PODCASTURILE COTIDIANUL Oana Gheorghiu: „Nu există nicio posibilitate să fac parte din noul Guvern”/ „Nu ne vindem companiile străinilor”

Oana Gheorghiu răspunde și acuzațiilor aduse de PSD la adresa consilierului său onorific, Cristian Băcanu, dar și fostului șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, care a depus plângere penală pe numele viceprim-ministrei.

Principalele declarații ale Oanei Gheorghiu

Am găsit multă dezorganizare (în companiile de stat – n.red), lipsă de preocupare pentru bunurile statului român, multe găuri negre, management pe care nu pot să-l cataloghez decât defectuos, multe interimate în consilii de administrație, multe persoane în consilii de administrație cu legături în zona politică.

Avem câteva companii de stat listate la bursă, care aduc  aproximativ 8 miliarde de lei la bugetul de stat prin dividende, companii unde statul român este încă majoritar și companii de stat care nu sunt listate la bursă și care au înregistrat pierderi istorice de 14 miliarde de lei.

Acest lucru spune clar despre felul în care funcționează aceste companii de stat și știm că vorbim și de companiile importante fără de care statul nu poate să funcționeze, cum e Metrorex, care e o companie care înregistrează pierderi de-a lungul ultimilor ani, pierderi importante.

Avem Tarom, care pierde constant bani în ultimii 10 ani, a înregistrat profit o singură dată în ultimul deceniu, dar nu din activitatea de bază, ci din vânzarea unor sloturi și a unor aeronave.

Oana Gheorghiu: De când PSD nu mai e în Guvern am acces mai ușor la niște documente

Dacă vă referiți la faptul că am, eu cel puțin, mai ușor acces la niște documente și la informații, da, pot să zic că am reușit să fac rost de mai multe documente și să am acces la mai multe informații.

Cu siguranță am deranjat foarte mult, pentru că vedem și reacția unei părți a presei și a unor oameni care au interese în zona aceasta (a companiilor de stat – n.red.) , o reacție foarte vehementă împotriva activității noastre în guvern și este și normal să deranjez, pentru că nu poți să faci  o schimbare de paradigmă fără să superi niște oameni.

Sunt companii, și am dat un exemplu, Electrocentrale Grup, o companie care ar fi avut ca obiect de activitate producția de energie electrică, dar ale căror venituri în proporție de aproape 80% proveneau din închirieri de clădiri. Deci, practic, aveam o companie, un fel de agenție imobiliară cu 30 și ceva de angajați, ceea ce nu este normal. Și lista poate să continue. Sunt foarte multe companii de acest fel.

  Eu nu am avut acces la documente din spate, la unele dintre ele am avut acces abia după ce s-a schimbat secretarul general al Guvernului.

Oana Gherghiu: Când am venit în Guvern nu se făcuse absolut nimic pe Jalonul 443

Noi facem în guvern tot ce ține de noi, să parcurgem pașii legali. Ce pot să vă spun este că în noiembrie, când eu am venit în Guvernul României, pe jalonul 443 nu se făcuse absolut nimic. Și să nu uităm, noi avem PNRR din 2021. În 2022 ar fi trebuit să înceapă procesul de restructurare sau de listare a unor companii de stat. Nu s-a întâmplat nimic.

Am vrut să trag un semnal de alarmă, pentru că echipa care va veni și va prelua guvernul să știe exact care sunt riscurile și cât de mult efort trebuie să depună, pentru ca aceste trei companii chiar să parcurgă toți pașii legali până la 31 august anul acesta.

Raportul CNR9 cu lista exploratorie cu companiile de stat recomandate spre listarea la bursă

Nu ne vindem companiile străinilor. În primul rând, lista aceea a fost folosită ca motiv de moțiune de cenzură în mod absolut absurd și incorect, pentru că era doar o propunere. Era o propunere de dezbatere. Hai să vorbim în spațiul public despre listarea companiilor la bursă, cunoscând reacția din ultimii ani în România, aceea că ne vindem țara când încercăm să promovăm diferite forme de parteneriat între statul român și mediul privat. Ceea ce nu e deloc bine.

Deci, programul de guvernare prevedea listarea la bursă a unor pachete minoritare. Asumarea din PNRR prevedea listarea la bursă a unor pachete minoritare din companiile de stat.

Deci asta a fost o propunere de dezbatere. Ce am pus în acea listă și dacă cineva are răbdare să se uite cu adevărat pe lista exploratorie era o analiză și o recomandare. Iar la unele companii analiza reieșea că nu e momentul acum să listăm.

Recomandarea pentru vânzarea accelerată (ABB) a companiilor de stat

Vânzarea accelerată era una dintre opțiunile propuse ca soluție de backup, de rezervă pentru situația în care nu reușim o restructurare a trei companii. Să avem această soluție de backup.

Dacă nu reușim să restructurăm, există o soluție. Și să știți că soluția asta nu s-a născut din atmosferă, ci discutând cu Bursa de Valori București și întrebând care sunt procedurile mai rapide prin care ne-am putea atinge jalonul ni s-a explicat această variantă posibilă. Nimeni nu vrea să vândă nimic nici pe sub masă, nici pe ascuns și nici în detrimentul statului român.

Ceea ce ne doream era să avem toate soluțiile posibile pe masă. Mie mi se pare că asta este o abordare corectă. Atunci când ești un om responsabil, pui pe masa decidenților toate soluțiile posibile, cu avantajele și dezavantajele lor.

„Ce cărți de economie au citit acești oameni care sunt în Parlament?”

Am văzut și astăzi (miercuri, 27 mai – n.red.) niște declarații că se voia listarea la bursă a companiilor profitabile și că astăzi s-a interzis această listare și recomandau listarea la bursă a companiilor neprofitabile.

Și aș vrea să văd ce cărți de economie au citit acești oameni care sunt în Parlament și iau decizii pentru statul român, unde au văzut vreodată listarea la bursă a unei companii neprofitabile. Și cum ar fi asta posibil și de ce un investitor ar vrea să facă așa ceva. Se știe foarte clar ce înseamnă listare.

Listare înseamnă o companie curată, o companie cu un istoric de profit, pentru că numai astfel poți să-i crești valoarea și să găsești investitori interesați să cumpere astfel de acțiuni.

ABB-ul este destinat fondurilor, este destinat entităților juridice, nu persoanelor fizice. Dar, repet, ea era una dintre propuneri. Nu era nimic decis, nu era o decizie, era o propunere de discuție. Și ar fi trebuit să urmeze o discuție în coaliție pe ce se alege, care sunt deciziile pe care coaliția le va lua.

Scandalul Oana Gheorghiu-Darău vs fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR)

Domnul Vlad (Dragoș, fostul șef al ADR – n.red.) amestecă lucrurile special ca să manipuleze, pentru că este singura mea explicație.

Cu domnul Vlad am avut câteva întâlniri, niciodată doar eu cu dumnealui. O singură dată am rămas singuri timp de 5 minute și am avut o discuție despre diferite lucruri, dar eu cu domnul Vlad nu am stat de vorbă niciodată doar eu cu dumnealui.

Iar platforma PNI nu are legătură cu plângerea penală pe care mi-a făcut-o dumnealui, spunând că eu le-am exercitat presiuni să facă niște achiziții de la grupul German-Schwarz.

Grupul German-Schwarz nu a urmărit, sau noi nu am urmărit, nicio achiziție la momentul organizării unor întâlniri publice. Au fost întâlniri publice, prezentate în rânduri și prezentate pe pagina mea de Facebook, chiar în ziua în care aceste întâlniri au avut loc.

Grupul Schwarz

Au fost întâlniri cu toate entitățile implicate în digitalizare și mă refer la SRI, STS, MAI, MApN, ADR și, cred că, serviciul IT al Guvernului, pentru că nu era acolo discuție despre o anumită achiziție, ci era o discuție la nivel strategic despre suveranitatea digitală europeană.

Grupul Schwarz dezvoltă un astfel de proiect, își dorește să dezvolte un astfel de proiect la nivel european, un proiect la care noi credem că, dintr-o perspectivă strategică, România trebuie să fie parte. Mai departe, ce înseamnă asta tehnic, nu m-am băgat pentru că nu mă pricep la aceste detalii.

Și, tocmai de aceea, am organizat aceste întâlniri, din nou, exploratorii, să vedem ce se întâmplă la nivel european și ce ar putea România să facă bun în beneficiul României din tot ce se întâmplă la nivel european. Eu am participat o oră la deschiderea acestor întâlniri, cred că erau 30-40 de oameni prezenți, după care s-au făcut grupuri de lucru, fiecare parte tehnică discutând probleme tehnice.

Mailul pe care domnul Vlad l-a livrat public ca fiind o dovadă a faptului că am făcut trafic de influență nu făcea decât să-l întrebe pe domnul Vlad după două săptămâni, ca și pe toți ceilalți participanți, fiindcă același mail a plecat către toți ceilalți care au participat.

„Licitația pentru Platforma Națională de Interoperabilitate (PNI) este ilegală”

Am constatat că domnul Vlad (Dragoș, fostul șef ADR – n.red.) și ADR-ul au lansat această licitație pe PNI. Și am început să o analizez.

Precizez că chestorul Giulescu (Aurel, actualul șef ADR – n.red.) nu a fost consilier onorific, a fost consilier de stat la cabinetul meu timp de trei săptămâni. Vine din MAI, nu-l cunoșteam înainte, ne-am cunoscut în guvern și este cel care a gestionat proiectul Cartea Electronică de Identitate, fiind un om cu multă experiență în zona asta de digitalizare și cunoscând foarte bine ecosistemul digital din România.

Analizând licitația lansată de ADR, noi am constatat că acolo sunt suprapuse niște servicii deja existente. Ne-am uitat cu mare atenție, exista deja o bucată din această platformă existentă, licitată, existentă la ADR și atunci l-am chemat pe domnul Vlad să-i sesizăm această situație, să-i spunem poate că analizați din nou licitația asta, căci noi am constatat că dublați achiziția, ceea ce nu este nici legal și nici sănătos, i-am identificat și alte probleme tehnice găsite de noi în licitație și i-am cerut să-și facă propria analiză și să se gândească dacă licitația aceea este corectă sau nu.

Oanaa Gheorghiu: Moldova a dat un milion de euro pe aceeași platformă

Pot să vă spun atât, că aceeași platformă a fost construită de Republica Moldova cu un milion de euro, aceeași platformă a fost construită de Ucraina, o țară mai mare decât noi, cu 10 milioane de euro, iar ceea ce lansase ADR-ul era undeva la 35 de milioane de euro. Poate că asta este prețul corect, eu nu vreau să mă pronunț, dar uitându-ne la aceste diferențe, am început să analizăm de unde vine prețul acesta. Deci am avut această discuție cu domnul Vlad, a zis că o să analizeze, i-am și dat și în scris, dar lucrul ăsta nu l-a publicat.

I-am dat această notă cu analiza noastră ca să aibă în scris, deci o hârtie oficială să aibă în scris, ne-a răspuns pe vreo 5-6 pagini lucruri foarte greu de înțeles pentru un nepractician, o persoană netehnică.

Noul președinte al ADR a constatat că, într-adevăr, acea licitație, dincolo de faptul că se pare că dublează niște lucruri existente, este și ilegală, pentru că legea pe baza căreia se construiește această platformă, hotărâre de guvern sau OUG, nu știu exact care, cred că hotărârea de guvern, nu a fost încă dată.

 Nu poți să construiești o platformă dacă nu ai o lege pe care să te fundamentezi și un traseu clar, ce cumperi dacă nu știi, dacă nu s-a dat o lege, pui carul înaintea boilor. Ori lucrul ăsta este ilegal și de aceea domnul Giulescu a depus o plângere penală.

Timp de șapte ani falimentul, Petrotrans a fost prelungit în mod artificial de AAAS

Deci, din câte am înțeles, (AAAS – n.red.) sunt acționari sau reprezintă interesele statului în peste 1200 de entități, sub o formă sau alta. Fie că statul este acționar prin aceste companii, fie că dețin creanțe în diferite companii, fie că e 100% acționar.

Am cerut această situație pornind de la cazul Petrotrans, pe care l-am și prezentat public. Petrotrans este o companie de stat care a stat 19 ani în faliment fără să se închidă falimentul, ani în care nu s-a recuperat nimic pentru statul român. Toți banii care au fost recuperați au fost folosiți pentru a plăti lichidatorul, contabilul și ce alt personal mai era implicat în procesul de faliment.

Analizând situația acestei companii, am constatat că timp de 7 ani acest faliment a fost prelungit în mod artificial de AAAS pentru o datorie de 6.000 de lei. Erau acolo creditori cu niște datorii mult mai mari, de sute de mii de lei, de milioane, și nu au încercat să blocheze procesul tocmai pentru că înțelegeau că nu mai au cum să recupereze acești bani. Totuși, AAAS se prezenta în instanță și bloca închiderea falimentului.

Oana Gherghiu: AAAS nu știe ce deține

Pornind de la asta, am vrut să înțelegem cum funcționează AAAS, care sunt mecanismele și am cerut o situație. Am primit un răspuns pe șapte pagini, cu istoricul agenției și o informație cum că baza de date e făcută undeva prin 2001, neactualizată, și că vor avea nevoie de mult timp să o actualizeze.

Am primit un Excel, dar incomplet. Din acest Excel reieșea că au de recuperat pentru statul român, în numele statului român, datorii de peste 2 miliarde de lei, au recuperat cam 7,5%. Între timp, am uitat și pe niște controale ale Curții de Conturi și am văzut că vorbim despre vreo 8 miliarde de lei.

Am revenit cu o solicitare către AAAS și ne-au promis că în 20 de zile vom avea un raport clar cu tot ce dețin. Este totuși șocant ca, după 35 de ani de când această entitate există sub o denumire sau alta, că de-a lungul timpului și-a tot schimbat denumirea, să nu știe ce deține, de ce deține, ce datorii are de recuperat, să nu aibă o evidență clară.

Ne-am apucat să mai săpăm acum și pe alte companii din portofoliul AAAS și am descoperit, de exemplu, săptămâna aceasta niște planuri de restructurare și ne-am bucurat inițial.

Am zis: uite că totuși se întâmplă ceva. Numai că erau copy-paste. Același plan de restructurare modifica numele și niște sume ca să corespundă cu ce aveau în bilanț acele companii.

Oana Gherghiu: Șeful Activelor Statului (AAAS), Daniel Geantă, membru PSD

Chiar și domnul Geantă, președintele AAS, este membru de partid. Este PSD, da.

Dar nu are asta legătură. Nu numele partidului este important, ci faptul că această companie este condusă în acest fel de foarte mulți ani și faptul că statul român nu știe la data asta ce deține, care sunt activele, ce are de recuperat, dacă va recupera sau nu va recupera, ține falimente la nesfârșit, neînchise, pierzând bani, timp în care se deteriorează acele active.

Adică e ceva de neînțeles să ții companii în faliment timp de 20 de ani și să nu reușești să recuperezi nimic de acolo, e șocant. Și este clar o lipsă de interes și o proastă gestionare a bunului public.

Falimentul CFR Marfă

Eu sper că măcar statul român a învățat o lecție din CFR Marfă și că proastele obiceiuri de la CFR Marfă nu se vor translata către noua companie de transport marfă Carpatica și am ținut mult să vorbim despre asta pentru că e absolut necesar ca Ministerul Transporturilor să stea foarte aproape de compania Carpatica, să se asigure că nu va ajunge în aceeași situație. Cred că statul român are niște oportunități pe care nu le exploatează suficient.

La un moment dat războiul din Ucraina se va termina și atunci va exista un trafic de materiale de marfă către Ucraina și pare că România nu se pregătește pentru asta. Carpatica ar trebui să se pregătească pentru acest lucru și sper să nu o facă așa cum s-a întâmplat la CFR Marfă.

EXCLUSIV Oana Gheorghiu: „Am deranjat foarte mult”. Șeful de companie pe care îl arată cu degetul că este de la PSD

Oana Gherghiu: Angajările de la Metrorex nu se puteau fac fără a fi validate de sindicat

În continuare, conform contractului de muncă expirat anul trecut, angajările nu se puteau face la Metrorex fără a fi validate de sindicat. Conducerea Metrorex nu putea fi selectată fără validarea sindicatului. Acest lucru nu s-a mai văzut nicăieri în lume.

Sindicatul are o menire foarte clară: să apere drepturile sindicale ale membrilor săi. Nicidecum să se implice în managementul unei companii.

Lucrul ăsta nu are cum să funcționeze. Din nou, existau niște prevederi prin care managementul companiei putea fi doar din interiorul companiei. Nu exista să vină cineva din afară cu expertiză.

Nu e normal ca o companie care are subvenții să înregistreze pierderi. Pentru că acea companie, practic, contractează cu statul român niște subvenții, un număr de călători, statul român plătește pentru ei și ar trebui să se încadreze în acești bani.

SMR Doicești. „Costul energiei care va fi produs nu va fi unul competitiv”

  E clar că este un proiect care trenează de ceva vreme și în care doar s-au cheltuit bani și semnalele sunt că nu este un proiect care să fie eficient.

  Costul energiei care va fi produs de aceste SMR-uri nu va fi unul competitiv. Asta reiese din calcule. Dar eu cred că este un lucru sănătos atunci când te afli într-o poziție de premier sau într-o poziție în Guvernul României să faci ce e bine pentru țara ta. Și cred că premierul asta a făcut. S-a uitat la acest proiect, a văzut câți bani s-au cheltuit, a văzut stadiul în care a ajuns proiectul și a tras un semnal de alarmă.

Nici nu cred că a cerut să se oprească proiectul, nici nu a cerut altceva decât un semnal de alarmă: să ne uităm la acest proiect cu mare atenție împreună cu partenerul său și să facă o analiză clară asupra eficacității, eficienței și viitorului acestui proiect.

Sunteți pro-occidentală sau pro-europeană?

  Eu cred foarte mult în Europa. Eu cred că Europa este locul nostru, e casa noastră și că Europa este locul în care putem să reușim și să ne fie mai bine, nouă, românilor. Întotdeauna am fost pro-europeană și pro-occidentală, dacă asta înseamnă pro-America.

  Noi știm că bunicii noștri au așteptat americanii de-a lungul timpului și America este partenerul nostru strategic. A fost întotdeauna, ni-l dorim. Casa noastră însă este Europa și cu cât vom fi mai uniți, cu atât ne va fi mai bine.

  Știți, mă gândesc la România în Europa cum m-aș gândi la județul meu, Prahova, că-s din Prahova. Cum ar fi să fie Prahova suverană și ea vrea să fie, că are și resurse, are petrol, are ce are acolo. E ca și cum Prahova s-ar declara anti-român și ar fi pro-Prahova.

  Cred că trebuie să ne uităm la interesul nostru și să știți că nu ne poate fi bine decât dacă suntem împreună, uniți în Europa. Și Europa devine mai puternică.

Acuzațiile PSD la adresa consilierului onorific, Cristian Băcanu

Am vorbit cu domnul Băcanu. Trebuie să spun că pe avocatul Cristian Băcanu îl cunosc de vreo 10 ani. Este unul dintre avocații care a făcut pro bono multă muncă la Dăruiește Viață, ajutând pacienți bolnavi de cancer să-și obțină tratamente atunci când nu reușeau să le obțină. În contextul acesta l-am cunoscut.

Și-a oferit din nou timpul să mă ajute în zona asta de companii de stat și munca lui ca și consilier onorific la cabinetul meu a fost strict pe zona companiilor de stat. Faptul că o companie de avocatură la care Cristi Băcanu este angajat a trimis o ofertă în programul SAFE nu are nimic de-a face cu activitatea lui la cabinet.

  Și, în general, eu nu am avut nicio implicație pe programul SAFE. Ce face compania, că lucrează și cu alte firme, eu nu știu. Dar cred că lucrurile sunt destul de clare.

„Nu există niciun conflict de interese”

Eu știu că această discuție despre a contracta serviciile unei firme de avocatură a fost discutată la nivelul guvernului și cred că a fost un memorandum în guvern semnat și de secretarul general al guvernului, domnul Radu Oprea, la momentul acela.

  Clar, nu există niciun amestec între cele două lucruri și nu există niciun conflict de interese. Trăim într-o perioadă de vânătoare de vrăjitoare și căutăm orice lucru de care putem să ne agățăm ca să atacăm niște oameni.

  Pare că am devenit un fel de precedent periculos, un om care a venit în guvern cu dorința clară să facă ceva bine pentru țara asta. Pentru că nu am venit nici cu un mandat politic, nici nu urmăresc, n-am o miză politică. Am venit pentru că am încredere în premierul Bolojan și că am zis că acum este momentul când avem un premier care chiar vrea să facă bine, să pun umărul la această curățenie pe care ar putea să o facă România în zona asta a companiilor de stat.

„Probabil că Bolojan este ținta atacurilor PSD”

  Probabil că (ținta atacurilor PSD – n.red.) este domnul Bolojan în principal, dar nu eu ca persoană, ci eu ca un precedent periculos.

  Dacă mai vor și alți oameni să intre în politică din zona asta de oameni fără scheleți în dulap și care ar vrea să vină să pună umărul, hai să le arătăm ce pățesc, hai să le arătăm prin ce pot să treacă, cât hate pot să ia, la câtă manipulare pot fi supuși.

  Pentru că asta s-a întâmplat în ultimele două-trei săptămâni, am trecut printr-o aruncare cu noroi pe câteva posturi de televiziune aproape în fiecare seară. Iar asta nu mai e despre informare, este despre o campanie de denigrare.

  Poți să consideri un om că a făcut ceva greșit, informezi o dată, de două ori, de trei ori. Dar atunci când o faci seară de seară, fără nicio dovadă clară, ci doar manipulând niște informații, este clar că e o campanie. Și cred că da, e împotriva domnului Bolojan, dar e și împotriva oamenilor ca mine care ar putea să vrea să vină să facem curățenie în țara asta.

Oana Gheorghiu: Nu există nicio posbilitate să fac parte din viitorul Guvern

  Nu există nicio posibilitate în acest sens. Nu cred într-un guvern tehnocrat și nu cred într-un guvern care nu are putere reală. Pentru că cred că noi am fi putut face foarte multe lucruri în perioada asta pentru România.

  Eu cred că e nevoie de o asumare politică și de oamenii care au considerat că acest guvern nu este ce trebuie. Eu cred că acești oameni trebuie să-și asume și să preia guvernul și să facă mai bine.

  PSD cu AUR, PSD singur, PSD minoritar. Într-o formă sau alta, eu cred că oamenii care au creat această situație au și o responsabilitate să găsească o soluție.

Se înscrie Oana Gheorghiu într-un partid?

  Nu am luat o decizie în acest sens. Focusul meu în această perioadă este să fac tot ce pot eu și ce ține de mine pentru jaloanele din PNRR și pentru atât cât mai pot face reforma companiilor de stat.

  După ce plec din guvern mă voi așeza câteva zile și mă voi gândi ce pot să fac.

  Când eram în societatea civilă primeam adesea întrebarea: o să intrați în politică, vreți să intrați în politică? Și spuneam mereu că o să fac schimbarea asta când o să simt că din partea aia am mai mult impact.

  Pentru că până la urmă, dacă ai cumva vocația asta să încerci să faci, să schimbi lucrurile, vrei să ai impact, nu vrei doar să dai din gură. Și cred că din societatea civilă am avut un impact. Cred că poți să ai mai mult impact din zona asta de politică.

Dar politica, așa cum o văd eu astăzi, nu înseamnă cu adevărat binele României. Sau mulți dintre oamenii politici de astăzi nu vor cu adevărat binele acestei țări. Pentru că dacă ar vrea, s-ar putea face.

  Așa că trebuie să iau o decizie dacă vreau să intru în malaxorul ăsta care nu-i deloc plăcut. E un mediu toxic, e un mediu abuziv. E un mediu care te abuzează doar pentru că vrei să faci lucrurile altfel și pentru că nu vrei să te înscrii în obiceiurile astea de a: „Hai că merge și așa, hai că mai facem un aranjament, hai că mai punem niște oameni acolo”.

„Nu regret că am făcut pasul din societatea civilă în politică”

  Nu regret niciun moment că am făcut acest pas. Pentru că am văzut cum este și de partea cealaltă. Am văzut care sunt dificultățile unui om care chiar vrea să schimbe ceva.

  Probabil că-mi e mai ușor acum să mă duc înapoi în societatea civilă. Dar am văzut potențialul uriaș al acestei țări și știu că România are șanse. Și România poate să fie o țară bună pentru cetățenii săi.

Oana Gherghiu: Bolojan mi-a dat mână liberă

  Domnul premier Bolojan mi-a spus tot timpul: „Aveți mână liberă”. Ceea ce uneori putea să însemne și că e un pic dificil, că având mâinile libere înseamnă că n-ai unelte.

  Am avut toată libertatea să fac ce cred eu că trebuie făcut. Și atunci când am apelat la premierul Bolojan pentru a obține niște informații, a obține date, a sesiza Corpul de Control, da, am avut susținere.

  Atunci când i-am trimis documente care, în opinia mea, necesitau intervenția Corpului de Control, domnul premier a transmis mai departe Corpului de Control și am avut un dialog bun cu oamenii de la Corpul de Control.

„Miniștrii PSD nu veneau la comitetul CNR9”

  Eu, teoretic, cel mai mult aveam de lucrat cu ministrul Transporturilor și cu ministrul Energiei. Pentru că acolo erau companiile care erau de la PSD.

  Cu ei nu prea am lucrat, pentru că nu veneau nici la comitet, la CNR9 nu îl considerau atât de important probabil. Așa că trimiteau secretarii de stat.

DOCUMENT „Riscuri majore” semnalate de Oana Gheorghiu în ședința de Guvern. Vizat este jalonul PNRR care prevede listarea sau restructurarea a trei companii de stat

De ce ați renunțat la SPP?

  Îmi doresc foarte mult să rămân un om normal, cu picioarele pe pământ. Și îmi place independența. Nu îmi place să știu că stă cineva după mine și mă așteaptă.

  Condusul, cât stau eu în mașină, e timpul meu cu mine. Pot să vorbesc cu prietenele mele în voie. Sunt momentele mele și n-am vrut să renunț la ele.

  Și eu cred că n-am de ce să mă tem. Și să știți că mă duc la magazine, merg pe stradă și nu mă tem. Oamenii sunt amabili. Oamenii, să știți că sunt răi în mediul online. Acolo descarcă toate frustrările.

  Dar când te întâlnești cu oamenii față în față, chiar dacă au o critică, o fac în mod civilizat. Și eu o apreciez și eu cred foarte tare în critică, în critica constructivă.

  Și am îndemnat mereu oamenii să critice. Guvernele trebuie ținute sub presiune, indiferent de ce culoare sunt și ce fac. Pentru că asta este felul în care societatea ține la curent guvernul cu dorințele sale.

Podcastul integral poate fi urmărit pe canalul de YouTube Cotidianul.