Povești de budoar la UMFST Târgu Mureș: cum devine un conferențiar profesor universitar în mai puțin de doi ani
Inițial, titlul acestui articol se dorea a fi UMF ST Târgu Mureș, cuibușor de nebunii. Numai că ar fi însemnat a cădea în capcana generalizării. Asta întrucât o universitate înseamnă oameni și studenți. Preparatori, asistenți, lectori, conferențiari, profesori universitari, personal administrativ. Și studenți. De toate felurile. Or, suntem absolut convinși, nu toți agrează cele ce urmează a fi prezentate. Așa că, să nu mai generalizăm. Nu sistemul e de vină ci persoane, cu nume și prenume. Și funcție!
În ultima perioadă, în societatea românească se ia în discuție din ce în ce mai mult, necesitatea aplicării criteriului meritocrației. Deocamdată, mai ales în domeniul politic, unde personaje absolut mediocre au ajuns să vorbească despre ideologii și să stabilească politici naționale. Și, alături de meritocrație, în mediul academic mai ales, societatea ar trebui să ia în considerare și criteriul eticii și moralității. Numai că toate aceste criterii de care vorbeam anterior, sunt adeseori călcate în picioare…
Minune academică pe rețeta generalului Gabriel Oprea
„Ronțăind” lista cadrelor didactice din Universitatea de Medicină și Farmacie, Științe și Tehnologie “George Emil Palade” din Târgu Mureș (UMF ST) ne-a izbit în retină ascensiunea fulminantă a profesor universitar Georgescu Anca-Meda, doctor la Secția Clinică Boli Infecțioase I din cadrul Spitalului Județean Târgu Mureș. Aceasta, precum o cometă, a reușit o performanță greu de egalat. Poate doar Gabriel Oprea se poate mândri cu o asemenea carieră explozivă, el ajungând din ofițer de intendență direct general. Așa că mediul academic o ia pe urmele „Armatei române politizate”, care, la 73.500 militari activi, are aproximativ 1.500 de generali, față de numai 302 generali ai US Army, care însă are 1,43 milioane militari activi.
Și scria în doi ani cât alții în zece
Dar să revenim la profesor universitar Georgescu Anca-Meda. Explozia profesională a acesteia începe în 2012, exact anul în care prof. dr. Leonard Azamfirei devine rector al UMF ST Târgu Mureș. Astfel, după ce trei ani a fost lector, Georgescu sare la titlul de conferențiar în 2015, iar apoi, după numai doi ani (!!!), devine profesor universitar. O traiectorie academică la care alții nici măcar nu îndrăznesc să viseze !
Bineînțeles, suntem convinși că toate acestea nu au absolut nici o legătură cu ombilicala legătură, nu doar academică sau profesională, dintre rectorul UMF ST Târgu Mureș, prof. Azamfirei, și mirobolantul prof. universitar minune Anca-Meda Georgescu, care a reușit în doi ani să sară de la titlul de conferențiar la cel de profesor universitar. Și, mare atenție, de fapt cei doi ani sunt chiar mai puțin de atât, întrucât în CV-ul prof. Georgescu de la UMF ST Târgu Mureș este stipulat faptul că a fost “Admisă la Concursul pentru ocuparea postului de profesor universitar–sesiunea februarie –martie 2017”. Or, cum a devenit conferențiar abia la mijlocul anului 2015, înseamnă că a avut mai puțin de doi ani de muncă absolut febrilă, de activitate științifică tumultuoasă și de prezențe fără număr la simpozioane și conferințe. Asta pentru că încercând a găsi o explicație la acest miracol, am discutat cu mai mulți profesori universitari și/sau conferențiari ori lectori, care ne-au explicat o serie de condiții necesare pentru a deveni profesor universitar. În primul rând e nevoie de posturi libere la universitate pentru a deveni profesor. Iar aceste posturi sunt mai ales în mâna rectorului. Mai departe, discutăm de o serie de criterii academice precum un număr consistent de cărți scrise ca autor unic și din postura de coautor, de articole ștințiifice publicate în țară și străinătate în publicații cotate în registre academice, de participări la conferințe naționale și internaționale, de proiecte europene de cercetare și de activitate științifică și academică. Vorbim de punctaje stricte, de cărți de sute de pagini, publicate de edituri internaționale cotate în mediul academic, fiecare carte având nevoie de 1-2 ani de cercetare și documentare, de articole semnificative în reviste de renume. O muncă titanică de ani și ani… Nu degeaba în universitățile sănătoase marea majoritate a cadrelor universitare abia ajung la titlul de conferențiar. Oricum, interlocutorii din mediul academic au fost în unanimitate de acord cu faptul că un asemenea salt, de la conferențiar la profesor universitar în decurs de mai puțin de doi ani, este cel puțin neobișnuit, dacă nu chiar dea dreptul ciudat și dubios. Dar nimic nu ar mai trebui să ne mire după dezvăluirile de acum câteva zile privind puzderia de plagiate a rectorului UMF ST Târgu Mureș, unul din ele chiar confirmat prin Raportul Final 977/2012 al Consiliului Național de Etică a Cercetării Șiințifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării . Zăbovind o clipită la isprăvire copy paste ale rectorului Azamfirei, nu putem trece cu vederea faptul că în fantastica goană după titlul de profesor, Anca-Meda Georgescu, acceptând ajutorul rectorului Azamfirei, a intrat într-o capcană periculoasă, ea fiind trecută ca și co-autor, alături de Azamfirei în lucrări plagiate. De exemplu articolul: The Presence of Nucleated Red Cells in the Blood of Critical Care Patients is Associated with an Increased Mortality Risk– Articol publicat în Acta Medica Marisensis, cu un grad de 75% text copiat.
Andrei Marga: “Accederea la titlul de profesor a devenit de un subiectivism atroce”
Iar cireașa de pe tort au fost cele spuse de fostul rector al UBB Cluj, care, fără a cunoaște despre cine este vorba, s-a referit strict la saltul de la conferențiar la profesor universitar în numai doi ani: “Actuala legislație este una aiurită, care nu împiedică asemenea aberații. Măsurarea performanței academice nu mai există la noi. Accederea la titlul de profesor a devenit de un subiectivism atroce, arbitrarul și confunzia fiind definitorii în multe asemenea cazuri. La universități, concurentul, cel care își dorește să devină profesor universitar, nu mai este supus unui examen în fața senatului universității, ci doar în fața unei comisii. Iar această comisie care decide, este adeseori alcătuită tocmai de pretendentul la titlul de profesor ori de rectorul universității. Senatul pur și simplu doar dă un vot de confirmare a legalității deciziei comisiei. O aiureală de nedescris, unică în Europa. România nu are evaluări serioase, nici măcar în viața publică. Vorba Patriarhului României, Aranjamentul bate Regulamentul. Actuala legislație permite asemenea atrocități și lasă loc liber unui teren pe care subiectivismul are un rol esențial. Performanța și meritocrația trec pe plan secundar. Din păcate aceasta este realitatea tristă a zilelor noastre”, a declarat profesorul Andrei Marga, fost rector al UBB Cluj Napoca, fost ministru al Învățământului, fost ministru de Externe și laureat al premiului Herder în 2005.
Noapte bună mediu academic
După chipul și asemănarea rectorului, și profesorii din ogradă se înscriu în clubul plagiatorilor. De această molimă nu au scăpat nici soții Mureșan de la UMFST Târgu Mureș, (Conf. univ. dr. Simona Mureșan, decan al faultății de medicină cu predare în limba engleză și soțul domniei sale conf. Mircea Mureșan) care au înțeles se pare că că apartanența la clubul de plagiatori este un MUST în UMFST pentru a putea intra sub pielea rectorului. Așa se face că lucrarea ,,Gastric Trichobenzoar ” – articol publicat în Acta Medica Marisensis, are un scor de similitudine de 70% text copiat.
Și apropos de Don Juan cel ce bântuie prin birourile UMF Târgu Mureș, studenții din anii superiori povestesc că a fost o dată ca niciodată, prin 2019, un profesor de la UMFST Târgu Mureș, care a prins mare drag de o studentă. O poveste cu ape învolburate. Ape tulburi care pentru a deveni liniștite precum Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul, a fost nevoie de un preț aprig de plătit, materializat printr-o funcție.
Raportat la legăturile și punțile de adevăr dintre povestea acesta și realitate nu suntem noi în măsură a stabili cu certitudine aceste relații. Numai că, vorbind de persoane publice, din mediul academic, de dascăli, interesul public devine primordial, opinia publică având dreptul de a cunoaște aceste suspiciuni ce planează asupra celor ce construiesc viitorul sistemului medical românesc. Până la urmă, mingea e în terenul factorilor decizionali ai UMFST Târgu Mureș, care pot alege dacă preferă să se scalde mai departe în aceste amantlâcuri pigmentate cu plagiate sau iau decizia de a face curățenie în propria ogradă.
Până una alta, noapte bună mediu academic de la UMF ST Târgu Mureș, bine ați venit povești de budoar și plagiate fără număr ! Studenții și cadrele universitare mulțumesc din inimă Rectorului UMF Târgu Mureș, un dalmațian cu pete plagiate, pentru înaltele standarde etice, de moralitate și academice pe care le-a impus la UMF.
Este regretabil ca trebuie sa Intervin Personal in prezentarea cazului d.nei Dr. Georgescu Anca-Meda. Cu totii trebuie sa admitem ca dupa 30 de ani de Libertate si Democratie Autentica multe lucruri au schimbat mentalitatea colectiva a maselor. D-na Dr. Georgescu Anca-Meda este Autorul a 2 Lucrari de Doctorat ” Dragostea, Boala Incurabila a Cerebelului la Primatele mioritice” si cea de-a doua Lucrare de Doctorat ” Toleranta homosexualitatii in mediul animalelor – De la Fluturi la Elefanti”. Prima lucrare descrie cu lux de amanunte si argumente stiintifice ca atunci cind primatele mioritice „se indragostesc” este de fapt o Iluzie care poate fi demonstrata prin comportamentul irational. Gelozie dusa la Paroxism, Ucidere sau Sinucidere din „Dragoste”. Singura cura a acestui simptom de structuri neurovegetative paranoice este promovarea in functiile cele mai inalte ale Ierarhiei Profesionala. Comparatia cu Armata Romana este cit se poate de pertinenta pentru ca Generalii nostri sint atit de indragostiti de caschete incit dorm cu ele pe capetele patrate.
Gen. de Justitie Dr. Gabriel Oprea este un Pacient cu Reputatie in acest sens.
Mda.. Tg Mureș merită mai multă atenție.//Mai ales, sau și pentru faptul că o universitate, un centru medical, care era in top, acum a decăzut poate chiar pe ultimul loc din romania, Deci romania, nu din Europa, unde se știe de UMF Tg Mureș de facultatea de medicină exclusiv maghiară, pentru prima intervenție pe cord deschis din europa in 1938.Dr Czako Jozsef, cardiolog,.Azi când apar fel de fel de venituri, care mai de care mai ticălos, pus pe distrugerea unui oraș, a unei culturi, a unei civilizații, găsești figuri din astea ca Azamfirei, rector din moldova,.unii care intrigă prin prezență, dar mai ales prin competență, sau buzunare mari. Explicația decăderii orașului și a mediului universitar se datorează clar acestor neaveniți, oportuniști impostori, a căror prezență ar fi mai de dorit in, la locul lor de naștere, dacă sunt atît de deștepți și patrioți să-și ridice propria ogradă. Să nu vină pentru a fi șefi, imbecili, peste alții, doar pentru că sunt români.
Nu știu cât de competentă sau nu este această doamnă de care habar n-am dar aș vrea să-i spun autorului articolului că în universitățile serioase din vest cadrele didactice se angajează prin concurs. Am un prieten foarte bun care-a terminat o facultate grea (nu zic care) la Iași în 90, a făcut un doctorat în Japonia, a lucrat ca asistent universitar la o facultate din Arizona, după care a dat concurs pentru un post de profesor universitar la o facultate din Ohio, post pe care-l deține de 10 ani. Ăștia care tot zic de activitate didactică, articole șamd, bla bla bla bla bla bla, n-au niciun contact cu lumea reală… la universitățile serioase se face reconfirmarea pe post în fiecare an, adică dacă nu mai corespunzi ești out.
Domnule care scrii articolul, eu zic să te mai interesezi cum e în lumea aia din afară.
Este o ironie? Va amintesc ca prima femeie neurochirurg de renume dr. Sofia Ionescu-Ogrezeanus-a nascut in Falticeni. Ati uitat de proverbul:”Omul sfinteste locul”. Ati auzit de Hamburg? Va deranjaza realizarile rectorului in asa hal incat ati vrea distrusa si realizarea din Germania? Daca Tg Mures reuseste sa se mentina intre centrele universitare fiind un oras depopulat si la 100 de km de Cluj care se dezvolta pt ca acolo n-au fost discutii etnice generatoare de neincredere. Denigrand personalitatile sacrificati un centru universitar, un oras si implicit Romania.