Personalităţi franceze şi ale diasporei româneşti, premiate de Institutul Cultural Român

Preşedinta ICR, Liliana Ţuroiu, între doi mari compozitori, Vladimir Cosma şi Vasile Şirli

Diaspora românească s-a aflat în centrul proiectelor de anvergură derulate de ICR  în Anul Centenar. Evenimentele din cadrul Salonului de Carte de la Paris și conexe, desfășurate între 16 și 19 martie 2018, se înscriu astfel în seria proiectelor derulate de Institutul Cultural Român în Anul Centenarului Marii Uniri și care au în centrul atenției românii de pretudindeni, din țară sau din diaspora deopotrivă. Personalități istorice, dar și contemporane, români care au promovat și promovează cultura națională în țările în care trăiesc și în lume, se bucură de recunoașterea ICR.

Evocând legăturile dintre România și Franța, președintele Institutului Cultural Român a menționat că, în tumultul secolului XX, creatori care n-au mai putut fi la ei acasă într-o țară devenită pradă unei experiențe totalitare au putut fi acasă pe tărâm francez.

„Mi-au revenit în minte, în ultimele zile, câteva imagini iconice pentru cultura română și pentru cultura franceză deopotrivă – fotografiile legendare în care Emil Cioran, Eugène Ionesco și Mircea Eliade apar într-o piațetă din Montmartre, în urmă cu patru decenii. Astăzi, creatori, cercetători, universitari porniți din România sunt acasă la Paris ca și la București, la Lyon sau la Cluj, la Strasbourg sau la Iași.  Dacă pentru Ionesco și Cioran, precum, mai târziu, pentru Vladimir Cosma, George Banu, Matei Vișniec sau Basarab Nicolescu, Franța a însemnat un refugiu, ea reprezintă astăzi, pentru noi, speranța unei continuități a proiectului european. Este încă un motiv să acordăm o importanță aparte participării românești la această sărbătoare franceză a cărții“.

Comparat cu un poem de Paul Celan, „cu foile sale volante, suspendate“, standul național organizat de ICR la Livre Paris 2018 s-a bucurat de numeroși vizitatori români și francezi și s-a aflat în topul celor mai atractive standuri, potrivit site-ul actualitte.com, care îl așază pe primul loc într-un clasament în care mai figurează, printre altele, standul țării invitate de onoare, cel al orașului invitat la această ediție a Salonului și cel al Ministerului Culturii din Franța.

Celebra mezzosoprană Viorica Cortez, Liliana Ţuroiu şi E.S. Luca Niculescu, ambasadorul României la Paris

Nume sonore ale culturii româneşti şi franceze, Vladimir Cosma, Viorica Cortez, George Banu, Doina Lemny, Dana Ciocârlie, Vasile Șirli, Jacques-François l’Oiseleur des Longchamps, Louis Monier și Jean-Yves Conrad, au primit distincţii de onoare din partea Institutului Cultural Român, ca recunoaștere oficială a contribuției lor la promovarea culturii române. Acțiunea se înscrie în seria evenimentelor ce stau sub semnul Anului Centenar. Personalităţile au fost premiate la Gala de luni, 19 martie 2018, la Athénée Théâtre Louis Jouvet, în cadrul concertului Voyage en Francophonie, desfășurat sub Înaltul Patronaj al Secretarului General al Francofoniei, E. S. doamna Michaëlle Jean. Evenimentul, organizat de Ziua Francofoniei și cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la aderarea României la francofonie, s-a bucurat de participarea și susținerea E.S. domnului Luca Niculescu, ambasadorul României în Franța și a echipei ambasadei.

„Marcăm un sfert de secol de la aderarea țării noastre la Organizația Internațională a Francofoniei. Este un nou și bun prilej să evidențiem afinitățile cu spațiul francez, definitorii pentru cultura română modernă, și să omagiem marile personalități ale diasporei româneşti. De asemenea, prezenţa românească amplă la această ediție a Salonului cărții de la Paris, care tocmai s-a încheiat, a stat sub semnul confluenței marilor noastre proiecte din 2018: Centenarul Marii Uniri și Sezonul Franța România”,mărturisea Liliana Țuroiu, președintele ICR.

În prezenţa a peste 500 de invitaţi – personalităţi diplomatice și culturale aflate în capitala franceză, președintele Institutului Cultural Român, Liliana Țuroiu și ambasadorul României în Franţa, E.S domnul Luca Niculescu au decernat diploma de excelenţă și trofeele ICR – piese unicat din sticlă, create de artistul român Ioan Nemţoi.

Astfel de evenimente, de recunoaștere a contribuției personalităților românești din diaspora la promovarea culturii noastre în lume, vor avea loc , în Anul Centenar, în toate cele 18 reprezentanțe ale ICR. Următoarele evenimente în care se vor acorda distincții de excelență vor avea loc la Londra şi Bruxelles.

Comunitatea educativă, universitară şi ştiinţifică vede în România un partener de încredere. Este o onoare pentru mine să fiu alături de toate aceste personalităţi, care primesc premii de excelenţă. Sunt impresionat de felul în care reprezentanţii instituţiilor româneşti se implică în viaţa culturală din Franţa”, a subliniat istoricul Gilles Pécout, rector al Academiei din Paris din 2013.

„Pentru mine acasă a fost aici, la un spectacol în Paris, premiat de români. Acasă e oriunde în lumea asta, când sunt pe scenă, însă în seara asta am trăit o mare bucurie”, a declarat compozitorul Vladimir Cosma.

„Sunt foarte fericită pentru acest premiu. Mă bucur că nu m-aţi uitat, deşi am părăsit România în urmă cu nişte decenii, mai exact în 1971”, a spus mezzosoprana Viorica Cortez.

Omul de teatru George Banu alături de Preşedinta ICR

„Sunt cu adevărat emoţionat. E greu să pleci şi să te impui într-o cultură străină. Nu am uitat însă niciodată de unde am plecat. Mă întorc deseori acasă, unde lucrez în continuare cu artişti şi prieteni români”, a punctat compozitorul Vasile Şirli.

„Sunt onorat să dedic acest premiu tuturor regizorilor care muncesc şi în România, şi în Franţa. Aparţinem aceleiaşi familii”, a transmis, în mesajul său, teatrologul şi eseistul George Banu.

Gala de decernare a premiilor a fost urmată de spectacolul Voyage en Francophonie, susținut de pianista Dana Ciocârlie, actorul Nicolas Vaude și Corul Mikrokosmos. „Am realizat un spectacol special pentru acest eveniment, un melanj de muzică şi poezie, realizat din citate de Ionesco, Cioran, Beckett şi piese din Chopin, Schumann, Debussy, Rahmaninov, cu o coregrafie şi punere în scenă tulburătoare, de o mare expresivitate. Ne-am străduit foarte mult să prezentăm un spectacol de calitate cu ocazia acestui eveniment important”, se destăinuia pianista Dana Ciocârlie. Artista a lansat cu mare succes în Franţa Integrala pieselor pentru pian solo de Robert Schumann, alcătuită din 13 CD-uri înregistrate într-o serie de concerte şi recitaluri susţinute pe parcursul a cinci ani.

„Descoperim o mare bogăție culturală şi artistică în ţara voastră. Suntem fericiţi să prezentăm artiştii români întregii Europe”, a subliniat Koen Clement, directorul general Europalia Belgia, prezent la eveniment. România este țară invitată de onoare a Festivalului Europalia în 2019, iar Institutul Cultural Român a preluat, recent, coordonarea Festivalului, din partea română.

Premii de Excelenţă în Arte și Cultură, distincţii onorifice decernate următoarelor personalități:

Vladimir Cosma – compozitor, violonist și dirijor român, cunoscut pe plan mondial pentru compozițiile sale de muzică de film și de televiziune. Este celebru în Franța pentru piesele sale muzicale, care fac parte din bagajul cultural al mai multor generații de francezi. Foarte multe dintre compozițiile maestrului Cosma au ca suport de inspirație melodii din folclorul românesc, iar unele dintre ele au fost interpretate de importanti artiști români, printre care Gheorghe Zamfir și Marius Preda. A fost distins cu Ordinul național francez al „Legiunii de Onoare”, este „Comandor al Artelor” și deținător al distincției Meritul Cultural Român, în grad de Mare Ofițer.  ICR l-a omagiat, în anul 2017, pe Maestrul Vladimir Cosma, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de carieră artistică, prin organizarea unui important turneu în Franța și în Elveția.  La Palais des Congrès din Paris, în cadrul acestui turneu european, au fost prezente peste 3000 de persoane și a participat primul ministru al Franței, Emmanuel Vals.

Eleganta sală de la Athénée Théâtre Louis Jouvet

Viorica Cortez este o celebră mezzosoprană română, artistă cu o voce puternică, precum şi cu o accentuată prezenţă scenică. A emigrat în Franţa în 1970, din pricina interferenţelor regimului comunist asupra carierei sale internaţionale. A debutat la Capitole de Toulouse în 1965, ca Dalila în Samson şi Dalila. A cântat cu Opera Naţională din Bucureşti (1965-68), apoi la Royal Opera House din Londra în 1968 şi la Teatro San Carlo din Napoli, în 1969. Cântă apoi la Staatsoper Wien între 1970-76. Interpretează, la Metropolitan Opera din New York, începând cu 1971, la Lyric Opera din Chicago, în 1973, la Palatul Garnier din Paris până în 1987, la Liceo de Barcelona între 1986-2005, precum şi pe toate marile scene lirice din Europa şi America, având una din cele mai bogate cariere internaţionale. În prezent, Viorica Cortez este Preşedinta Societăţii Muzicale Franceze „Georges Enesco”. Pe lângă masterclass-uri şi jurii internaţionale, mezzosoprana îşi dedică activitatea şi sfera de influenţă artistică promovării muzicii lui George Enescu în Franţa.

George Banu este profesor de studii teatrale la Sorbonne Nouvelle Paris, şi eseist de reputaţie mondială. Și-a dedicat opera critică regiei moderne şi figurilor ei exemplare (Brook, Strehler, Grotowski etc). A făcut parte din echipa de conducere a celebrei reviste Travail théâtral şi a fost redactor-şef al revistei Arta teatrului (1981‑1988), publicată de Théâtre National de Chaillot, condus pe atunci de Antoine Vitez. A fost director artistic al Academiei Experimentale a Teatrelor între anii 1991 şi 2000. Ales de trei ori Preşedinte al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru, este în prezent preşedinte de onoare al acesteia. Este, de asemenea, preşedintele Premiului EUROPA pentru teatru. A fost de două ori laureat al UNITER, iar în 2007 a primit Premiul Prometheus pentru întreaga activitate. În prezent conduce revista Alternatives théâtrales şi coordonează colecţia Le Temps du théâtre la Editura Actes Sud.

A primit titlul de Doctor Honoris Causa al mai multor universităţi româneşti şi europene. A predat în Statele Unite, Canada, China şi a animat evenimente teatrale în diverse capitale ale lumii. Este membru de onoare al Academiei Române. Este autorul reputatei antologii Arta Teatrului, al volumelor  Teatrul de artă, o tradiţie modernă, Repetiţiile şi teatrul reînnoit.

Athénée Théâtre Louis Jouvet

Doina Lemny este doctor în istoria artei, muzeograf-cercetător la Muzeul Naţional de Artă Modernă, Centrul Pompidou din Paris şi specialistă în sculptura din prima jumătate a secolului XX. Este co-curatoare a celor şapte expoziţii tematice la Atelierul Brâncuşi din perioada 1998-2002. A organizat expoziţiile „Antoine Pevsner în colecţiile Centrului Pompidou” (2001), „Daţiunea Brâncuşi” (2003), „Henri Gaudier-Brzeska în colecţiile Centrului Pompidou” (2009) şi a coordonat cataloagele publicate cu ocazia organizării expoziţiilor. Specialistă eminentă în opera lui Brâncuşi, Doina Lemny este autoarea mai multor volume: Brancusi, Paris, Oxus, 2005, Brancusi&Gaudier-Brzeska: points de convergence, Paris, L’Échoppe, 2009, Lizica Codréano, une danseuse roumaine dans l’avant-garde parisienne, Lyon, Fage, 2011, Brancusi, au-delà de toutes les frontières, Lyon, Fage, 2012, Brancusi, coll. « Monographies », Paris, éditions du Centre Pompidou, 2012, Henri Gaudier-Brzeska: un sculpteur «mort pour la France », Fage, 2015, Correspondance Brancusi Duchamp : histoire d’une amitié, Paris, Dilecta, 2017. Activitatea sa rămâne un vârf de lance pentru critica de artă în general, precum şi critica operei şi personalităţii marelui sculptor român Constantin Brâncuşi, în particular.

Dana Ciocârlie este una din cele mai cunoscute şi talentate pianiste române ale momentului. Formată la şcoala română de pian, ca alţi mari pianişti înaintea ei, precum Dinu Lipatti, Clara Haskil şi Radu Lupu, Dana Ciocârlie a studiat de asemenea la Paris cu Victoria Melki la Ecole Normale de Musique, terminându-şi studiile la Conservatorul Naţional Superior de Muzică. Repertoriul Danei Ciocârlie este unul vast, plecând de la Bach şi terminând cu compozitorii contemporani. Unii dintre ei i-au dedicat lucrări, precum Edith Canat de Chizy, Frédéric Verrières, Jacques Lenot şi Dan Dediu. Experienţa şi talentul său au fost recompensate cu numeroase premii internaţionale: anual, a susţinut peste 60 de concerte şi recitaluri în toată lumea. În 2017 a devenit Artist Oficial Yamaha. Dana Ciocârlie este profesor la Conservatorul Naţional de Muzică din Lyon și la École Normale de Musique de Paris Alfred Cortot. Între 2012 şi 2016 a înregistrat Integrala Schumann pentru pian solo cu sprijinul Ambasadei României în Franţa şi al ICR Paris, rămânând un reper pentru muzicienii români din Franţa şi străinătate.

Pianista Dana Ciocârlie şi Liliana Ţuroiu

Vasile Șirli este un compozitor și producător muzical român de origine meglenoromână. Muzica lui se înscrie în genurile muzică ușoară, de film și de teatru. Muzicianul a scris și un număr de lucrări de factură cultă. Șirli s-a făcut remarcat pentru talentul și seriozitatea sa din anii de facultate, astfel încât în 1972 devine redactor la Editura Muzicală, unde va lucra până în 1980. În intervalul 1980–1984 este director artistic al Casei de discuri Electrecord. Tot în 1980 devine membru al Biroului de muzică ușoară. Vasile Șirli realizează emisiuni radiofonice și albume discografice. Începând cu 1979 este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1986, Șirli se stabileşte în Franța. Din 1990 este director al departamentului muzical al parcului Disneyland Resort Paris. Prin prestația sa în aceasta calitate, Vasile Șirli a reușit să ducă renumele muzicii românești în toată lumea. În plus, devine membru definitiv al Societății autorilor, compozitorilor și editorilor muzicali (S.A.C.E.M.) și al Societății autorilor și compozitorilor dramatici (S.A.C.D.). Obține distincții în cadrul unor festivaluri și concursuri de muzică ușoară, precum: Mamaia, Bratislava, Montreux, Soci, Dresda, Tokyo. Este recompensat, în 1979, cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. În 1982, câștigă Premiul ACIN pentru muzica filmului Un echipaj pentru Singapore, în regia lui Nicu Stan. A compus si muzica filmului Malvinei Urşianu, O lumină la etajul zece (1984), dar şi a peliculei Undeva la Palilula (2012), semnat de Silviu Purcărete.

Jacques-François l’Oiseleur des Longchamps este un cunoscut bariton și regizor francez, care a avut-o ca profesoară pe Aneta Pavalache; a interpretat, ca bariton, roluri mozartiene: Papageno, Almaviva, Don Giovanni, Guglielmo. A interpretat, de asemenea, marile roluri de bariton, de la Monteverdi la Britten, pe scene din Europa si America de Nord, precum si repertoriul de concert si de muzică sacră: Bach, Haendel, Charpentier, Lully, Haydn, Pleyel, Mozart, Mendelssohn, Brahms, Dvorak, Elgar, Fauré… Având o mare inclinaţie pentru lied, l’OISELEUR des LONGCHAMPS a adunat, de-a lungul călătoriilor sale, sute de partituri rare, care i-au permis crearea unor programme unice, pe o temă specială, cum ar fi: prenumele feminine, trandafirii, luna, orientalismul, pasarile, parfumurile, sau pe tema unor poeți ca Alfred de Musset, Anna de Noailles… Este un cercetător pasionat al Palatului Béhague si al operelor inspirate de acesta, dar şi al istoriei muzicii romaneşti. A fost inspiratorul unui eveniment remarcabil, desfăşurat pe scena Palatului Béhague, denumit Week-end Piano non-stop, produs de Institutul Cultural Român din Paris, care a adus pe scena importanţi muzicieni străini si români, de talie internaţională şi care s-a bucurat de o audienţă excepțională, câteva mii de iubitori ai pianului trecând pragul Ambasadei României de la Paris în răstimpul a 48 de ore. Este laureat al Concursului Internaţional de la Barcelona și a înregistrat Les Messes de Couperin, la prestigioasa Casa EMI.

Preşedinta ICR între Doina Lemny şi Adrian Cioroianu, Ambasadorul României la UNESCO

Louis Monier, fotograf și remarcabil portretist, collaborator din 1968 al Agentiei Gamma, a colaborat şi cu Nouvelles Littéraires, Magazine Littéraire, Figaro littéraire, Stratégie, Journal de la Presse, Sud-Ouest. Este creatorul agenţiei de fotografie de presă Monier A.P.P.M., din 1981. Fotograf al Casei Marguerite Yourcenar de la Saint Jans Cappel, reşedinta scriitorilor europeni, este şi autorul a peste un milion de negative care conservă imaginile a mai bine de 18.000 de scriitori. A avut expoziţii la Institutul Français la Tokyo, Maison Française  (Université de New-York), Galerie Pierre Belfond la Paris, Biblioteca Națională a Cracoviei, Salons du Livre de la Saint-Étienne, Metz, Brive, Paris, Saint-Dié, Institut Océanographique, Principatul Monaco, Bienale de Fotografie de la Nancy, Institut Français Iași etc.  A publicat peste 20 de albume, ultimul fiind « Roumains de Paris », co-autor cu Basarab Nicolescu. Louis Monier este autorul faimoasei fotografii care îi surprinde pe cei trei mari români din Paris: Mircea Eliade, Emil Cioran și Eugen Ionescu.

Jurnalist și scriitor francez, specializat în cultura română, născut la Nancy, Jean-Yves Conrad a trăit un timp la Dieuze (Moselle), localitate unde se găsește cel mai mare cimitir militar românesc din Europa Occidentală, care adăpostește 947 de morminte ale soldaților făcuți prizonieri în Primul Război Mondial. Angajat al EDF, descoperă România în 1981. Învață românește și fondează revista La lettre de Roumanie / Scrisoare din România. Prima sa carte, Roumanie – km. 0 România – km. 0, un volum bilingv, descrie experienţa sa din anii 1981-1989. Scrie, apoi, mai multe cărți, printre care, Les Roumains de Paris / Românii din Paris și numeroase articole, în diferite limbi, despre România. În 2006, a devenit Doctor Honoris Causa al Universității din Suceava (România).

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 5
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

1 Comentariu

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.