„PINACOTECA BUCUREŞTI”, proiect ce poate funcţiona în „PALATUL DACIA”

Scandalul teribil, care durează de prea multă vreme, generat de ambiţia primarului Gabriela Firea de a ceda cu orice preţ „Palatul Dacia” în favoarea Institutului „Elie Wiesel” în vederea înfiinţării Muzeului Holocaustului din România, continuă, deşi pînă acum consilierii generali i-au respins de cinci ori acest proiect!

Consiliul General al municipiului Bucureşti a decis încă din anul 2012 înfiinţarea „Pinacotecii Bucureşti” prin HCGMB nr. 134/30.08.2012, iar, în acest sens, a aprobat cumpărarea imobilului situat în Str. Lipscani nr. 18-20, Sector 3, București („Palatul Dacia) prin HCGMB nr. 180/28.06.2013.

„PALATUL DACIA”, APROAPE IDENTIC CU „PINACOTEQUE DE PARIS”

Arh. Tomniţa Florescu, consilier general în CGMB, ne-a făcut o dezvăluire uluitoare, pe care ne grăbim s-o facem publică. Pare incredibil, dar „Palatul Dacia” din Bucureşti, unde ar trebui să funcţioneze „Pinacoteca Bucureşti”, este aproape identic cu „PINACOTEQUE DE PARIS”! Iată cele două imagini care parcă descriu un destin: în stînga „Palatul Dacia”, unde ar trebui să fie „Pinacoteca Bucureşti”, iar în dreapta „Pinacoteque de Paris”:

Deşi proiectul „Pinacoteca Bucureşti” exista ca punct distinct şi în Programul electoral cu care Gabriela Firea şi PSD au cîştigat alegerile locale din 2016, după numai cîteva luni, Primarul General a iniţiat o hotărîre prin care s-a decis ca în „Palatul Dacia” să nu se mai înfiinţeze „Pinacoteca Bucureşti”, ci clădirea să fie cedată Institutului „Elie Wiesel”, deşi acest imobil a fost cumpărat cu peste 12 milioane euro, la care s-au adăugat sume importante pentru consolidare şi renovare!

A urmat un lung proces civil, pînă cînd, prin Sentinţa nr. 8140 din 6.12.2018 a Tribunalului Bucureşti, s-a decis ca Primăria Generală să revină la hotărîrea iniţială, adică aceea de înfiinţare a „Pinacotecii Bucureşti” în clădirea „Palatului Dacia”!

Sfidînd atît sentinţa judecătorească, cît şi cele cinci decizii ale CGMB, Gabriela Firea a revenit în fiecare lună cu proiectul său de cedare a „Palatului Dacia” către „Elie Wiesel”, acesta fiind respins de fiecare dată. Întreaga istorie a acestui scandal uriaş a fost prezentată pe larg de „Cotidianul”, bucureştenii întrebîndu-se după fiecare şedinţă „ce o mînă în luptă pe Gabriela Firea, încît să insiste să cedeze clădirea în care a funcţionat redacţia ziarului „Timpul”, unde a lucrat Mihai Eminescu, pentru înfiinţarea Muzeului Holocaustului?”

Întrebarea aceasta capătă consistenţă mai ales acum, după ce Sanctitatea Sa Papa Francisc, aflat în vizită în România, a rostit acea propoziţie memorabilă: „EMINESCU ERA UN GRANDE”! Cum e posibil ca, de la un asemenea nivel, Mihai Eminescu să fie recunoscut ca personalitatea tutelară a culturii noastre, iar primarul general al Capitalei să nu aibă un minim respect pentru cel pe care Constantin Noica l-a numit „omul deplin al culturii româneşti”?

Nu e de ajuns că fostul primar Sorin Oprescu şi fostul ministru al Culturii, Kelemen Hunor, au decis în 2010 demolarea casei din strada Buzeşti nr. 5, unde a locuit Mihai Eminescu? Chiar urmăreşte cineva dispariţia oricăror urme ale trecerii lui Mihai Eminescu prin Bucureşti, fără să vadă că aceste operaţiuni nu sînt altceva decît un atac mîrşav la adresa simbolurilor noastre naţionale? Chiar nimeni nu se uită cum procedează ţările civilizate ale Europei cu casele memoriale ale marilor scriitori sau cu locurile prin care aceştia au trecut?

Iată de ce mai tragem un semnal de alarmă, căci Gabriela Firea, din dorinţa de a-şi respecta obligaţiile asumate faţă de anumite interese oculte, vrea acum, la şedinţa din această lună, să apeleze la o şmecherie incredibilă: să treacă pe ordinea de zi două puncte: primul pentru ca „Pinacotecii Bucureşti” să i se ofere o altă clădire, iar al doilea pentru ca „Palatul Dacia” să fie cedat Institutului „Elie Wiesel”!

Întrebarea care se naşte este una firească: de ce nu se repartizează Institutului „Elie Wiesel” cealaltă clădire, lăsînd „Palatul Dacia” pentru „Pinacoteca Bucureşti”, aşa cum s-a decis de către CGMB încă din anul 2012? Sînt obligaţiile Gabrielei Firea atît de mari încît să rişte oprobiul public şi chiar un dosar penal de toată frumuseţea, din moment ce apare din ce în ce mai clar faptul că vrea să-şi folosească funcţia pentru a obţine susţinerea internaţională în vederea proiectelor sale personale de preamărire?

GABRIELA FIREA TREBUIE SĂ DECIDĂ: CU BUCUREŞTENII SAU CU „ELIE WIESEL”?

În paralel cu ambiţiile Gabrielei Firea, mai mulţi consilieri generali din CGMB au pregătit un alt Proiect prin care solicită emiterea unui „acord de principiu pentru darea în administrare a imobilului situat în Str. Lipscani nr. 18-20, Sector 3, București, către Muzeul Municipiului București”, precum şi un vast Proiect al „Pinacotecii Bucureşti”, la care, alături de arh. Tomniţa Florescu, au lucrat mai multe instituţii importante, printre care Academia Română şi Muzeul municipiului Bucureşti.

Redacţia noastră a intrat în posesia acestor documente, pe care le prezentăm mai jos, inclusiv acest monumental Proiect al „Pinacotecii Bucureşti”, instituţie ce ar putea reprezenta unul dintre cele mai importante obiective turistice din România.

De data aceasta, Gabriela Firea va trebui să decidă: fie va respecta interesul general al bucureştenilor şi va aproba înscrierea pe ordinea de zi a acestui proiect al „Pinacotecii”, fie va sluji doar interesul Institutului „Elie Wiesel” şi va merge înainte cu absurdul său plan!

Proiectul de Hotărîre a CGMB pe care îl propun mai mulţi consilieri generali este însoţit de o „EXPUNERE DE MOTIVE”, prin care justifică necesitatea înfiinţării „Pinacotecii Bucureşti” în clădirea „Palatului Dacia”. Acesta este un document excepţional, pe care nici un om sănătos la cap nu îl poate ignora, căci este vorba despre protejarea a mii de opere de artă care reprezintă o parte din patrimoniul cultural al României.

În „Expunerea de motive” ni se prezintă şi un istoric al „Pinacotecii”, de la înfiinţarea sa din 1933, prin diferite donaţii, achiziţii şi transferuri, precum şi aventura celor peste 4.500 de opere de artă în perioada comunistă, cînd acestea au fost mutate în diferite locaţii, multe dintre ele insalubre sau care erau orice altceva, dar nu un depozit cu opere de artă de o asemenea valoare. În acest nou proiect al „Pinacotecii”, este prezentat planul organizării pentru fiecare etaj al clădirii, pentru fiecare încăpere, pentru fiecare perete, într-o armonie incredibilă, care ar putea face din „Pinacoteca Bucureşti” unul dintre cele mai importante centre de interes atît pentru bucureşteni, cît şi pentru turiştii români şi străini. Pentru a vă face o idee despre ce înseamnă o asemenea pinacotecă, iată cum arată una dintre sălile din Copenhaga din cadrul „Ny Carlsberg Glyptotek”, obiectiv turistic obligatoriu pentru toţi vizitatorii Danemarcei:

Vă prezentăm integral acest document, precum şi Proiectul de Hotărîre ce ar trebui să fie inclus pe ordinea de zi a şedinţei CGMB din această lună, astfel încît scandalul generat de Gabriela Firea să fie definitiv încheiat:

„EXPUNERE DE MOTIVE

privind acordul de principiu pentru darea în administrare a imobilului situat în Str. Lipscani nr. 18-20, Sector 3, București, către Muzeul Municipiului București, institutie de cultură aflată în subordinea PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în vederea realizării Programului Multianual “Pinacoteca Municipiului București”

 În conformitate cu HCGMB nr. 134/30.08.2012, începând cu anul 2012 a fost demarat Programul Multianual “Pinacoteca Municipiului București”.

În conformitate cu HCGMB nr. 180/28.06.2013, aprobă achiziționarea imobilului situat în Str. Lipscani nr. 18-20, Sector 3, București în vederea implementării Programului Multianual “Pinacoteca Municipiului București” aprobat prin HCGMB nr. 134/30.08.2012.

Pinacoteca Municipiului București, a fost constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri.

Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică si se află depozitat și în administrarea Muzeului Municipiului București.

Muzeul Municipiului București este acreditat de către MCIN încă din anul 2017 în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

În conformitate cu HCGMB nr. 161/31.08.2015, a fost aprobat Regulamentul de Organizare și Funcționare al Muzeului Municipiului București, în cadrul căruia Pinacoteca reprezintă o structură distinctă în cadrul Secției Artă.

Totodată Muzeul Municipiului București, deține un număr de 8 laboratoare de restaurare acreditate în cadrul Secției de Restaurare, fără de care un muzeu nu poate funcționa în accepțiunea Legii nr. 311/2003 a muzeelor și colecțiilor publice precum și a Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. 

Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții muzeale.

Inițial, în perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd. Lascăr Catargiu nr. 21, Sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu.

În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din Str. Piața Amzei nr. 7-9, Sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din Str. dr. Obedenaru nr. 3, Sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din Str. Obedenaru nr. 3, Pinacoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din Str. Domnița Anastasia nr. 7, Sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovari nr. 7, Sectorul 1 – colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.

Situația Pinacotecii Municipiului București, în ceea ce privește protejarea și punerea în valoare a acesteia, întâmpină serioase dificultăți, respectiv:

• lipsa spațiilor de depozitare integrată, care să îndeplinească normele tehnice de conservare și protecție asociate cu laboratoare de restaurare. Între anii 2014 – 2018 au fost amenajate depozite moderne pentru colecțiile de pictură, sculptură și artă grafică a Pinacotecii în corpul B al Casei Filipescu Cesianu și în spațiul închiriat pentru Depozitul de Artă din Str. Moinești.
• lipsa spațiilor pentru organizarea expoziției permanente. Între anii 2015-2018 au fost organizate expoziții temporare, anuale, cu patrimoniul de pictură al Pinacotecii la etajul palatului Șuțu și începând cu anul 2016 este publicat anual un repertoar dedicat patrimoniului Pinacotecii.
• Pinacoteca reprezintă o entitate în cadrul secției de artă a Muzeului Municipiului București iar pentru a optimiza valorificarea acestui patrimoniu, prin organizare, expunere și publicare, a fost creat un post de director adjunct pe zona de artă în 2017 și ocupat prin concurs în anul 2018.

Măsuri de optimizare a situației colecțiilor de artă (Pinacotecă):

• În perioada anilor 2014 – 2018 patrimoniul Pinacotecii a fost inventariat. Începând cu anul 2015 este sistematic clasat cu ajutorul experților interni dar si externi (3 colaboratori). De asemenea, începând cu anul 2014, constant, piese din patrimoniul Pinacotecii au fost restaurate și expuse în expoziții tematice temporare precum ciclul Vindecări miraculoase (2014 – 2018) și expozițiile anuale ale Pinacotecii, începând cu anul 2016.
• Evaluarea necesarului de spațiu în raport cu categoriile de obiecte și caracteristicile acestora în vederea depozitării patrimoniului în conformitate cu normele de conservare este prezentat mai jos, în aceeastă notă de fundamentare.
• Pentru construirea, planificarea și alocarea fondurilor pentru Pinacotecă este necesară realizarea unui concept bine definit referitor la facilități, funcții și echipamentul necesar unei bune funcționări. Aceste informații vor prinse în proiectul tehnic care va fi determinat de tipologia imobilului destinat să fie sediul Pinacotecii.
• Trebuie bine definit conținutul colecției prevăzute pentru viitoarea Pinacotecă, apoi trebuie prevăzută structura operelor de artă (hârtie, ulei, sculpturi), fapt prezentat mai jos, în aceasta notă de fundamentare.
• Foarte important în procesul de planificare este o organigramă care să cuprindă repartizarea exactă a personalului (experți, absolvenți de studii superioare specifice) cu responsabilități specifice: facilități, securitate, restaurare, artere, depozite etc. Aici, în partea de organigramă avem un număr de doi conservatori gestionari de colecție și un muzeograf. Desigur, pentru dezvoltarea colecției într-o expunere permanentă într-o clădire nouă, se impune o dezvoltare de personal prezentată mai jos, în aceasta notă de fundamentare.
• În ceea ce privește protecția împotriva incendiilor este important de stabilit dinainte ce obiecte vor fi expuse, unde vor fi expuse, pentru a putea asigura canale de stingere a incendiilor pe măsura materialelor prevăzute în anumite spații, deoarece în cazul obiectelor lucrate pe hârtie nu se poate folosi apă sub nici o formă, doar gaze speciale. Aceste informatii vor fi prinse în proiectul tehnic care va fi determinat de tipologia imobilului destinat să fie sediul Pinacotecii.
• În funcție de colecția planificată a fi expusă se va decide apoi lățimea liftului, a coridoarelor, respectiv a pasajelor și modul în care se va face livrarea. Aceste informatii vor fi prinse în proiectul tehnic care va fi determinat de tipologia imobilului destinat sa fie sediul Pinacotecii.

Pinacoteca Municipiului București poate deveni un brand consolidat prin inovație, originalitate și respectiv particularizare, față de instituțiile muzeale de profil din București, de nivel național, precum Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Național de Artă al României sau Muzeul Național de Artă Contemporană.

Structură şi necesitati legate de spaţiu

Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică.

1. Marea Galerie

Pentru galerie se vor selecta aproximativ 1.500 de picturi, cca. 100 de lucrări de artă grafică, pentru galerie şi restul se vor expune periodic într-un spaţiu special dedicat artei grafice. Aproximativ 200 de sculpturi se vor expune alături de pictură şi arta grafică, în marea galerie.

Restul lucrărilor se vor păstra în depozite şi se vor expune la anumite intervale de timp, pentru a ţine treaz în permanenţă interesul publicului, prin reîmprospătarea galeriei permanente.

Pentru cele 1.500 de picturi, cca. 100 lucrări de artă grafică şi cca. 200 sculpturi este nevoie de aproximativ 40 de săli de expunere de cca. 15 m x 10 m. Pentru expoziţii temporare este nevoie de două săli de cca. 20 m x 10 m. Total nevoi de spațiu, la modul ideal, 42 săli. Este o estimare la nivel ideal, dar proiectul este foarte flexibil și se poate adapta pe orice tip de spațiu, între 35 – 45 săli de diverse dimensiuni.

Într-o sală de 15 m x 10 m se vor putea expune cca. 40 picturi, 10 lucrări de artă grafică şi cca. 5 sculpturi. Lucrările de artă grafică şi sculptură de vor expune în vitrine speciale, care au nevoie de spaţiu de prezentare. Spaţiul din săli poate să fie compartimentat cu pereţi despărţitori sau panouri speciale de expunere.

Galeria se va putea organiza în 6 secţiuni:

1. Arta sfârşitului de secol XVIII şi început de secol XIX – perioada fanariotă, la final.
2. Arta secolului XIX, care a marcat alinierea artei autohtone la cea europeană, se va pune un accent special şi pe arta sfârşitului de secol.
3. Arta secolului XX, care va cuprinde arta interbelică, avangarda, arta din perioada regimului comunist (inclusiv perioada realismului socialist și perioada regimului ceaușist) și arta post-decembristă.
4. Arta secolului XXI – secţiune care se va dezvolta odată cu prezentarea prin expoziţii temporare a creaţiei principalilor artişti contemporani, care pot dona lucrări Pinacotecii şi vor transforma acestă instituţie într-un organism viu, capabil să se modernizeze permanent – sală expoziţii temporare.

Se vor expune lucrări din toate curentele contemporane: ancorate încă în stilurile tradiționale dar și: fotorealism, artă digitală, instalații artistice, proiecții audio-video, cu tot ce este mai modern în arta actuală.

5. Arta grafică sec. XIX, XX – sală expoziţii temporare.
6. Arta europeană.

Marea Galerie va cuprinde opera unor importanţi pictori români: Constantin Lecca, Gheorghe Tattarescu, Mişu Popp, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Ion Andreescu, George Demetrescu – Mirea, Nicolae Vermont, Ştefan Luchian, Artur Verona, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Ipolit Strâmbu, Octav Băncilă, Kimon Loghi, Gheorghe Petraşcu, Costin Petrescu, Ştefan Popescu, Francisc Şirato, Cecilia Cuţescu Storck, Elena Popea, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriadi, Marius Bunescu, Iosif Iser, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Dărăscu, Hans Mattis Teutsch, Samuel Mützner, Eustaţiu Stoenescu, Ştefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Rudolf  Schweitzer – Cumpăna, Corneliu Michăilescu, Alexandru Romano, Ion Bărbulescu, Dumitru Gheaţă, Adam Bălţatu, Nina Arbore, Rodica Maniu Mützner, Olga Greceanu, Merica Râmniceanu, Vasile Popescu, Lucian Grigorescu, Henri Catargi, Lucia Demetriade Bălăcescu, Marcel Iancu, Max Herman Maxy, Sabin Popp, Aurel Băeşu, Alexandru Moscu, Catul Bogdan, Margareta Sterian, Max Arnold, Paul Verona, Alexandru Phoebus, Georgeta Năpăruş, Octav Grigorescu, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba, Ion (Alin) Gheorghiu, Alma Redlinger, Ion Biţan, Jules Perahim şi mulţi alţii.

     Arta europeană este reprezentată în principal prin lucrările din donaţia Ioan şi Elena Movilă. Printre aceste opere, se numără lucrări realizate de Claude Lorrain (1600-1682), Jean Peter Breda, Albert Lebourg, Georges Van den Bos şi alţii.     

2. Centrul de cercetare şi de prezentare a activităţii muzeale pentru publicul larg

Centrul va cuprinde:

1. Biblioteca Pinacotecii – care cuprinde deja aproximativ 4.800 de volume (între care donaţia Ioan Opriş, donaţia Eugen Barbu; volume din istoria şi teoria artei sau albume de artă publicate de editura Meridiane; publicaţii franceze interbelice; periodice precum S.C.I.A., revistele Arta plastică, Boabe de Grâu, Revista Muzeelor; cataloage diverse); documente din arhiva Muzeului Simu; documente despre familia sculptorului C. Medrea etc.
2. Arhiva Pinacotecii cu documente care cuprind istoricul Pinacotecii, imagini, arhive etc.
3. Două depozite vizibile pentru public – unul de pictură şi artă grafică, al doilea de sculptură – vizibile printr-un perete de sticlă securizat suprafaţă 20 m x 10 m fiecare.
4. Sală pentru programe pentru public, ca de exemplu: lecţii de desen şi modelaj, desen după model sau desen după capodoperele expuse în cadrul Pinacotecii.
5. Birou de promovare şi relaţii cu presa
6. O sală pentru conferinţe
7. Librărie şi magazin

Pinacoteca Muzeului Municipiului Bucureşti prezintă deja publicului rezultatele cercetării patrimoniului pe care îl deţine. În urma acestor cercetări au fost organizate următoarele expoziţii: “Pinacoteca București – Un proiect interbelic” 2016-2017, “București – De la urbea patriarhală la capitala marilor înfăptuiri”-2017-2018, “Avangardă-Ariergardă”-2018-2019, care se bucură de un real succes, atât în rândul publicul amator de artă –  naţional cât şi în presă şi în mediile de socializare.  În egală măsură, pentru a veni în sprijinul publicului, echipa Pinacotecii a prezentat pentru fiecare expoziţie şi un catalog tematic, lucrând, în acelaşi timp, la elaborarea unor cataloage repertoriale ale colecţiei.

3. Zona administrativă

Zona administrativă, cu intrare separată va fi destinată birourilor tesa incluzând pe cei doi directori adjuncți și manager. Apoi:

1. Birouri muzeografi Pinacotecă
2. Contabilitate
3. Serviciul Resurse Umane
4. Serviciul Tehnic – Achiziții
5. Serviciul Audit
6. Serviciul Juridic

Nevoi de personal:

Pentru administratea unui spațiu muzeal extins peste o suprafață expozabilă care depășește 5000 m.p. inclusiv spațiile multifuncționale dedicate atelierelor, conferințelor și întâlnirilor cu publicul este necesară o dezvoltare de personal după cum urmează:

1. Muzeografi: 4 posturi noi (pentru colecțiile de pictură românească, europeană, artă grafică și sculptură, artă decorativă).
2. Restauratori: două posturi pentru tehnică pictură, un post pentru tehnica de grafică și un post pentru sculptură.
3. Personal promovare Pinacotecă, asociate Servicului de Relații Publice, Marketing si Proiecte Culturale: 2 posturi de referenți.
4. Pentru sălile expoziționale prezentate mai sus este necesar și un număr de cinci posturi supraveghere.

Prezentarea generală a conceptului Pinacotecii Municipiului Bucureşti

Parcursul expoziţional trebuie construit cronologic, cuprinzând toată istoria artei româneşti secolele XVIII-XXI. O secţiune va cuprinde lucrări de artă europeană, aflate în patrimoniul Pinacotecii.

      Caracteristici novatoare în conceperea expunerii:

• flexibilitate – un anumit număr de lucrări se vor rula periodic. O parte din lucrările expuse iniţial se vor înlocui cu alte lucrări (la interval de 3 sau 4 ani), pentru a aduce tot timpul noutăţi pentru vizitatori.

Sistemele de prindere şi panotare se vor adapta pentru aceste schimbări. Texte de sală vor fi concepute flexibil şi trebuie să cuprindă o prezentare generală a artistului, viaţa şi activitatea acestuia, nu neaparat a lucrărilor. Prezentarea lucrărilor se va face punctual, prin comentarii pe eticheta individuală a obiectului. Odată cu rotaţia lucrărilor se vor modifica şi etichetele dar panourile generale rămân fixe.

Conceptul de expunere flexibilă presupune capacitatea de a face modificări în cadrul galeriei, expunând mereu lucrări noi, fapt care atrage permanent vizitatori. Este cel mai nou concept în muzeologia europeană.

• diversitate – se vor expune picturi alături de artă grafică sau sculptură, poate şi mici piese de artă decorativă.

În sălile de mici dimensiuni, pe întreg parcursul galeriei, se vor prezenta: istoricul vechii Pinacoteci – cu reconstituiri de spațiu, prin realitatea augmentată, reconstituirea parțială a unor atelierele de artiști, o sală dedicată criticii de artă – în care se pot vor putea parcurge cronici din epocă (articole din ziare) despre diverși artiști, laudative sau critice.

• accesibilitatea la informaţie – informaţie scrisă pe panouri sau etichete, cataloage de expoziţie, albume de artă, ghiduri ale galeriei; informaţii furnizate în mediul virtual: monitoare, tablete, internet, filme prezentate on-line.

Publicul ţintă 3 categorii importante vizate:

1. publicul bucureştean
2. turişti români

• turişti străini

Pentru turişti români şi străini: texte explicative – în fiecare sală un text, obigatoriu bilingv. După parcurgerea întregii galerii, în final se va înţelege întreaga istorie a artei româneşti, se vor prezenta câteva date minimale despre istoria naţională. Urmează să fie bine evidenţiată perioada fanariotă, cu mare impact la publicul străin, perioada secolului XIX, care a marcat formarea artei moderne româneşti conform modelelor occidentale, perioada de sfârşit de secol XIX, perioada interbelică, perioada comunistă (cu arta de propagandă), care prezintă interes atât pentru publicul român cât şi străin şi perioada artei post-decembriste.

Urmare a celor mai sus menționate, s-a întocmit prezentul proiect de hotărâre privind acordul de principiu pentru darea în administrare a imobilului situat în Str. Lipscani nr. 18-20, Sector 3, București, către Muzeul Municipiului București, institutie de cultură aflată în subordinea PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BUCUREȘTI, în vederea realizării Programului Multianual “Pinacoteca Municipiului București”.

CONSILIERI GENERALI:

Dacă acest Proiect de Hotărîre a CGMB va fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei din această lună şi, aşa cum este de anticipat, va trece prin votul consilierilor, „Pinacoteca Bucureşti” va deveni realitate în cel mai scurt timp, oferind bucureştenilor un loc de care vor fi mîndri în veci, atît prin numărul uriaş de opere de artă ce vor fi găzduite aici, cît şi prin faptul că în această clădire va fi reconstituită redacţia ziarului „Timpul”, unde a lucrat Mihai Eminescu, cel despre care Papa Francisc a spus zilele acestea: „EMINESCU ERA UN GRANDE!”!

PREMIERĂ: IATĂ CUM VA ARĂTA „PINACOTECA BUCUREŞTI”!

Prin bunăvoinţa cunoscutului arhitect TOMNIŢA FLORESCU, redcaţia „Cotidianul” vă prezintă în premieră Proiectul „Pinacoteca Bucureşti”, aşa cum ar putea arăta în scurt timp.

Este vorba despre o lucrare la care s-a lucrat în echipă de mult timp, după inventarierea tuturor operelor de artă care au fost plimbate decenii la rînd prin tot felul de beciuri, numite impropriu depozite. Un patromoniu cultural extrem de valoros, cu peste 4.500 de opere de artă, poate fi recuperat şi expus publicului în doar cîteva luni dacă Gabriela Firea va renunţa la ambiţia sa de a oferi acest imobil celor de la „Elie Wiesel”, în schimbul unei imaginare susţineri a visului său de a deveni Preşedinta României!

În ceasul al 12-lea, primarul general Gabriela Firea ar trebui să înţeleagă că a fost aleasă Primar General al Bucureştiului de către bucureşteni, nu de Alexandru Florian sau de fratele acestuia, Radu Ioanid. Îi dăm o mînă de ajutor, prezentînd Proiectul „Pinacoteca Bucureşti”:

Consilierii generali ai CGMB au în faţă o provocare uriaşă, aceea de a fi întemeietorii unei instituţii ce va putea deveni fala şi mîndria Bucureştiului. Pînă acum, lor le-a revenit meritul de a fi stopat proiectul greu de înţeles al Gabrielei Firea, care ar fi vrut să cedeze imobilul unde a funcţionat redacţia lui Mihai Eminescu în favoarea unui muzeu al ororilor fasciste din cel de-al doilea război mondial.

În şedinţa din această lună a CGMB se va putea lua o decizie care să spună multe şi despre calitatea consilierilor, dar şi despre noi toţi, în general.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.