Poftiţi în lumea magică a Teatrului

Teatrul Naţional “Radu Stanca”

Coproducţie europeană cu cinci ţări, în premieră

Secţia Germană a Teatrului Naţional „Radu Stanca” din Sibiu prezintă marţi, 11 februarie, ora 19.00, şi miercuri, 12 februarie, ora 19.00, premiera spectacolului „Faust Exhausted”. Evenimentul va avea loc la Sala Studio.

Proiectul “Faust Exhausted”, sub conducerea lui Bernhard M. Eusterschulte şi a Johannei Niedermüller, creează o punte către Europa prezentului printr-o adaptare nouă a temei faustiene de către autorul Tomo Mirko Pavlovic, din Stuttgart. Studenta româncă de la Departamentul de Artă Teatrală din Sibiu, Fabiola Petri, a fost distribuită în acest spectacol.

Şi cum îi merge lui Faust în ziua de azi? Pentru un tip de 200 de ani, Faust se prezintă într-o formă de invidiat. A luat droguri, a dezonorat o tânără fată, s-a furişat cu prostituate, a râvnit după tinereţe eternă şi s-a închinat Diavolului. Totul s-a isprăvit acum! După un somn lung, se trezeşte şi pare invincibil, sclipitor, fără vârstă şi inabordabil, avid după ce este uman şi material, nu după înţelepciune. Faust reuşeşte nu numai să obţină, să spele, să înmulţească, să investească bani, să permită producţia de tricouri şi cămăşi ieftine, să cumpere sclavi cu pomeţi slavoni, ci să transforme marea şi plajele în terenuri imobiliare valoroase, construieşte terenuri de golf şi hoteluri, îi alungă pe pescari şi pe muncitori din casele şi curţile lor. Nimeni nu-i poate sta în cale. Faust e peste tot, pândind după fiecare colţ, cuibărindu-se în fiecare creier – şi totuşi nu este nicăieri. Tot ce atinge devine un bun de consum, dispare, devine fără sens. Faust manipulează poliţişti de provincie corupţi, ruinează state întregi, seduce cele mai dorite femei. Femei frumoase precum Elena, care pentru fauştii din lumea de azi sporesc averea. Puterea lui Faust este demonică. Şi pentru asta nu şi-a vândut sufletul. Pentru că nu a avut niciodată unul.

„Faust Exhausted” este o coproducţie europeană care reuneşte artişti şi producători din cinci ţări (Germania, Luxemburg, România, Bulgaria şi Elveţia). O călătorie prin Europa de Est şi de Vest realizată de europeni pentru europeni, într-o producţie europeană a unei piese europene. Spectacolul se joacă în limbile bulgară, germană, engleză, franceză şi română, cu traducere.

“Faust Exhausted” este un proiect de teatru intercultural al “TARTproduktion” din Stuttgart, realizat în colaborare cu “Theater-Labor Sfumato” din Sofia, “Théâtre National du Luxembourg”, Teatrul Naţional „Radu Stanca” din Sibiu – Secţia Germană, “Theater Rampe” din Stuttgart şi “Produktionszentrum Tanz und Performance e.V”.

Regia şi scenografia: Bernhard M . Eusterschulta.

În distribuţie: Margita Goscheva, Fabiola Dalia Petri, Marc Baum, Vasil Duev, Christoph Keller, Georgi Novakov.

„Contra progresului/ Gegen den Fortschritt”, în premieră

Secţia Germană a Teatrului Naţional „Radu Stanca” Sibiu prezintă luni, 10 februarie, la ora 19.00, premiera spectacolului „Contra progresului/ Gegen den Fortschritt”, în regia lui Reinhold Tritscher.

„Contra progresului/ Gegen den Fortschritt” dezbate, pornind de la întrebarea ce este progresul umanităţii, subiecte care preocupă toate generaţiile, într-o montare care surprinde esenţa absurdului cotidian prin mijloace de expresie autentice, minimaliste şi cu puternice accente suprarealiste. Producţia Secţiei Germane a Teatrului Naţional din Sibiu propune un univers absurd, populat de personaje neobişnuite, creionând un posibil viitor macabru al omenirii. Cele şapte scene ne obligă să ne închipuim cum ar arăta lumea peste zeci de ani, dacă umanitatea va urma cursul actual al progresului: o lume dură, alienată, lipsită de orice reper moral, de orice emoţie.

„Contra progresului/ Gegen den Fortschritt” continuă seria de montări ale pieselor trilogiei „Contra” a cunoscutului dramaturg Esteve Soler, pe scena de la Sibiu, după ce în 2012 regizorul Alexandru Dabija a montat, tot la Secţia Germană, spectacolul „Contra democraţiei/ Gegen die Demokratie”. Esteve Soler este un dramaturg catalan de mare forţă, născut la Barcelona în 1976, absolvent al Institutului de Teatru din Barcelona, unde predă în prezent scriere dramatică. Din 2008, trilogia lui, alcătuită din piesele „Contra progresului”, „Contra iubirii” şi „Contra democraţiei”, a fost tradusă în 9 limbi – engleză, franceză, germană, română, spaniolă, greacă, italiană, daneză şi cehă –, fiind jucate cu succes în ţări ca Germania, Anglia, Statele Unite ale Americii, Franţa, Elveţia Austria, Grecia, Venezuela sau Chile. Alte piese ale acestuia au fost montate la “Teatrul Naţional al Cataloniei” (“Jo sóc un altre!”), la “Teatre Lliure” (“Davant de l’home”) şi la “Bell Theatre” din Londra (“Memoria”). „Contra democraţiei” a primit în 2012 premiul “Serra d’Or” pentru cea mai bună piesă a anului.

„Contra progresului/ Gegen den Fortschritt” este un spectacol realizat în coproducţie cu Teatrul “Ecce” din Austria. Spectacolul va fi prezentat pe scena de la “Odeïon Kulturforum” din Salzburg într-o serie specială dedicată trilogiei scrisă de Esteve Soler, alături de „Contra democraţiei/ Gegen die Demokratie” în regia lui Alexandru Dabija şi „Contra iubirii/ Gegen die Liebe” în regia lui Marie Hoppe. Cele trei spectacole vor avea 13 reprezentaţii.

„Contra democraţiei/ Gegen die Demokratie”: 15 februarie, ora 18.00; 21 februarie, ora 10.00 şi 19.30; 23 februarie, ora 17.00.

„Contra progresului/ Gegen den Fortschritt”: 15 februarie, ora 19.45; 20 februarie, ora 19.30; 23 februarie, ora 18.45; 26 februarie, ora 10.00 şi 19.30.

„Contra iubirii/ Gegen die Liebe”: 15 februarie, ora 21.30; 22 februarie, ora 19.30, 23 februarie, ora 20.30, 27 februarie, ora 19.30.

Secţia Germană a Teatrului Naţional din Sibiu continuă prin acest proiect colaborarea cu Teatrul din Salzburg. Anul trecut, la invitaţia specială a “Odeïon Kulturforum”, s-a prezentat spectacolul „Jurnalul unui nebun / Tegebuch eines Wahnsinnigen” cu Wolfgang Kandler, în regia lui Daniel Plier.

Trilogia va fi prezentată, de asemenea, în cadrul celei de-a XXI-a ediţii a “Festivalului Internaţional de Teatru” de la Sibiu, ce va avea loc în perioada 6 – 15 iunie 2014.

„Contra progresului este un titlu provocator. Cred că Soler se aşază întotdeauna contra progresului acolo unde acesta semnifică de fapt un pas înapoi şi ne arată pericolele progresului defazat. El pune întrebări. Mergând cu ochii deschişi prin Sibiu mă întreb, de exemplu: este oare un progres când un mare grup internaţional exploatează bogăţiile naturale ale unei ţări, lăsând apoi terenul contaminat? Să fie asta un progres? Fără să cunosc exact situaţia din Roşia Montană, cred că Soler pune exact astfel de întrebări tocmai pentru a declanşa discuţii social-politice. Pentru mine, aceasta este una dintre sarcinile teatrului, iar Esteve Soler o face în mod admirabil”, a declarat actorul şi regizorul austriac Reinhold Tritscher, în timpul repetiţiilor.

„O frescă contemporană, sub geamul fumuriu al celui mai întunecat umor, mozaic exploziv de puternice contraste care îngheaţă zâmbetul după ce te-ai prăpădit de râs”, scria Francisc Massip.

În mod inedit, producţia Secţiei Germane are ca element decisiv în montare muzica live, creată de Dorin Pitariu, ce se alătură pe scenă actorilor Johanna Adam, Daniel Bucher, Wolfgang Kandler şi Daniel Plier.

Decorul spectacolului poartă semnătura lui Alois Ellmauer, iar costumele au fost create de Elisabeth Strauß, cei doi scenografi austrieci făcând parte şi din echipa producţiei „Contra iubirii/ Gegen die Liebe”. Spectacolul de la Sibiu se bucură de contribuţia artistului Sina Moser pentru conceptul video, iar asistenţa de regie a fost asigurată de Ali Deac.

De Ziua Îndrăgostiţilor, actorii sibieni pregătesc „Cerere în căsătorie”

Cerere în căsătorie, de ziua îndrăgostiţilor

Teatrul Naţional „Radu Stanca” prezintă vineri, 14 februarie, ora 19.00, spectacolul „Cerere în căsătorie”, în regia lui Robert Raponja.

“Valentine’s Day” îi aduce pe scenă pe Ofelia Popii, Pali Vecsei şi Adrian Matioc într-o comedie romantică după o piesă de A.P. Cehov, care a avut premiera pe data de 16 aprilie 2005. Montarea originală a regizorului croat Robert Raponja prezintă povestea de iubire a doi oameni obişnuiţi care încearcă să îşi găsească locul unul lângă celălalt. Pentru harnica, dar orgolioasa Natalia Stepanovna şi ipohondrul, dar generosul Lomov, pretendentul său, aflat deja la vârsta critică pentru un bărbat singur, este dificil să-şi ţină în frâu temperamentul impulsiv şi neliniştile. În ciuda bunelor lor intenţii, comunicarea dintre cei doi se poticneşte în lucruri mărunte, tensiunea creşte şi culminează într-un adevărat scandal. O farsă cu schimb de replici rapide şi situaţii imprevizibile, imaginată de Cehov, maestrul rus al relaţiilor complicate, care prezintă doi oameni sortiţi unul altuia, dar aflaţi pe poziţii mereu contradictorii şi care sfârşesc prin a-şi arunca unul altuia o tiradă de insulte, chiar şi atunci când vor să-şi demonstreze dragostea.

Teatrul Naţional Timişoara

Evenimente derulate în cadrul proiectului „Spectacolele ETC”

De cealaltă parte, Teatrul Tineretului Zagreb

Duminică, 16 februarie, de la ora 19.00, în Sala 2 a Teatrului Naţional va avea loc reprezentaţia extraordinară a spectacolului “De cealaltă parte” de Nataša Rajković şi Bobo Jelčić”, o producţie “Youth Theatre” din Zagreb.

Spectacolul a fost invitat la cele mai importante festivaluri de teatru din Europa, fiind considerat reprezentativ nu doar pentru teatrul croat, ci şi pentru cultura croată contemporană. Atât publicul, cât şi critica au numit spectacolul “De cealaltă parte” „unul dintre cele mai importante evenimente culturale croate ale acestui deceniu”.

“De cealaltă parte” spune povestea unor oameni singuri a căror viaţă ar putea fi descrisă ca banală. Pentru ei, însă, este singurul lucru pe care îl au. Poate nu este surprinzător ca la patruzeci de ani să ai senzaţia că existenţa ta nu prea are sens. La treizeci de ani este normal să vrei mai mult de la viaţă şi să pretinzi să fii acceptat de ceilalţi aşa cum eşti. Şi poţi spune cuiva de douăzeci şi cinci de ani că e încă foarte tânăr şi că de abia urmează să vadă ce se întâmplă în viaţă. Am putea adăuga şi că în cele din urmă totul va fi bine. Dar, ca să fim corecţi, trebuie să spunem şi că nu e obligatoriu să iasă aşa. Că nu se ştie. Că nu e sigur. Şi că toate astea depind, în cele din urmă, de noroc. Şi că celor cu noroc le e mai uşor, iar cei care nu au parte de noroc ar trebui ajutaţi. Şi că trebuie să învăţăm să-i distingem pe unii de ceilalţi, pentru a deveni mai buni, şi să încetăm să închidem uşa celor nefericiţi, doar pentru că ne e mai uşor să credem că ei sunt singurii vinovaţi. Unii chiar nu sunt.

Proiectul „Spectacolele ETC” se concretizează prin schimburi de spectacole între teatre din Europa. Teatrul Regal „Zetski Dom” din Cetinje, Muntenegru, a deschis acest proiect prin spectacolul reprezentat la Timişoara în luna mai 2013 (“Katzelmacher”), iar Teatrul Naţional a avut reprezentaţii cu spectacolul “Interzis accesul animalelor” la teatrul muntenegrean şi la “Teatrul Tineretului” din Zagreb, Croaţia, în luna noiembrie a anului trecut.

Teatrul Naţional Bucureşti

Bârfe, zvonuri şi minciuni

Scenă din Bârfe, zvonuri şi minciuni

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave, încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

Regia şi ilustraţia muzicală: Ion Caramitru. Decoruri: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean.

Distribuţia: Monica Davidescu, Marius Bodochi, Cecilia Bârbora, Silviu Biriş, Rodica Ionescu, Armand Calotă, Oana Ioachim/ Florentina Ţilea, Gavril Pătru, Victoria Dicu, Dorin Andone.

Vineri, 7 februarie, la ora 19.30, la Sala Studio.

“Micul infern”

Ilinca Goia în Micul Infern

O comedie despre iadul conjugal, aşa cum numim, cei mai mulţi dintre noi, instituţia matrimonială, un spectacol care propune publicului contemporan – pentru care o căsnicie de peste patru decenii poate părea curată utopie – un elogiu al vieţii de familie. Un text de Mircea Ştefănescu, la fel de actual azi, ca la data scrierii lui, în 1948, prin măiestria construcţiei şi a dialogului, prin hazul i ironia replicilor, “Micul Infern” este o veritabilă comedie umană. O piesă la care vom afla dacă povara jugului conjugal se suportă mai uşor în trei şi dacă micul infern al căsniciei se poate transforma în Paradis.

„Spectacolul – desigur viu, antrenant, spiritual creat de Mircea Cornişteanu (scenografă: Clara Labancz) – se remarcă prin pitoresc şi atmosferă (un comic permeabil la emoţie), prin fructificara modern-ironică (în acord cu stilizările textului) şi cucereşte prin ritm, cadenţă, efecte scenice. Ca de obicei, inspirat, Cornişteanu a selectat şi sudat cu măiestrie o echipă excelentă, care dă relief energic situaţiilor şi strălucire ideală «badinajului»”, scrie criticul Natalia Stancu.

Distribuţia: Ileana Stana Ionescu/ Rodica Popescu Bitănescu, Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Dragoş Stemate, Daniel Badale, Fulvia Folosea.

Spectacolul poate fi vizionat vineri 7 februarie, sâmbătă 8 februarie, la ora 19.30, la Sala Pictura.

“Revizorul”

Marius Manole şi Ana Ciontea în Revizorul

Un text clasic ale cărui coincidenţe cu zilele noastre sunt uluitoare. Un autor care a cunoscut atât de bine natura umană încât a conferit operei sale un sens universal. Gogol, ca şi Caragiale, vede enorm şi simte monstruos, “Revizorul” fiind o piesă despre izbitoarea trivialitate a vieţii, despre vulgaritatea omului, despre ipostazele răului absolut, surprins în banalitatea cotidianului.

O comedie neagră, o satiră crâncenă la adresa corupţiei, la fel de feroce pe vremea lui Gogol, ca şi în zilele noastre. Iată de ce Felix Alexa propune o viziune regizorală modernă, o poveste care se petrece în ziua de azi. Un spectacol născut din disperarea de a trăi într-o lume aflată în criză extremă, dar şi un spectacol de un umor caustic, văzut ca singura armă de supravieţuire. O montare cu o trupă redutabilă, avându-i protagonişti pe Marius Manole şi Mihai Constantin, ale căror personaje par să ne spună: De cine râdeţi? De voi râdeţi!

„Cu cât adevărurile sunt mai înalte, cu atât trebuie să fim mai atenţi cu ele… Altfel se vor transforma în lucruri comune, iar lucrurile comune nu mai sunt crezute!”, scria N. V. Gogol.

“«Revizorul» este poate cel mai actual spectacol pe care l-am făcut vreodată. Cel mai direct, cinic şi tragic în acelaşi timp. O comedie neagră despre viaţa noastră gri. Şi asta nu numai pentru că l-am adus cu totul în «eterna şi fascinanta Românie», ci pentru că geniul gogolian ţâşneşte cu forţă din fiecare replică, situaţie, reacţie umană, neliniştindu-ne profund cu actualitatea sa. De fapt, pentru personajele de pe scenă nimic nu-i comic. Dimpotrivă. Tragedia generată de venirea revizorului în control, lucru perceput ca total nefiresc, aruncă oamenii la limita reacţiilor nervoase şi a ridicolului. Fiecare încearcă să se salveze cum poate, iar în astfel de situaţii inventivitatea umană este fără limite. Şi dacă primarul micului oraş în care apare revizorul, venit parcă din neant, ne întreabă la final pe toţi, cei din sală, «De ce râdeţi?» tot el dă răspunsul devastator: «De voi râdeţi!». Şi un fior rece ne străbate, semn că viziunea genială şi fantastică a lui Gogol are încă efect”, mărurisea regizorul Felix Alexa.

Scenografie: Andrada Chiriac. Ilustraţie muzicală: Felix Alexa. Lighting design: Chris Jaeger.

În distribuţie: Marius Manole, Mihai Constantin, Ana Ciontea, Ilinca Manolache, Irina Movilă/ Costina Ciuciulică, Claudiu Bleonţ, Mihai Calotă, Istvan Teglas, Marcelo-S Cobzariu, Armand Calotă, Eduard Adam, Lorena Luchian/ Oana Puşcatu, Ovidiu Cuncea, Axel Moustache, Răzvan Popa, Cosmin Dominte, Natalia Călin, Iuliana Moise, Carmen Ungureanu, Laurenţiu Andronescu ş.a. Vocea: Mircea Albulescu.

Sâmbătă 8 şi duminică 9 februarie, la ora 19.30.

“Nebun din dragoste”

O piesă a unuia dintre cei mai cunoscuţi dramaturgi contemporani, Sam Shepard, un artist revoltat şi nonconformist, celebru nu numai în lumea teatrului, dar şi în industria de film de la Hollywood.

„O poveste despre iubiri vinovate şi secrete tragice de familie, despre trecutul care se transformă într-un demon ce naşte în protagonişti un puternic conflict interior care devine sursă a violenţei şi iraţionalităţii pasiunilor şi acţiunilor lor. Un spectacol provocator despre dragoste şi demonii ei, dar şi despre diferenţa uneori periculoasă, alteori salvatoare dintre realitatea individuală, subiectivă şi realitatea brută a faptului întâmplat”, scrie regizorul Claudiu Goga.

Regia: Claudiu Goga. Decoruri: Ştefan Caragiu. Costume: Liliana Cenean. Muzică: Valentin Luca.

Distribuţia: Gavril Pătru, Diana Cavallioti, Mihai Călin, Ioan Andrei Ionescu, Camelia Moise.

Sâmbătă 8 februarie, la Sala Atelier.

“Scara pisicii”

Liliana Hodorogea şi Irina Cojar în Scara pisicii

Scriitoare maghiară prezentă pe scenele din întreaga Europă, Katalin Thuróczy a revenit în România, după succesul „joi.megajoy” de la Teatrul Odeon, cu un nou spectacol, în regia Irinei Popescu – Boieru.

O piesă cu şi despre femei, a cărei autoare evită clişeele feministe, vorbind despre dragoste şi căsătorie într-o savuroasă manieră cinică. Un spectacol în care femeile se vor regăsi, măcar parţial, în cele două eroine, dar unde bărbaţii vor refuza categoric să se recunoască în personajul masculin absent.

O tragi-comedie cu accente poliţiste şi final neaşteptat, un text plin de suspans despre un joc de-a şoarecele şi pisica, în care se dispută inima aceluiaşi bărbat.

Scenografie: Irina Popescu Boieru.

Cu Liliana Hodorogea, Florentina Ţilea/ Irina Cojar.

Sâmbătă 8 februarie, la ora 20.00, la Sala Mică.

“Omul care a văzut moartea”

Costel Constantin, Adela Mărculescu şi Florentina Ţilea în Omul care a văzut moartea

Planuri electorale date peste cap într-un oraş de provincie! Din cauza vieţii grele, un cetăţean a încercat să se sinucidă. În ultima clipă, este scos din apă. Salvatorul lui este declarat Omul Zilei. Oraşul îl vrea primar, familia este dezbinată. Politica va învinge dragostea?

Deznodământ tulburător! Informaţii noi arată că povestea a fost doar o farsă. Un impostor a înscenat totul în detaliu. Cine este până la urmă Omul care a văzut moartea şi a bulversat viaţa unui oraş?

Victor Eftimiu a scris nu mult, ci imens: 140 de volume, 40 de piese, 200.000 de versuri, 5000 de articole literare şi a ţinut 1000 de conferinţe publice. Comedia “Omul care a văzut moartea” trezeşte şi astăzi interesul pentru că pare ruptă din realitatea imediată. Haimanaua simpatică şi plină de haz, de tip hollywoodian, ajunge pe scena TNB în interpretarea lui Lari Giorgescu, tânărul actor nominalizat la ultima ediţie a Premiilor UNITER la categoria cel mai bun actor (pentru performanţa din “D’ale noastre”).

Regia: Dan Tudor. Scenografie: Corina Grămoşteanu. Muzică: Gabriel Basarabescu.

Distribuţia: Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Florentina Ţilea, Răzvan Oprea, Lari Giorgescu, Tatiana Oprea.

Duminică, 9 februarie, la ora 20.00, la Sala Pictura.

“Tectonica sentimentelor”

Spectacolul cu piesa lui Eric Emmanuel Schmitt dezvăluie un joc al orgoliilor în care un bărbat devine miza pentru care patru femei au hotărât să lupte: speranţa, dragostea pură, şansa pe care niciodată nu au avut-o, dovada că îşi pot depăşi condiţia. Povestea pătrunde în viaţa intimă a Parisului zilelor noastre, cel sofisticat, al băuturilor fine şi al hainelor scumpe, dar şi cel al străzii, al luptei dure pentru supravieţuire. Celebrul dramaturg şi scriitor francez imaginează două personaje provenind chiar din România, ţara atâtor prejudecăţi, unde promisiunea e întotdeauna în altă parte.

Într-un decor redus la esenţial, “Tectonica sentimentelor” ne arată că între alb şi negru e loc şi pentru roşu şi că a iubi nu este deloc uşor.

Eric Emmanuel Schmitt a finalizat “Tectonica sentimentelor” în 2008, când a hotărât că o va monta el însuşi, la “Théâtre Marigny” din Paris. Piesa tratează teme care l-au preocupat constant pe autor precum întâlnirea dintre umilinţă şi orgoliu în dragoste sau confruntarea dintre adevăr şi minciună. „Trebuie să acceptăm să trăim în complexitate. Niciodată să nu simplificăm! Niciodată să nu amputăm! Cei care pretind că pot suprima dificultăţile sau contradicţiile existenţei, aceia sunt impostori!”, declara dramaturgul într-un interviu. Eric-Emmanuel Schmitt, romancier şi dramaturg francez, stabilit la Bruxelles, este unul dintre cei mai citiţi scriitori de limba franceza din lume, fiind tradus şi jucat în peste 50 de ţări şi deţinând numeroase premii internaţionale.

Regia: Nicolae Scarlat. Scenografie: Ştefania Cenean.

Distribuţia: Ilinca Goia, Liviu Lucaci, Tamara Creţulescu, Carmen Ionescu, Valentina Zaharia. De Eric-Emmanuel Schmitt.

Duminică, 9 februarie, la ora 19.30 la Sala Atelier.

“Cinci femei de tranziţie”

Cinci remarcabile actriţe ne descoperă cu har, haz şi sensibilitate, tipologia feminină de ieri, de azi şi de mâine: femeia de tranziţie.

Dialoguri simple şi adevărate, conflicte omeneşti, întrebări existenţiale şi destăinuri tulburătoare, ca între prietene, la o şuetă. Un evantai multicolor de stări şi sentimente, într-un party al revelaţiilor.

Taine, frustrări, suferinţe ni se dezvăluie treptat, în timpul unei petreceri prilejuită de ziua de naştere a gazdei, la care un păhărel de pălincă „dezleagă” limbile şi îndeamnă la mărturisiri, unele triste, altele purtând o încărcătură de umor amar.

„Atât gazda, cât şi invitatele sale atacă, în replici acide, cam tot ce stârneşte comentarii critice în ultima vreme: succesul în afaceri al şmecherilor, cameleonismul politicienilor, insuportabila vulgaritate promovată în mass-media, decăderea învăţământului, standardizarea ţinutei şi a limbajului după model american (prin contrast cu anii ’50, când modelul era rusesc). (…) Adevărurile dure revelate în duelul verbal nu sunt însă rostite cu acea jubilaţie a catastrofei, de care suferă unii contemporani de-ai noştri. Finalul lasă loc pentru speranţă şi pentru reconciliere, ceea ce face să crească şarmul piesei în faţa spectatorilor”, scrie criticul Dana Duma.

Regia: Rodica Popescu Bitănescu. Decoruri: Ioan Diana. Costume: Zina Dumitrescu.

Distribuţia: Aimée Iacobescu/ Giliola Motoi, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Vivian Alivizache, Tania Popa/Iuliana Călinescu.

Duminică, 9 februarie, ora 20.00, la Sala Mică.

“Teatrul Naţional pentru copii”

“Făt Frumos din Lacrimă”, de Mihai Eminescu

Teatrul Naţional pentru Copii, proiect iniţiat de Fundaţia “Abracadabra”, condusă de actorul Marian Râlea, în parteneriat cu Teatrul Naţional din Bucureşti, este locul unde copiii urcă pe scenă şi devin eroii cei buni şi frumoşi ai basmelor. Ca într-o adevărată magie, “înarmaţi” cu doar câteva elemente de costum şi de decor, ei învaţă să-şi înfrângă teama şi să lupte vitejeşte cu duhurile rele, cu forţele cele întunecate din poveştile românilor, de ieri şi de azi.

Magicianul Poveştilor împreună cu echipa îi invită pe cei mai mici dintre spectatorii teatrului la o stagiune plină de evenimente şi noutăţi, în care Jocul de-a Teatrul va fi din nou personajul-cheie al întâlnirilor duminicale, atât de îndrăgite de micuţi, dar şi de părinţi şi bunici, reuniţi pentru actuala stagiune în jurul unei teme comune, “Poveştile Românilor”.

În curând, un nou proiect pentru copii, mai mari şi mai mici, va prinde viaţă sub genericul “Teatrul ca un Joc” şi va fi un Club de iniţiere teatrală.

Duminică, aventura lui Făt Frumos „cel născut miraculos din lacrima unei icoane a Maicii Domnului” continuă. Chiar dacă nu aţi participat la primele episoade, acestea vă vor fi povestite de Magicianul Poveştilor şi asistenţii lui. Astfel o să intraţi şi voi, dragi copii, în “Jocul de-a Povestea”.

Distribuţia: Magicianul: Marian Râlea; Buna Poveştilor: Adina Cristescu; Clovnul: Florin Pârvu; Eroi de poveste: Copiii din public.

Duminică, 9 februarie, la ora 11.00, la Sala Media.

Teatrul Naţional Iaşi

“Cum am devenit stupid”, în premieră

Cum am devenit stupid, pe scena teatrului ieşean

„Douăzeci şi cinci de ani. Aceasta e vârsta eroului lui Martin Page, Antoine, un rebel politicos, un revoltat de bibliotecă, neadaptat lumii actuale, în care a avut ghinionul să se nască, ataşat unor valori culturale şi morale de tradiţie, atât de ignorate, de reformate şi renovate de contemporanii săi, încât el pare desuet, bizar, de mâna a doua… Aşa cum albatrosul lui Baudelaire e împiedicat să meargă de către aripile sale imense, adaptate unui zbor măreţ, Antoine e împiedicat să trăiască şi să se bucure de viaţă de către marea lui inteligenţă. În cazul său însă, inteligenţa e sinonimă unei combinaţii de bun-simţ, educaţie temeinică, solidaritate cu cei defavorizaţi, compasiune faţă de semeni, sinceritate în păreri şi sentimente. Aceeaşi combinaţie, la un personaj înrudit cu el, americanul Forrrest Gump, se numea de-a dreptul tâmpenie. Dar, în plus faţă de acesta, Antoine mai are şi o cultură uriaşă, atipică tineretului de vârsta sa, atipică întregii lumi contemporane, aservită de cultura Coca-Cola. Aşadar, Antoine, înzestrat cu asemenea bagaj, nu poate fi decât nefericit în lumea celor mulţi, lumea senină, impermeabilă la profunzime şi imperturbabilă în siguranţa raţionamentelor confortabile şi a banilor mulţi, lumea fericită a celor stupizi.

Intelectuali inadaptaţi, revoltaţi învinşi de sisteme sociale fără scrupule, gânditori fervenţi şi chinuiţi de propriul geniu s-au mai văzut, e plină literatura! Însă felul în care alege Antoine să-şi rezolve problema este cel care dă originalitate şi savoare comică acestei satire de o stranie atrocitate suavă, de o cruzime diafană şi spumoasă, un foarte amănunţit şi spiritual rechizitoriu tandru.

Douăzeci şi cinci de ani. Atâţia ani de viaţă are personajul acestei piese şi, printr-o ciudată coincidenţă, vârsta eroului meu coincide cu vârsta mea teatrală. După un sfert de secol de activitate artistică, uite că mă abţin de la orice bilanţ. Îmi amintesc că am debutat în anul în care în România a avut loc ceea ce s-a numit apoi Revoluţia Română. Şi că tot ceea ce s-a petrecut ulterior în societate s-a răsfrânt şi asupra artei teatrale. Tocmai de aceea evit orice bilanţ. Nu de alta, dar mă tem să nu cumva să ajung la o concluzie despre întreaga mea activitate de până acum, precum cea a lui Antoine despre întreaga lui viaţă: Sufăr de depresie de douăzeci şi cinci de ani”, mărturiseşte regizoarea Irina Popescu Boieru.

Irina Popescu Boieru are reputaţia unui regizor care face alegeri extrem de inspirate – multe dintre spectacolele sale sunt modele de longevitate -, fiindcă adaptează şi deconstruieşte realităţi ficţionale care o atrag până când ajunge la acea ambianţă enigmatică aflată la răscrucea dintre realism şi metaforă. Iubeşte emoţia, metamorfoza ei şi are credinţa, zdruncinată uneori, că teatrul mai are încă forţa să transforme clipa în veşnicie.

Scenografie: Axenti Marfa.

Cu Cosmin Panaite/ Andrei Grigore Sava, Radu Ghilaş, Haruna Condurache, Oana Sandu, Constantin Avădanei, Emil Coşeru, Brânduşa Aciobăniţei, Georgeta Burdujan, Radu Homiceanu, Andreea Boboc.

Sâmbătă, 9 februarie, la ora 19.30, la “Uzina cu Teatru”.

Godot Café Teatru

„LSD Theatre SHOW”

LSD Theatre Show

Laughing. Seeking. Dreaming. Trei etape ale unei căutări.

În trecerea noastră prin lume, mai agresiv sau mai poticnit, mai disperat sau mai voalat, fiecare dintre noi cautăm pe cineva care să ne fie alături, la bine şi la rău. La răul cauzat de poluare, de gaura din stratul de ozon, de opresiunea politicului sau de ignoranţa maselor. Şi la binele… dar cine mai stie ce cauzează binele în zilele noastre?

“LSD Theatre Show”, după piesa lui Christopher Durang, este spectacolul strălucitor şi zgomotos al căutării unei priviri înţelegătoare în masa inertă a ochilor goi ai societăţii. O societate în care ni se cere să funcţionăm cuminte şi uniform după reguli stabilite mereu de alţii, mereu cu mult înainte să ajungem noi aici, mereu mai înţelepţi şi mereu având Dreptatea, sau pe Dumnezeu sau Legea de partea lor.

Şi atunci, exploziv, penibil şi zgomotos, creăm spectacol şi distrugem legi. Uneori spectacolul e puternic şi schimbă cutume. Alteori ne prăbuşim fără suflare şi nu rămâne nimic in urma lui. Doar fum şi o căldura stranie, ca în urma unui foc de armă.

LSD Theatre Show nu este teatru. Este spectacol.

Regia: Horia Suru.

Cu: Isabela Neamţu, Matei Chioariu.

Vineri, 7 februarie, la ora 19.00.

„Bullets over Lipscani”

Un savuros spectacol de teatru, după Woody Allen. „Parodie cât cuprinde, umor nebun şi iz de Woody Allen. 3 actori teribili şi foarte tineri. Şi o porţie de teatru cum nu ai mai gustat. O roşcată năvăleşte în biroul unui detectiv particular şi îi cere să-l găsească pe Dumnezeu. Apoi acelaşi detectiv joacă Mortal Kombat cu însăşi Moartea, pentru 100 de dolari. Iar la final afli că Libraria Cărtureşti e o «faţadă» care adăposteşte un bordel cu prostituate intelectuale”.

Regia: Eugen Gyemant.

Cu: Dan Rădulescu, Smaranda Caragea, Cătălin Babliuc.

Vineri 7 februarie, la ora 22.00.

„Marea iubire a lui Sebastian”

Având la bază fragmente din însemnările lui Leny Caler, jurnalul lui Mihail Sebastian şi piesa “Jocul de-a vacanţa”, spectacolul are în centru povestea de iubire dintre scriitor şi Caler, mare actriţă a perioadei interbelice. Decor minimalist, pagini de jurnal intim, dialoguri imaginare între ea – acum, în vârstă – şi el, încă tânăr, şi muzica epocii. Un recital actoricesc deosebit, cu Rodica Mandache, Marius Manole, Ana-Ioana Macaria, Istvan Teglaş.

Sîmbătă, 8 februarie, la ora 15.00.

„Proof”

O piesă de David Auburn care a câştigat Premiul Pulitzer în anul 2001 şi a cărei montare pe Broadway a depăşit 1.000 de reprezentaţii!

Text ecranizat în anul 2005, cu o distribuţie de excepţie (Gwyneth Paltrow şi Anthony Hopkins) – un film de mare succes, cu nominalizări la “Globurile de Aur” şi la Festivalul de la Veneţia.

O poveste tulburătoare despre geniu şi nebunie. Unde e adevărul? Care e graniţa care le separă pe cele două şi cine este îndreptăţit să judece de ce parte a ei ne aflăm? Poate dragostea să depăşească bariera dintre sănătate şi începutul schizofreniei? Sau pe cea dintre mediocru şi excepţional? Cum evoluează legăturile de familie atunci când începi să îţi pierzi discernământul?

La toate aceste întrebări încearcă să răspundă spectacolul „Proof”, un episod din viaţa unei tinere de 25 de ani, care pendulează între trecut şi viitor, prinsă în păienjenişul relaţiei cu tatăl, sora şi iubitul ei, într-o intrigă „poliţistă” plină de suspans.

Regia Ionuţ Chivu.

Cu Ştefan Velniciuc, Irina Ungureanu, Ana Covalciuc, Cosmin Teodor Pană.

Sâmbătă, 8 februarie, la ora 19.00.

”Două liniuţe”

Cami aşteaptă un inel… sau un copil? Mai bine mergeţi să vedeţi pe îndelete cum a fost!

O comedie dulce-amară, de Lia Bugnar, despre a fi sau a nu fi responsabil, a fi sau a nu fi îndrăgostit, despre bănci, gânduri stinghere şi alte lucruri neaşteptate care au multe de povestit…

Regia: Lia Bugnar.

Cu: Medeea Marinescu, Marius Manole, Cătălin Babliuc, Ilinca Manolache, Istvan Teglaş, Anghel Damian, Irina Antonie.

Sâmbătă 8 februrie, la ora 22.00.

„Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus”

“Nu, nu este o dramatizare după cartea cu acelaşi nume a psihologului John Gray. Am preluat strict titlul, iar spectacolul se vrea mai degrabă un contraargument la acest enunţ.

Nu, nu suntem de pe planete diferite, suntem de pe aceeaşi planetă, dar diferiţi, bărbaţi sau femei, albi sau negri, gay sau hetero, însă cu aceleaşi nevoi esenţiale, de a fi iubiţi, încurajaţi şi apreciaţi necondiţionat”.

Cei 10 actori care alcătuiesc distribuţia (5 fete şi 5 băieţi) trec, fiecare, prin câte 3 – 4 roluri; schimbă personajul, schimbă situaţia, schimbă costumul şi schimbă cuplul, dar problematica de fond rămâne aceeaşi. Întâlnirile sunt, de cele mai multe ori, ratate, pentru că oamenii acţionează conform cu ceea ce vor, lucru mai întotdeauna în contradicţie cu ceea ce au nevoie. Când, în sfârşit, se conectează, tot nu avem vreo certitudine că relaţia va funcţiona.

Spectacolul este construit cronologic, urmând vârstele cuplului – copilărie şi primele semne ale interesului pentru sexul opus, adolescenţa şi prima experienţă sexuală, primele întâlniri, “oarbe”, întâlnirile mature cu problematica lor atât de complexă, cum ar fi orientarea sexuală, găsirea, în cele din urmă, a partenerului aparent potrivit, nunta, căsnicia, moartea.

Textele folosite sunt piese scurte scrise de autori americani contemporani – antologia Laugh Lines.

Regia: Doina Antohi.

Cu: Mirela Zeţa, Andreea Grămoşteanu, Ioana Barbu, Andreeea Samson, Doina Antohi, Constantin Diţă, Alexandru Conovaru, Andrei Mateiu, Pavel Bârsan, Şerban Gomoi.

Duminică, 9 februarie, la ora 15.00.

„Carpathian Garden”

80 de minute de format TV sunt transpuse scenic într-o comedie tăioasă, de Radu Iacoban, realizată de cei doi actori: Tudor Aaron Istodor (care a jucat şi în “Domnişoara Christina”, “Cupluri”, “Iluzii”, “Fat Pig”) şi Radu Iacoban (care a jucat şi în “O piesă deşănţată”, “Fragil”, “Asta-i tinereţea noastră”). Aceştia prezintă un “act comic social” susţinut de personaje contemporane delicioase. Prezentatori de ştiri, parcagii, preoţi, staruri de filme XXX, moguli de presă, politicieni, se succed în faţa spectatorului, provocându-i umorul şi inteligenţa.

Scenografie: Irina Moscu. Video & Sound design: Dan Ionescu. Costume: Sarto MadeToMeasure.

Cu: Tudor Aaron Istodor, Radu Iacoban.

Duminică, 9 februarie, la ora 19.00.

„Noi 4”

Un spectacol de Lia Bugnar scris în glumă, jucat în glumă, dar care a ajuns o întâmplare foarte serioasă. O întâmplare unde se abordează tot felul de teme superficiale (cotropirea actorului de către personaj, trădarea în iubire etc.) şi sumedenie de teme fundamentale (tăierea colţului de la unghia de la degetul mare, proporţia vodka-suc în Bloody Mary). Între aceste două limanuri, cuprinsul este surprinzător de eclectic şi deopotriva tragi-comic.

Regia: Dorina Chiriac

Cu: Maria Obretin, Ilinca Manolache, Lia Bugnar, Marius Manole.

Duminică, 9 februarie, la ora 22.00.

Opera Comică pentru Copii

“Don Quijote” se va lupta cu morile de vânt

Don Quijote la Opera Comică

Aţi auzit de eroul hispanic care într-o bună zi s-a hotărât să plece la drum ca să reînvie idealurile pierdute ale cavalerismului, l-a luat drept ajutor de drum pe Sancho Panza şi s-a luptat cu morile de vânt visând la iubirea platonică pentru Dulcineea? Ei bine, legendarul Don Quijote, personaj central al romanului votat în anul 2002 de o sută de scriitori din 54 de ţări ale lumii ca fiind cea mai bună carte scrisă vreodată, poposeşte în luna februarie pe scena Operei Comice pentru Copii!

Celebrul roman spaniol semnat de Miguel de Cervantes Saavedra a fost transformat într-un balet a cărui muzică plină de viaţă, cu ritm de castaniete ce evocă evantaie şi fuste cu volane colorate, a fost concepută de compozitorul austriac Ludwig Minkus. Aventurile pline de umor ale exoticului personaj vă aşteaptă în zilele de luni (10, 17, 24 februarie) şi de marţi (11, 18, 25 februarie), de la orele 11.00 şi 13.00 (două reprezentaţii în aceeaşi zi).

Spectacolul de balet poartă semnătură regizorală şi coregrafică a lui Mihai Babuşka, artist a cărui carieră a fost puternic marcată de activitatea sa ca balerin, coregraf sau director al companiei de balet în cadrul “Operei Naţionale Bucureşti” şi care a dansat în toate rolurile majore ale baletului clasic pe scene din ţară şi străinătate, dedicându-se ulterior coregrafiei.

Scenografia este realizată de Viorica Petrvici. Asistent de coregrafie: Cătălin Caracaş.

În distribuţie: Theodora Munteanu, Andreea Soare, Alexandra Corneanu, Alis Gheorghe, Claudia Iagăr, Sabina Chirilă, Mihai Pricope, Andy Ardeleanu, Daniel Manea, Ionuţ Birjovanu, Octavian Iuga, Andrei Dogaru.