Universitatea Politehnica din București va găzdui, între 3 și 5 aprilie, reuniunea Grupului de lucru pentru monitorizarea implementării Procesului Bologna (Bologna Follow-Up Group – BFUG). Evenimentul va reuni peste 100 de reprezentanți de vârf și experți din domeniul educației, provenind din 46 de țări, cât și membri ai Adunării Generale a Registrului European de Asigurare a Calității pentru Învățământul Superior (EQAR).
În cadrul manifestării, care are lor în incinta Bibliotecii Centrale a UPB, începând cu ora 9, sunt dezbătute atât viziunea și prioritățile Spațiului European al Învățământului Superior, dar și persepectivele de asigurare a calității educației în cadrul Uniunii Europene. Totodată, din agenda de lucru fac parte şi vizite la principalele centre de cercetare ale Universității Politehnica din Bucureşti, cât și la centrul de cercetare de la Măgurele – Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics. La deschiderea oficială a fost prezent si ministrul Educaţiei, prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu.
„Universitatea Politehnica din București începe să fie din ce în ce mai mult o platformă de colaborare și un organizator de evenimente de rang internațional. Însă dincolo de acest fapt, plănuim să le arătăm invitaților noștri că avem, la nivel național, o infrastructură solidă și un potențial uriaș în domeniul cercetării. Țara noastră este un partener de colaborare în domeniul cercetării ştiinţifice extrem de fezabil și vrem să folosim oportunitatea Președinției române la Consiliului UE pentru a arăta acest lucru” a declarat Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București.
Reuniunea face parte din seria de evenimente organizate de Universitatea Politehnica din București cu ocazia împlinirii a 200 de ani de la înființare. De-a lungul anului academic 2018-2019, Universitatea a planificat o serie extinsă de evenimente prin care urmărește să aibă un impact pozitiv asupra societății dar și să își consolideze poziția de lider în învățământul superior tehnic.
Despre BFUG
România a devenit membru al Procesului Bologna în 1999, prin semnarea Declarației de la Bologna, angajându-se astfel să includă obiectivele stabilite în prioritățile învățământului superior românesc. Procesul Bologna a condus la crearea Spațiului European al Învățământului Superior care include 48 de state membre, criteriul principal de acceptare a unei candidaturi fiind aderarea la Convenția Culturală Europeană. Până în prezent, au avut loc 9 conferințe ministeriale: Bologna (1999), Praga (2001), Berlin (2003), Bergen (2005), Londra (2007), Leuven/Louvain-la-Neuve (2009), Budapesta-Viena (2010), București (2012) și Yerevan (2015).
Procesul Bologna a însemnat pentru toate statele participante reforme profunde ale învăţământului superior, marcate prin schimbări de legislaţie şi reconsiderarea principiilor de bază ale procesului educaţional pentru o societate bazată pe cunoaştere.