Pentru că trebuie salvat cărbunele, ca plasă de siguranță pentru Sistemul Energetic Național, Guvernul are un plan riscant, anume ca Hidroelectrica, cea mai profitabilă companie a statului, să cumpere Complexul Oltenia și Complexul Hunedoara, printre cele mai eficiente companii de stat. Planul a fost anunțat de secretarul de stat de la Energie Doru Vișan și reprezintă o ultimă soluție în cazul în care UE nu acceptă schema de ajutor de stat prin care din facturile tuturor consumatorilor de energie români vor fi luat 1 miliarde de lei, timp de 10 ani, pentru salvarea CEO.
În acest moment, energetica pe cărbune este într-o situație critică, fiind sufocată de costul certificatelor de emisie, așa numitele “drepturi de poluare, care au ajuns să coste CEO peste 300 de milioane de euro anual, jumătate din cifra de afaceri a societății. CEH este deja în insolvență și funcționează doar sporadic. Dacă nimic nu se schimbă, falimentul mineritului și generării de energie in Oltenia și Valea Jiului este iminent, ceea ce ar însemna un dezastru pentru România, pentru că nu avem suficiente capacități are să înlocuiască 2.500 – 3.500 de MWh bandă, atât cât produc, în medi, minerii. Pe de altă parte, nici pentru consumatori nu este o plăcere să plătească suplimentar în factură pentru minerit, după ce că plătesc pentru centralele eoliene și fotovoltaice. Și nici pentru Hidroelectrica nu este deloc o veste bună să înglobeze cărbunele, pentru că vor pierde la competitivitate, ea fiind cel mai ieftin și mai profitabil producător de energie. Prin crearea unui mix energetic, apă, plus cărbune, plus eventualele dezvoltări în eoliene , anunțate de Hidroelectrica, noua companie va putea însă să creeze un “campion energetic”, model pe care multe alte companii europene din energie l-au ales. În fapt, marile companii energetice europene au, toate, în componență surse diferite de producere a electricității.
Doru Vişan, secretar de stat în Ministerul Energiei şi momentan omul care decide în această chestiune în lipsa unui ministru, a confirmat planul Executivului de la Bucureşti de a restructura sectorul de producţie a energiei electrice, prin alipirea la Hidroelectrica a centralelor pe cărbune. Nu doar a centralelor pe lignit ale Complexului Energetic Oltenia, ci şi termocentrala Paroşeni, care funcţionează cu huilă extrasă din Valea Jiului şi care este acum parte a Complexului Energetic Hunedoara.
Pașii
Înainte de a face acest lucru însă, statul trebuie să despăgubească Fondul Proprietatea, care are pachete minoritare de acţiuni la ambele societăţi.
“Așa cum se arată în memorandumul promovat și aprobat în Guvern, se prevăd trei etape. Prima etapă era creditul pentru acoperirea certificatelor aferente anului trecut, de 500 milioane de lei, apoi crearea unui mecanism de sprijin pe termen lung, respectiv al treilea pas, care rezolvă foarte multe probleme, atât ale pieței, cât și ale siguranței naționale: vara să creezi stocuri de cărbune, iarna să preiei aceste stocuri, când piața cere și clar acoperă costurile”, a spus Vişan, la o întâlnire cu presa.
Secretarul de stat a reluat ideea companiilor de mix, care a mai fost vehiculată. A spus însă că, deşi restructurarea sistemului de producţie este un deziderat, termocentrale pe cărbune vot fi alipite prin decizie a Guvernului la Hidroelectrica doar dacă Comisia Europeană nu va fi de acord cu implementarea schemei de sprijin. “Mixul energetic nu se poate realiza decât în două variante – fie fiecare companie își dezvoltă alte capicități – cărbunele își construiește hidro sau eoliană, solară, și invers, și varianta normală, pe care ar trebui să meargă statul- de răscumpărare a acțiunilor de Fondul Proprietatea. Și după aceea, fuziune. (…)
Dacă nu găsim o înțelegere de la Comisie, această restructurare a sistemului este binevenită. Altfel, vom avea probleme cu siguranța sistemului. Dacă găsim înțelegere la Comisia Europeană pentru schema de sprijin dezideratul rămâne, în continuare, ca fiecare companie să-și facă mixul. Decizia trebuie luată până în 30 aprilie, când este termenul limită de conformare la obligația de achiziție pentru certificatele de CO2”, a spus Vişan. Faţă de planul care a apărut deja în presă, Vişan a mai venit cu o noutate: se vor alipi la Hidroelectrica nu doar centralele pe lignit ale CEO, ci şi centrala pe huilă de la Paroşeni.
“Vizează doar centralele care au condițiile de mediu îndeplinite. Toate centralele care sunt conforme legislației, și de care sistemul energetic nu se poate dispensa (…).Și Paroșeni. Toate centralele conforme pe cărbune” a răspuns Vişan la întrebările presei.
În august 2018, Ministerul Energiei anunţa că termocentrala Paroşeni este prima instalaţie a Complexului Energetic Hunedoara conformă legislaţiei europene de mediu, după o investiţie de 65,3 milioane de euro. A rămas până acum singura.
Alte soluții
Hidroelectrica este în procedură de listare la bursă şi a demarat deja acţiunile pentru angajarea consultanţilor pentru acest proces, şi deşi această restructurare o va face teoretic mai puţin atractivă, Vişan a spus că Hidroelectrica îşi continuă procedurile de listare.
Guvernul intenţionează să introducă pentru Complexul Energetic Oltenia, al doilea producător de energie al țării, un mecanism de sprijin care va fi negociat cu Bruxelles-ul. Timp de zece ani, toți vom plăti până la 10,5 miliarde de lei, pentru a susține compania, afectată sever de creșterea costurilor cu certificatele de emisii pe care trebuie să le cumpere pentru a produce energie electrică. Fără acest sprijin însă, CE Oltenia intră în faliment, iar România este obligată să stingă lumina. Ulterior însă, potrivit unei informaţii publicate de HotNews.ro, a apărut şi ideea ca Hidroelectrica să preia centralele pe lignit ale CEO.
Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie a statului român şi a avut un an 2018 cu rezultate financiare record, raportând un profit net de 1,97 miliarde de lei, cel mai mare din istorie, la venituri din exploatare de 4,3 miliarde de lei. Compania este cel mai mare producător de energie electrică din România, cu o putere instalată totală de 6.444 MW în 208 centrale. Este controlată de statul român, în proporție de 80%, restul fiind deținut de Fondul Proprietatea.
Pe de cealaltă parte, CEO a anunțat pierderi de 1,1 miliarde de lei pe anul trecut, generate în special de costurile pe care compania le-a avut cu plata certificatelor de emisii de CO2, care au reprezentat circa 48% din cifra de afaceri a companiei.
Sa speram ca aceasta guvernare falimentara va pleca inainte sa distruga energetica romaneasca. Din pacate avem la varf doar indivizi care sunt deconectati de la realitate. Mergeti acasa.