Peste 600 de decese și temperaturi de peste 40°C. România, tot mai afectată de valurile de căldură

În acest context, Consiliului Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice, care a publicat un articol tehnic destinat autorităților publice locale, vine cu recomandări pentru pregătirea orașelor în fața temperaturilor extreme.

Experții vorbesc despre măsuri ce trebuie implementate, deoarece canicula nu este un fenomen izolat, dovadă stând analizele ultimelor ani, deci se impune un răspuns în fața schimbărilor climatice.

Vara lui 2024 a intrat în istorie. Canicula a dominat aproape 70% din sezon

Potrivit specialiștilor, vara anului 2024 a fost una fără precedent. Din cele 92 de zile ale sezonului estival, 63 au fost afectate de valuri de căldură.

Cu alte cuvinte, aproape 68% din întreaga vară s-a desfășurat sub influența temperaturilor extreme.

Impactul asupra populației a fost major, deoarece în lunile iulie și august au fost înregistrate peste 600 de decese suplimentare asociate temperaturilor ridicate.

Nici 2025 nu a adus o îmbunătățire a temperaturilor. Specialiștii arată că două episoade severe de caniculă au lovit deja în lunile iunie și iulie, cu anomalii de peste +8 grade Celsius față de valorile medii.

În plus, valurile de căldură au apărut mai devreme decât în mod obișnuit, încă de la începutul lunii iunie. În luna iulie, orașele din sudul și vestul României au înregistrat temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius.

Temperaturile cresc constant. Ce le recomandă specialiștii autorităților responsabile?

Datele climatice analizate de Consiliul Consultativ Științific pentru Schimbări Climatice arată că încălzirea nu este un fenomen izolat, ci o tendință de lungă durată.

Temperatura medie anuală calculată pentru toate orașele reședință de județ a crescut constant de la un deceniu la altul.

Astfel, dacă până în anii 1980 nu depășea 10 grade Celsius, aceasta a trecut de 11 grade în intervalul 2011-2020 și a depășit pragul de 12 grade în perioada 2021-2024.

Comparativ cu perioada de referință 1961-1990, temperatura medie a verilor din intervalul 1991-2025 este mai mare cu valori cuprinse între +1,4 grade Celsius la Constanța și +2,1 grade Celsius la Craiova.

Ritmul de încălzire este estimat la aproximativ 0,4-0,6 grade Celsius în fiecare deceniu.

Cea mai accentuată creștere este înregistrată la Craiova, cu +0,57 grade Celsius pe deceniu. Urmează Galați (+0,55), Iași (+0,54), Brașov (+0,50) și București (+0,49). Cele mai mici valori sunt consemnate la Constanța (+0,40 grade Celsius pe deceniu) și Timișoara (+0,44).

În documentul adresat autorităților locale sunt propuse mai multe măsuri pe termen scurt. Printre acestea se numără amenajarea unor spații de răcorire accesibile în clădirile publice, extinderea accesului la apă potabilă în spațiul public, valorificarea lacurilor și râurilor ca zone de răcorire și recreere, adaptarea stațiilor de transport și a spațiilor publice pentru reducerea expunerii la căldură, dar și protejarea persoanelor care lucrează în aer liber.

Pe termen mediu și lung, specialiștii recomandă extinderea spațiilor verzi și a coridoarelor umbrite, adaptarea școlilor, spitalelor și altor clădiri publice la temperaturile extreme, dezvoltarea unor sisteme locale mai eficiente de avertizare și comunicare, consolidarea capacității serviciilor medicale și de intervenție și măsuri dedicate protejării persoanelor vulnerabile.

Concluzia Consiliului este că valurile de căldură nu mai reprezintă evenimente excepționale, ci un risc recurent, cu efecte importante asupra sănătății și bunăstării populației.

Totodată, specialiștii avertizează că, în lipsa unor măsuri coordonate de prevenție, pregătire și răspuns, costurile umane și sociale generate de acest fenomen vor continua să crească.