Potrivit POLITICO, abordarea lui Trump a transformat relația cu aliații într-una mai apropiată de o negociere comercială. Liderul de la Casa Albă le-a cerut statelor NATO să crească bugetele de apărare de la 2% la 5% din PIB. În caz contrar, a amenințat în repetate rânduri că SUA și-ar putea reduce sprijinul pentru alianță.
Schimbarea riscă să împingă în plan secund alte teme importante. Printre ele se află extinderea NATO și apărarea flancului estic în fața Rusiei.
„Europa va mai depinde o vreme de SUA”, a spus un diplomat european. „Prin urmare, nu este în interesul nostru să căutăm conflicte. Dar trebuie să facem SUA să înțeleagă, într-un mod ferm, că Europa nu este de la sine înțeleasă, că avem și noi interesele noastre.”
Ambasadorul SUA la NATO, Matt Whitaker, a spus că Washingtonul „salută eforturile europene de creștere a producției de apărare și de reducere a reglementărilor”. El a adăugat însă că SUA nu susțin „limbajul protecționist” din unele inițiative europene de apărare.
Whitaker a lăudat aliații pentru aproape 120 de miliarde de dolari angajate în ultimul an pentru apărare. Aproape jumătate din sumă ar urma să fie cheltuită pe echipamente americane. El a numit acest lucru „un început bun”.
Summitul de la Ankara, văzut ca o zonă de negocieri
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a încercat să prezinte cheltuielile europene drept un câștig și pentru economia americană. Într-o vizită la Washington, el a spus că investițiile europene susțin 110.000 de locuri de muncă în SUA, prin comenzi de armament de 300 de miliarde de dolari.
Înaintea summitului, Marea Britanie și Germania au anunțat planuri de a produce arme americane sub licență pe teritoriul lor.
„Secretarul general vrea să transforme summitul într-un eveniment al acordurilor, unde companiile anunță colaborări”, a spus un al doilea diplomat european. „Dacă Trump vede evenimentul dedicat industriei de apărare ca pe ceva pozitiv, atunci ar putea considera și summitul de la Ankara și, sperăm, NATO ca fiind ceva pozitiv.”
Diplomații europeni recunosc că summitul nu va aduce un moment spectaculos. Totuși, ei speră să anunțe contracte de miliarde de dolari și să evite noi tensiuni cu Washingtonul.
„Vrem să intrăm acolo, să ne facem angajamentele de cheltuieli și securitate și să ieșim înainte ca ceva să meargă prost”, a spus un al treilea diplomat european. „Trebuie să facem asta pentru propria noastră securitate, dar, evident, există și un alt element.”
Trump a criticat din nou statele europene, în special Germania, pentru nivelul cheltuielilor militare.
„Statele Unite cheltuiesc mai mulți bani pentru NATO decât orice altă țară, de departe, pentru a-i proteja, fără să obțină vreun beneficiu din asta”, a scris el pe rețelele sociale.
Îngrijorări pe flancul estic și presiuni asupra Ucrainei
Mai multe state NATO sunt îngrijorate de deciziile recente ale administrației Trump. Aliații au fost surprinși de anunțurile privind retrageri de trupe din Germania și anularea unor desfășurări militare în Polonia.
În același timp, Europa se teme de evoluția războiului din Ucraina și de mișcările Rusiei în apropierea granițelor NATO. Liderii europeni încearcă să afle cum poate continentul să se apere dacă SUA devin mai puțin dispuse să își asume costuri militare în Europa.
Pentagonul ar putea renunța și la planul de a trimite rachete Tomahawk în Germania. O parte dintre oficiali se tem că Rusia ar putea interpreta decizia ca pe o escaladare.
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a criticat luna trecută aliații europeni, în timpul unei reuniuni a miniștrilor Apărării din NATO. El a spus că SUA își reevaluează prezența militară pe continent.
Hegseth a descris NATO drept puțin mai mult decât un „tigru de hârtie”, care menține o „codependență nesănătoasă” față de forțele americane. El a spus că alianța „trebuie să revină la o alianță militară cu adevărat dură”, una „care are capacități militare reale, capabile să descurajeze chiar aici, pe continent, și să preia conducerea apărării convenționale a Europei.”