Cele două tronsoane cu probleme de pe Autostrada Moldovei se află în sectorul Bacău – Pașcani. Guvernul analizează pe documente dacă este fezabilă finalizarea și darea lor în circulație în această vară, conform cerințelor de la Bruxelles.
„Dacă trecem la Ministerul Transporturilor, sigur, acolo și plaja de proiecte este mai mare și lucrările sunt de o anvergură mai mare. Acolo există niște semne de întrebare pe care le analizăm în această săptămână despre ce decizie e sănătos, din punctul ăsta, a fi luată, pentru a nu rata niște bani. Sunt patru loturi din autostrada A7 – două loturi care vor fi finalizate, nu doar conform constructorului, ci conform și supervizorului de proiect, și există alte două loturi în jurul Bacău, Bacău – Pașcani, asupra cărora analizăm dacă este curajos să spunem că le vom finaliza așa cum cere Comisia Europeană, date în circulație până la 31 august. Am identificat o posibilitate pe care o confirmăm în această perioadă cu Comisia Europeană dacă putem să facem un switch, pentru că avem de asemenea trei loturi pe calea ferată Timișoara-Lugoj și Cluj-Oradea, care sunt mai avansate și care sunt finanțate prin împrumut, nu prin grant. Dacă există un risc mai mare ca loturile de autostradă finanțate prin grant să nu poată fi terminate, asta înseamnă că pierdem acei bani și analizăm pe documente, explicând Comisiei așa cum stau lucrurile, dacă ar fi posibil ca banii din grant asociați unor loturi pe care le analizăm dacă vor fi terminate sau nu să-i mutăm ca sursă spre proiectele de feroviar, unde vor fi terminate aceste lucrări, ca să minimizăm riscul pierderii acestor sume de bani”, a explicat Radu Miruță, potrivit AGERPRES.
„Tunelul urșilor” de pe autostrada A1 rămâne blocat
O altă certitudine neagră penru infrastructură rutieră o reprezintă lotul 2 al autostrăzii A1 Lugoj – Deva. Tronsonul faimos pentru tunelurile destinate urșilor nu va fi terminat la timp sub nicio formă. Miruță susține totuși că penalizarea impusă de europeni va fi mai mică decât beneficiul obținut de restul drumului.
Probleme mari sunt și pe calea ferată, unde România nu a reușit să scadă timpii de mers la nivelul întregii rețele naționale, ci doar pe segmentele modernizării. În schimb, există o estimare optimistă legată de jalonul privind taxarea camioanelor în funcție de distanța parcursă. Aceasta ar putea fi închis cu succes până la finalul lunii august.
Scenariul pesimist depinde de vreme
Calculul final al pierderilor din PNRR se va face abia la toamnă. Ministrul atrage atenția că ritmul de lucru este dictat în totalitate de condițiile meteo din lunile următoare.
„Acolo, pentru a cuantifica exact pierderea, vom putea trage linie la 31 august, pentru că și Comisia va penaliza raportat la suma de bani din proiect care nu s-a executat și nu știm în acest moment cât va rămâne neexecutat dintr-un singur motiv: fiecare zi de ploaie pe infrastructura rutieră ne întârzie cu 0,5% avansul din proiect. Câte zile va ploua până pe 31 august e ceva ce nu putem estima. Dincolo de faptul că plouă în câte o zi, pentru restul de infrastructură care trebuie făcută trebuie o pauză de 4 zile pentru a se putea reinterveni pentru tasare în șantier. Deci nu e suficient să plouă o zi, că e o zi plus patru blocate. Dacă a patra zi plouă din nou, e o întârziere de 8 zile. Lucrul ăsta nu-l putem estima. Având în vedere această situație, cu explicațiile de mai devreme, suma pe care o putem pierde este în niște intervale în funcție de variantele respective”, a adăugat Radu Miruță.
Spre deosebire de Transporturi, proiectele PNRR de la Ministerul Apărării, condus tot de Miruță, sunt în grafic. Acolo 11 proiecte sunt gata, iar alte 14 se vor încheia la termen.
Marile blocaje sunt generate de stat, care nu plateste sau plateste cu intarzieri de un an si mai mult pentru echipamente livrate si lucrari executate. Restul este gargara!