakov. Considerată una dintre cele mai importante opere literare ale secolului XX, creaţia romancierului Mihail Bulgakov tratează tema eternei lupte dintre bine şi rău, dar şi a liberului arbitru printr-o fascinantă poveste de dragoste ce are loc într-un peisaj suprarealist al Uniunii Sovietice. Montarea de pe scena Teatrului Naţional din Sibiu parcurge un traseu labirintic ce surprinde natura epică a romanului prin planuri paralele redate cu ajutorul unor proiecţii video ce explorează filosofia, fiorul şi imaginarul spectaculos al lui Bulgakov. Ritmul spectacolului este construit prin gesturi precise şi fragmente muzicale interpretate live de actori.

„Maestrul şi Margareta” este o co-producţie a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu şi a Teatrului „Maladype” din Budapesta ce reuneşte atât actori români, cât şi maghiari. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii Ofelia Popii, Marius Turdeanu, Adrian Neacşu, Mariana Mihu/Ákos Orosz, Ema Veţean, Pali Vecsei, Serenela Mureşan/ Zoltán Lendváczky, Eduard Pătraşcu/ Erika Tankó, Adrian Matioc, Cătălin Pătru, Ciprian Scurtea, Diana Fufezan, Florin Coşuleţ, Mihai Coman, Viorel Raţă, Dan Glasu, Vlad Robaş, Cristina Ragos, Arina Ioana Trif, Gabriela Neagu, Eva Ungvari, Sanda Anastasof. Ideea decorului de pe scena Teatrului Naţional din Sibiu îşi găseşte inspiraţia într-o biserică armenească veche descoperită de regizor în Polonia. Spectacolul se bucură, de asemenea, de contribuţia scenografei Velica Panduru şi a muzicianului Zeno Apostolache.

Premiera spectacolului va avea loc vineri, 22 martie, de la ora 19.00 şi sâmbătă, 23 martie, ora 19.00. Cea de-a doua zi de premieră îi va aduce pe scenă pe actorii sibieni alături de cei trei actori invitaţi de la Maladype. La cererea publicului, organizatorii au mai programat o reprezentaţie specială duminică, 24 martie, tot de la ora 19.00.

Teatrul Naţional din Bucureşti

“Scrisoarea” după “O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale

Scenă din O scrisoare pierdută

Un celebru text clasic, acum într-o adaptare liber-schimbistă şi o viziune regizorală ultra-progresistă. O lume „caraghioază” şi „nifilistă” – copie fidelă a realităţii noastre – îşi nutreşte emoţiunile cu politică şi sex. Un spectacol curat Mălăele, o mare comèdie, cum n-a mai văzut Capitala, cu moftangiii şi faliţii ei.

O producţiune în care veţi întâlni persoane însemnate, vestiţi artişti ai scenelor bucureştene.

Aşa cum toate generaţiile au propria lor “Scrisoare pierdută”, “Scrisoarea” lui Mălăele poate deveni spectacolul nostru, al celor care, deşi am renunţat la răvăşele pentru blog, iscălim, cu acelaşi curaj nepieritor, „anonim”.

„(…) personajele caragialiene şi replicile lor trimit către realitatea din afara teatrului – de data aceasta democratică, nu totalitară – pe care o desfac şi o traduc plastic. Un Trahanache al doilea, dar deloc mai prost, ci upgradat, după cum se ştie, cu Caţavencu, este Agamemnon Dandanache, jucat memorabil de Mălăele. (…) Idiotul suprem al piesei, cum l-au văzut mulţi, e de fapt cel mai lucid interpret al realităţii în care se mişcă şi în care lihniţii vor să devină şi ei graşi. (…) Burţile sînt invidiabile, văzute de jos; şi destul de stînjenitoare, văzute de sus. Marii combinatori şi cîştigători nu au nici burdihane pe care să le vază cetăţenii, nici scrisori de pierdut.(…). Mergeţi la Naţional să-i vedeţi”, comentează Daniel Cristea Enache.

“Spectacolul de la Naţional intensifică şi amplifică la maximum satira (ca dovadă supremă a lucidităţii vizionare a clasicului). Totodată, insistă pe o generalizare în timp, pe arcul: trecut în care se regăseşte prezentul, prezent care oglindeşte şi perpetuează trecutul. (…) Lumea «formelor fără fond» (conform cunoscutei teorii maioresciene) devine una deopotrivă a lipsei de fond şi de formă. (…) Horaţiu Mălăele îl scoate pe Caragiale din registrul realismului clasic, situându-l în cel al grotescului, burlescului, al kitsch-ului, al lipsei de măsură în tot şi în toate. (…) Mare maestru al comediei, el însuşi artist strălucit, dublat de un înzestrat caricaturist, Horaţiu Mălăele-regizorul umblă inspirat la butoanele efectelor amuzante şi cu haz: intrări în scenă originale, contrapuncturi gestuale vizuale şi sonore ironice, contraste provocatoare ale râsului, alternări ingenioase de ritmuri”, notează Natalia Stancu.

Regia: Horaţiu Mălăele, scenografie: Maria Miu, muzică: Răzvan Diaconu.

Din distribuţie: Mircea Rusu, Horaţiu Mălăele, Virgil Ogăşanu, Marius Rizea, Mihai Constantin, Alexandru Bindea, Marcelo Cobzariu, Raluca Petra , Victoria Dicu ş.a.

Data reprezentaţiei: 22 martie, ora 20:00

“Dineu cu proşti”

Ion Caramitru şi Horaţiu Mălăele în Dineu cu proşti

Vreţi să vă distraţi, să uitaţi de griji, să vă amuzaţi, vreţi să râdeţi, şi iar să râdeţi, atunci mergeţi să vedeţi această comedie savuroasă, bine construită, vie, alertă, eficace, cu o distribuţie perfectă…

O piesă de neuitat…

Dincolo de situaţiile ce provoacă râsul, de dialogurile explozive şi de mişcările comice, piesei nu-i lipseşte consistenţa psihologică…

Un spectacol pe gustul tuturor…

Titlul piesei lui Francis Veber e limpede ca „bună ziua”, dialogul nu intră în zone întunecate, scriitura e extrem de naturală. Tot respectul pentru mecanica râsului pusă-n funcţiune de Francis Veber. Piesa e o construcţie care „merge ca unsă”, gagul îşi regăseşte adevărata condiţie, apare exact în clipa în care-l aştepţi…

Francis Veber are marele talent de a scrie nişte fabule bine împănate cu lovituri de teatru. Râsul provocat de acest vodevil este imposibil de oprit.

“Bucuria pe care o dă spectacolul lui Caramitru vine atât din verva textului, cu replici memorabile (traducere excelentă în limba română de Tudor Ţepeneag), cât şi din firescul cu care îşi înzestrează Mălăele personajul, atribuindu-i fineţe, sensibilitate, dincolo de naivitate sau de prostie, de apucăturile de gogoman sau de lipsa de inteligenţă. Cred că Mălăele a dat mare importanţă nuanţei semantice a acestui cuvânt atunci când a început să pună «carnea» pe «scheletul» personajului. L-a îndrăgit, altfel nu-l făcea perfect. (…) Hazul ţine de la început până la sfârşit, dar buna dispoziţie e însoţită, pentru spectatorul inteligent, de nuanţa psihologică a textului, de care ţin cont pe întreaga durată a jocului scenic atât Horaţiu Mălăele, cât şi ceilalţi actori aleşi pentru a reliefa situaţia şi a constata pe cine domină prostia. (…) Acestei montări în stil clasic de la TNB i s-a dus buhul foarte repede. Nu numai că e o comedie şi se râde mult, ci şi pentru că, sper că e aşa, îndeamnă la meditaţie asupra prostiei ce nu se dă extirpată”, nota Maria Sârbu.

Regia: Ion Caramitru, scenografie: Florilena Popescu Fărcăşanu.

Din distribuţie: Horaţiu Mălăele, Ion Caramitru, Medeea Marinescu, Alexandru Bindea, Costina Ciuciulică, Dorin Andone, Tomi Cristin şi Alexandru Georgescu.

Spectacolul poate fi vizionat în 23 martie, la ora 20.00, şi în 24 martie, la ora 19.00.

Încă-i bine!

Încă-i bine pentru Rodica Popescu Bitănescu

După ce a debutat cu succes în dramaturgie cu spectacolul „Cinci femei de tranziţie”, Rodica Popescu Bitănescu, interpretă şi regizoare, ne oferă o nouă incursiune la fel de incitantă şi de acidă în cotidian.

Cu vervă, cu haz, dar şi cu o undă de gravitate, dialogurile dezvăluie atitudini şi comportamente confruntate cu subiecte „la zi” dintre cele mai variate: de la succesul agramaţilor în afaceri la stupiditatea emisiunilor de televiziune, de la dependenţa de calculator la mediocritatea clasei politice, de la hrana ecologică, la salvarea conştiinţelor prin credinţă, etc.

Un spectacol având toate şansele să se joace, ani de-a rândul, cu săli pline.

Regia: Rodica Popescu Bitănescu. Cu Cezara Dafinescu, Andrei Duban, Vitalie Bichir, Eugenia Maci, Eduard Adam, Oana Vânătoru, Irina Cojar, Ecaterina Nazare şi Rodica Popescu Bitănescu

Spectacolul poate fi vizionat în 24 martie, la ora 20.00.

Conferinţele TNB

Duminică, 24 martie, ora 11.00, la Sala Media a TNB, muzicologul şi pianista Ilinca Dumitrescu va susţine conferinţa cu tema “Clasici ai muzicii româneşti – centenar Ion Dumitrescu (1913 – 1996)”. Moment muzical live – piese de Ion Dumitrescu. Participă fagotistul Vasile Macovei.

Personalitate de anvergură naţională şi internaţională a culturii româneşti, un clasic al muzicii noastre, Ion Dumitrescu, compozitor, profesor, muzicolog, dirijor, scriitor, membru corespondent al Institutului Franţei – Academie des Beaux-Arts – şi al Academiei „Tiberina” din Roma, este comemorat în acest an la centenarul naşterii sale.

„4 fărâme de teatru polonez”, la Teatrul Foarte Mic

Kryzsztof Grabowski în Milka, la Teatrul Foarte Mic

Marţi, 26 martie, la Teatrul Foarte Mic din Bucureşti va începe microstagiunea de monodrame sub genericul „4 fărâme de teatru polonez”. Până pe 23 aprilie, publicul bucureştean va avea ocazia să vadă patru spectacole one-man show diferite ca structură şi abordând teme diverse, apreciate de critici şi de publicul polonez şi premiate în cadrul unor festivaluri de gen importante.

Organizatorii evenimentului, Institutul Polonez şi Teatrul Mic din Bucureşti, vor aduce în România patru actori polonezi renumiţi, care vor prezenta creaţii reprezentative pentru scena poloneză independentă a ultimilor ani. Spectacolele alese îmbrăţişează forme diferite, de la textul dramatic pus în scenă conform indicaţiilor autorului, aşa cum face Mateusz Olszewski în piesa „Novecento” de Alessandro Baricco, până la spectacolul de autor, bazat exclusiv pe experienţa personală a actorului, vezi „Clapham Junction” de Marcin Brzozowski. Pe de altă parte, monodramele „Miłka” de Krzysztof Grabowski (inspirată de piesa „Groapa cu nisip” de Michał Walczak) şi „Orfeu şi Euridice” de Janusz Stolarski (inspirată de poemul omonim scris de Czesław Miłosz) încearcă să extragă sensuri noi din nişte opere literare aparent uşor de interpretat. Astfel, improvizaţia şi jocul organic al lui Krzysztof Grabowski au dus la deconstrucţia piesei teatrale de bază, în timp ce proiecţiile video şi muzica folosite de Janusz Stolarski creează pe scenă imagini de vis.

Spectacolele, deşi construite iniţial pentru publicul polonez, vor putea fi urmărite cu uşurinţă de către spectatorii din România datorită versiunilor în limbile română sau engleză, pregătite special cu această ocazie, fie prin supratitrarea lor.

Marţi, 26.03.2013, ora 19.00: Krzysztof Grabowski – „Miłka”.

Marţi, 9.04.2013, ora 19.00: Janusz Stolarski – „Orfeu şi Euridice”.

Marţi, 16.04.2013, ora 19.00: Marcin Brzozowski – „Clapham Junction”.

Marţi, 23.04.2013, ora 19.00: Mateusz Olszewski – „Novecento”.

Sala ArCuB

“Marfa vie”

Marfa vie, la ArCuB

Piesa lui A.P. Cehov este programată pentru sâmbătă, 23 martie, la ora 19.00. Regia: Dragoş Câmpan; Dramatizare: Nicolae Urs; Scenografia: Maria Dobre. Cu: Ana Covalciuc, Tudor Smoleanu şi Florin Busuioc.

Problematica cehoviană a cuplului, cu alunecări imprevizibile de la căsnicie la adulter şi la singurătatea conştientizată este abordată cu mult umor în montarea regizorului Dragoş Câmpean. Răsturnările spectaculoase de situaţie, presărate cu partituri tragi-comice, pe care actorii le valorifică la maximum, sunt deosebit de incitante şi constituie o bogată sursă de amuzament.

“Marele talent al lui Cehov face ca, la o sută treizeci de ani de la publicarea nuvelei «Marfă vie», să răsară un nou spectacol de teatru care are la bază opera sa. Am pornit acest proiect, în perfect acord cu realizatorul dramatizării şi actorii, cu gândul de a oferi publicului un spectacol Cehov. Clasic. Fără viziuni regizorale şi creaţii scenografice care pun în plan secundar opera autorului. Sincer, am zis: nu cred că va discuta cineva peste o sută de ani despre talentul nostru, aşa că hai să ne bucurăm cu toţii, artişti şi spectatori, de cel a lui Cehov. Tipul promite…”, declară regizorul Dragoş Câmpan.

“Cină cu prieteni”

Duminica, 24 martie, la ora 20.00, puteţi viziona spectacolul “Cină cu prieteni”, de Donald Margulies, pus în scenă de Claudiu Goga, scenografia: Lia Dogaru. Cu: Cerasela Iosifescu, Vlad Zamfirescu, Nadiana Sălăgean, Marius Cordoş.

Două cupluri de prieteni îşi dezvăluie secretele în faţa publicului spectator. După ani petrecuţi împreună, zeci de vise comune şi iluzia unei prietenii pe viaţă, se produce un eveniment neaşteptat, care spulberă pe loc liniştea personajelor. Tot ce urmează în spectacol îndeamnă publicul la reflecţii despre dragoste şi căsnicie, despre evoluţia unui cuplu în general. Sub o aparenţă amuzantă, replicile dintre personaje sunt foarte tăioase. Regizorul este delicat şi precis în lucrul cu actorii, iar creaţiile celor patru protagonişti sunt la înălţimea acestei propuneri, extrem de ofertante.

“Toate clişeele sunt acolo! Parcă le-a contabilizat cineva maniac… Relaţia dintre un bărbat şi o femeie, soţ şi soţie, aceştia şi copiii lor cu toată tevatura zilnică, cu aceleaşi drumuri la şcoală şi înapoi, la o mie de activităţi, relaţia de cuplu cu un alt cuplu, sfârşiturile de săptămână şi vacanţele cu toţi pruncii, slujbele, excursiile, micile daruri pe care le primim sau pe care le oferim prietenilor la întoarcerea dintr-o vacanţă, vorbăria enormă despre toate şi despre nimic, o rutină istovitoare şi periculoasă. Câţi reuşesc să scape integral de ea?”, scrie Marina Constantinescu.

“Clasic e fantastic”

“Teatrul Odeon” şi Asociaţia “Clasic e fantastic” anunţă duminică, 24 martie, la ora 11, spectacolul “Copilăria lui Mozart”.

Regia: Monica Ciuta, scenografia: Sânziana Tarta, construcţie păpuşi: Aurelia Olteanu. Scenariul: Emanuel Ciocu. Consultant de specialitate: Cristina Sârbu.

Interpreţi: Alin Olteanu, Mona Ciuta, Sânziana Tarta, Irina Sârbu, Aurelia Olteanu, Raluca Ouatu (pian) şi Monica Kurutz (vioară).

Povestea începe cu câteva sute de ani în urmă, prin anul o mie şaptesute şi ceva, într-o lume plină de regi şi cavaleri, de trăsuri şi castele, în casa unor muzicieni din Viena, capitala Austriei, o locuinţă plină cu obiecte ciudate care se dovedesc a fi… instrumente muzicale. Casa aparţine familiei Mozart. Tatăl, Leopold Mozart, era compozitor dar mai ales un vestit profesor de vioară care a scris şi publicat prima metodă prin care copiii puteau învăţa să cânte la acest minunat instrument. Sică, Rică şi Lola sunt martori la năzdrăvăniile micuţului Wolfgang Amadeus – cel iubit de Dumnezeu! – , un copil minune, violonist, pianist, compozitor care la cinci ani, înainte să ştie să scrie litere, ştia să scrie note. Toată copilăria şi-a petrecut-o călătorind împreună cu tatăl şi cu sora lui prin întreaga Europă dând concerte pentru capetele încoronate dornice să asculte şi să cunoască acest mic geniu. Şoriceii l-au însoţit pe micul Mozart în câteva dintre aceste călătorii şi povestesc lucruri interesante, uneori amuzante, alteori triste despre cum a trăit şi a crescut cel care, peste ani, va deveni unul dintre cei mai fantastici compozitori ai tuturor timpurilor.

Spectacol muzical adresat copiilor între 4 şi 10 ani, realizat cu sprijinul “Savana” şi “Dacia”.

“Leonce şi Lena”, în turneu la Praga

Leonce şi Lena

În perioada 22-25 martie, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj va întreprinde un turneu la Praga, cu spectacolul “Leonce şi Lena” de Georg Büchner, regia: Gabor Tompa.

Sâmbătă, 23 martie şi duminică, 24 martie, la ora 19.00, la “Teatrul Naţional” din Praga, se va juca unul dintre cele mai apreciate spectacole ale “Teatrului Maghiar de Stat”. Acest turneu face parte dintr-un proiect intercultural România-Cehia, care presupune un schimb de spectacole între cele doua teatre din Cluj şi Praga. Astfel, pe 13 si 14

aprilie, va veni la Teatrul Maghiar din Cluj spectacolul “Aşteptându-l pe Godot”, de Samuel Beckett, regizat de unul dintre cei mai apreciaţi regizori ai momentului, Michal Docekal.

Spectacolul “Leonce şi Lena” a fost nominalizat la UNITER, în anul 2010, pentru “Cel mai bun spectacol al anului” şi pentru “Cea mai bună scenografie” – Carmencita Brojboiu, iar Gabor Viola a primit premiul pentru “Cel mai bun actor în rol secundar (rolul Valerio). Până acum, spectacolul a întreprins numeroase turnee în străinătate, dintre care amintim: “Festivalului de Teatru” din Bogota, unde s-a situat pe locul şase, Festivalul Internaţional de Teatru “MESS” de la Sarajevo, “Festivalul

Naţional de Teatru” din Ungaria, “Festivalul de Teatru” din Pécs, Ungaria etc.

În anul 2013, cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la naşterea lui Georg Büchner, “Leonce şi Lena” va merge în turneu la Madrid, Paris şi Giessen.

Teatrul Naţional din Timişoara

In memoriam Uţu Strugari

In memoriam Ioan Strugari

Joi, 20 martie, se împlinesc doi ani de când colegul şi prietenul nostru, actorul Ioan „Uţu” Strugari, a plecat într-o lume poate mai bună şi mai frumoasă. Nu-l vom uita niciodată: un actor a cărui tinereţe a imprimat rolurilor sale o energie aparte, sensibilitate şi căldură, un artist care a dorit şi a reuşit să fie întotdeauna aproape de spectatorii săi.

În amintirea lui Uţu, Teatrul Naţional a decis redenumirea sălii cunoscute ca Studio 5 în Studio „Uţu Strugari”. Este un spaţiu dedicat nevoii actorului de a se redescoperi şi de a se redefini încontinuu, de a explora şi, nu în ultimul rînd, de a fi aproape de public şi de a împărtăşi cu acesta momentul de graţie al spectacolului. Studio „Uţu Strugari” este un spaţiu al cercetării şi redescoperirii de sine.

Şi pentru că un actor nu poate fi comemorat altfel decât prin teatru, dedicăm celui ce a fost un artist plin de candoare o minunată poveste despre prietenie, spectacolul “Cloaca”, programat vineri, 22 martie, de la ora 19.00, în sala care îi va purta numele de acum înainte.

Teatrul “Metropolis”

“Îngeri în America”

Îngeri în America, un spectacol tulburător

Un spectacol de neratat. Un basm postindustrial, de Tony Kushner, despre diferenţe, despre tabu-uri dar mai ales despre Îngerii coborâţi din mistica urbana a intoleranţei. Ei descind din revolta Stonewall şi se regasesc în tinerii violenţi dar, paradoxal, atât de fragili ai tendinţei Emo, ai mişcarii Occupy sau New Age. Nişte băieţi şi nişte fete care nu pot plânge deşi trăiesc cu lacrima în gât.

Un diptic teatral care se reprezinta, consecutiv, în două seri: Partea I, “Sfârşitul lumii e aproape”, Partea a II-a, “Perestroika”.

Cu: Virginia Mirea, George Ivaşcu, George Costin, Sorin Miron, Adrian Nicolae, Alexandru Ion, Nuicoleta Hânc, Cristiana Răduţă-Bobic.

Regia: Victor Ioan Frunză. Decoruri şi costume Adriana Grand.

Spectacolul poate fi vizionat în data de 23 şi 24 martie, la ora 19.00.

“Spitalul comunal”

Scenă din Spitalul comunal, la Metropolis

Unde se află graniţa între nebunie şi normalitate? Între realitate şi ficţiune?

În universul tragi-comic creat de farsa-metaforă a dramaturgului Hristo Boicev descoperim propriile noastre angoase şi speranţe. Îi recunoaştem pe nebunii shakespearieni când comici, când tragici, într-un microcosmos al unei lumi ce se află într-o continuă căutare a echilibrului şi identităţii.

Ne aflăm într-o lume unde situaţiile paradoxale devin comice tocmai datorită rupturii create între o speranţă iluzorie şi universul dur şi pragmatic al lumii în care trăim.

Un spectacol modern, de un umor subtil şi percutant, cu replici acide de o poezie ce nu exclude cinismul.

Regia artistică, light design şi ilustraţie muzicală: Felix Alexa. Scenografia, Nina Brumuşilă. Felix Alexa.

Cu: Răzvan Vasilescu, Valentin Uritescu, Marius Manole, Marius Stănescu, Adela Mărculescu, Paul Chiribuţă, Andrei Huţuleac, Raluca Aprodu, Andreea Vasile, Florentina Ţilea, Maria Junghietu, Alexandru China, Alex Ştefănescu, George Rotaru, Cosmin Teodor Pană.

Hristo Boicev este cel mai cunoscut şi apreciat dramaturg bulgar al zilelor noastre. Este autorul a peste 10 piese de teatru care au fost jucate de mai mult de 100 de ori în 40 de ţări din Europa, America, Asia şi Australia. Printre ultimele se numără „Colonelul pasăre”, “Orchestra Titanic” şi “Spitalul comunal”.

Şi-a început cariera artistică în 1984, când a publicat prima sa piesă de teatru, „Acel lucru”. În 1989, i se conferea deja titlul de „autor al anului”, pentru cele 40 de producţii jucate pe scenele de teatru din Bulgaria. Câteva dintre piesele sale au stat la baza unor scenarii de film, cum ar fi “Colonelul pasăre”, fiind de altfel şi cel mai jucat şi cunoscut text al autorului.

Este distins de “British Council International Playwriting Awards” pentru cea mai bună piesă, “Colonelul pasăre”. A fost recompensat cu Premiul „Enrico Maria Salerno” pentru dramaturgie europeană.

Spectacolul este programat luni, 25 martie, la ora 19.00.

Godot Cafe-Teatru

„Fă-mi loc!”

Un spectacol în regia Maestrului Radu Beligan.

Medeea Marinescu şi Marius Manole fac teatru la puterea a patra!

Cea mai îndrăgită actriţă de film se întâlneşte în sfârşit cu cel mai „pe val” actor de teatru într-o comedie a cărei producţie este semnată de „Asociaţia INSPIRĂ”.

„Fă-mi loc!”, de Anthony Michineau, spune povestea a doi tineri ce se regăsesc în ajunul Crăciunului în cuşeta unui tren de noapte. Ea, o fată singură, şarmantă, aventurieră, el, un bărbat cu principii, pus în faţa unui eveniment neprevăzut ce-i va răsturna întreaga existenţă.

Suntem în ajunul Crăciunului. E momentul în care simţim mai mult ca oricând nevoia să fim înconjuraţi de familie şi de cei pe care îi iubim cu adevărat.

Hazardul îi aduce pe Manuel şi Camilla împreună, doi oameni ce nu au aparent nimic în comun, ceea ce va genera nenumărate „scântei”. Însă amândoi caută să înţeleagă şi să SE înţeleagă, amândoi au nevoie să se destăinuie şi, mai mult, amândoi au nevoie de a se vindeca de singurătate.

„Fă-mi loc!” este un spectacol care ne invită să reflectăm asupra propriei noastre existenţe dincolo de orice convenienţă socială.

Spectacolul poate fi vizionat vineri, 22 martie, la ora 22.00.

“Bela şi Cavalerul fără nume”

„Toate fetele, chiar dacă mărturisesc sau nu, aşteaptă toată viaţa un cavaler necunoscut. El trebuie să vină, nu neapărat pe un cal alb, poate fi pur şi simplu iubitul acela care întinde o mână cu dragoste şi protecţie atunci când ea are nevoie de asta…

O graniţă fragilă dintre realitate şi ficţiune… O atmosferă aparte… Soluţii scenice simple, dar extrem de teatrale… Un joc actoricesc implicat, deloc patetic… Ironie şi distanţare…

Genul acela de poveste de care avem nevoie din când în când şi care îşi găseşte publicul oriunde.”

Spectacolul de Oliver Emanuel în regia lui Vladimir Anton poate fi vizionat sâmbătă 23 martie, la ora 19.00.

Cu: Lucian Iftime, Ioana Anastasia Anton, Tudor Aaron Istodor.

„O piesă deşănţată” de Lia Bugnar

“Un spectacol în care toate personajele au dreptatea şi motivaţiile lor, o comedie în forma cea mai pură, fără niciun fel de pretenţie de adâncime. Faptul că pe alocuri risul e întrerupt de o nedumerire de-a dreptul tragică e menit doar să dezechilibreze spectatorul, să-l ia pe nepregătite şi să-i smulgă noi hohote. O piesă care chiar e deşanţată, deşi toate personajele sunt pure ca omătul”, scria autoarea, Lia Bugnar.

Regia: Dorina Chiriac.

Cu: Marius Manole, Ilinca Manolache, Radu Iacoban, Lia Bugnar, Andrei Alexandru Huţuleac.

Spectacolul poate fi văzut sâmbătă 23 martie, la ora 22.00.

„Julius Caesar”

Regia este semnată de Eugen Gyemant. Spectacolul marchează prima montare a unei tragedii shakespeariene pe scena de pe Blănari nr. 14. Păstrând textul şi problematica piesei, regizorul transformă Roma antică într-un cabaret cu scenă şi podium. Cântecul, dansul, decadenţa şi opulenţa transportă publicul – luat ca martor la evenimentele care au loc pe scenă şi în sală – într-o lume atemporală în care Cezar (Tudor Aaron Istodor) este un showman excentric cu boa în jurul gâtului, Calpurnia (Andrei Seuşan) cântă lasciv canţonete, Marc Antoniu (Emilian Oprea) are aspectul unui rocker tatuat, iar senatorii (Lucian Iftime, Dan Rădulescu, Andrei Seuşan şi Ionuţ Grama) ascund macete şi pistoale sub sacourile cambrate.

”Julius Caesar” de la Godot poartă marca satirică a lui Gyemant, amintind de filmele lui Tarantino sau Baz Luhrmann. Cu toate acestea, ambalajul comic, ironic şi extravagant scoate în evidenţă – prin contrast – jocul realist al actorilor care redă, de fapt, gravitatea subiectului piesei.

În viziunea regizorului, Cezar este „un zeu de cabaret, o divă în mizerie, un Peter O’Toole beţiv şi travestit, care nu-şi poate imagina că cineva ar putea să încerce vreodată să-l asasineze”, dar care devine victima propriului show. „Cei care îl omoară nu vor decât să vadă dacă Caesar este cu adevarat zeul pe care ei îl adoră şi care nu este unul al vechilor reguli şi valori republicane, ci al seducţiei, al talentului şi al puterii de a face ceea ce nimeni nu crede că este posibil. Uciderea lui Julius Caesar, pentru care totul e un spectacol, este performată în public şi in mijlocul publicului, prezent în fiecare situaţie a piesei. E un spectacol roman, cu pâine, circ şi violenţă, care pune spectatorul în intimitatea ridicolă, senzuală, sacră a unui Julius Caesar căruia să poată să i se uite pe sub fustă.”

Cu: Tudor Aaron Istodor, Lucian Iftime, Emilian Oprea, Dan Rădulescu, Andrei Seuşan, Ionuţ Grama.

Duminică, 24 martie, la ora 20.00.