Posibile abuzuri la Biroul de Credit

Intrarea în vigoare a Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR) pare că este ignorată de Biroul de Credit în sensul că persoanele a căror date sunt prelucrate nu se bucură de anumite drepturi

Posibile abuzuri la Biroul de Credit

Intrarea în vigoare a Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR) pare că este ignorată de Biroul de Credit în sensul că persoanele a căror date sunt prelucrate nu se bucură de anumite drepturi

Intrarea în vigoare a Regulamentului General Privind Protecţia Datelor (GDPR) pare că este ignorată de Biroul de Credit în sensul că persoanele a căror date sunt prelucrate nu se bucură de anumite drepturi, precum: cel de a fi înștiințate, de a contesta și de a refuza respectiva prelucrare a datelor. Înființat în 2003 și înregistrat la Registrul Comerțului în data de 16 februarie 2004, Biroul de Credit este o societatea pe acțiuni care are ca acționari 20 de bănci. În acest moment, toate instituțiile financiar-bancare sau financiar-nebancare din România colaborează prin înregistrarea în biroul de credit a datelor rău-platnicilor cu toate că nu există acordul persoanei în legătură cu care se face înregristrarea. În raport cu persoanele fizice apar incidente de la apariția dispozițiilor Regulamentului 679/2016 privind protecția daterlor cu caracter personal ce a fost transmus în legislația națională în legea 190/2018 privind măsurile de aplicare a GDPR. Categoriile de date personale ce sunt prelucrate de Biroul de Cred și care se pot regăsi în aceste situații individuale ale celor înscriși sunt: date de identificare ale persoanei vizate; date referitoare la angajator; date referitoare la produsele de tip credit solicitare/acordate; date referitoare la evenimente care apar în perioada de derulare a produsului de tip credit (cum ar fi cele referitoare la restructurarea/refinanțarea, darea în plată, cesiunea contractului de credit, cesiunea creanței); date referitoare la relațiile cu alte conturi: informații referitoare la produse de tip credit la care persoana vizată are calitatea de codebitor și/sau garant; date referitoare la insolvență: informații referitoare la persoanele vizată față de care s-a deschis o procedură de insolvență; numărul interogărilor efectuate de participanți pentru persoana vizată (în alte cuvinte: de câte ori a cerut informații o bancă, de exemplu, în ceea ce privește persoana respectivă).
Conform deputatului UDMR Antal Istvan-Janos, orice persoană ale cărei date personale sunt prelucrate are dreptul să fie informată cu privire la prelucrările respective. La momentul la care datele sunt luate efectiv de la persoană, trebuie să i se spună, conform GDPR, inclusiv scopul în care se prelucrează. Când se semnează un contract cu banca, persoana respectivă trebuie informată că, în anumite condiții, prevăzute în contractul de credit, va putea fi raportată la Biroul de Credit. De când a intrat în vigoare legea 190, prevederile privind informarea pentru prelucrarea datelor sunt respectate de marea majoritatea instituțiilor și a persoanelor juridice. În cazul Biroului de Credit ar fi necesară o informare privind prelucrarea de date în sensul transmiterii datelor privind restanțele la Birou înainte ca acest lucru să se întâmple. Așa se întâmpla înainte să intre în vigoare GDPR-ul, pe când exista o decizie a Autorității Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal care obliga băncile să notifice clienții cu măcar 15 zile înainte să le transmită datele la Biroul de Credit. Termenul de 15 zile nu se mai regăsește în legislație.
Deputatul Antal Istvan-Janos spune, într-o interpelare adresată Ministerului Justiției, că persoanele vizate de înscrierea în acest birou de credit trebuie să beneficieze de drepturi care să le protejeze, cum ar fi dreptul de a fi înștiințate, dreptul de a contesta informația, dreptul de a nu accepta prelucrarea datelor. Nu toate persoanele fizice și nici cele juridice care au ajuns să aibă incidență de plată la bănci sunt de rea credință, unii au ajuns în situații delicate independent de voința lor (exemplu criza financiară a anilor 2007-2009). Problemele înscrise în evidența Biroului de Credit se prescrie după 7 ani, iar în cazurile concrete când cu eforturi se rezolvă totuși problemele, se restituie datoriile, datele înregristrate nu se șterg, dimpotrivă dacă acești ”clienți” ai băncilor solicită ștergerea datelor proprii se mai aplică un ”punct negru” în plus și băncile refuză să acorde alt credit.

Distribuie articolul pe:

3 comentarii

  1. Fals fals si fals… Date sunt tinute 4 ani nu 7, iar informatiile sunt date catre persoanele care le solicita daca urmeaza un proces,cam invechit dupa parerea mea, in care trebuie sa dovedeasca ca ei sunt persoana respectiva. Procesa care dureaza daca persoane respectiva nu are datele actualizate in baza de date…asta poate fi din vina persoanei ca nu isi actualizeaza datele pe perioada contractuala a creditului sau ptc. banca nu le actualizeaza.

    Cand mai faceti astfel de articole documentati-va si voi…

    Articol fara autor, informatii eronate…slab articol…slab!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.