Poveştile copilăriei în regatul bijuteriilor

„Logodnica vampirului”, „Incredibile şi fermecătoare”, „Belladon Island”, Caseta Victoriei”, „Milly Carnivora”… bizare şi incitante nume de colecţii de bijuterii, create de Victoire de Castellane pentru Casa „Dior”. O lume specială în care poveştile copilăriei şi extravaganţa se împletesc cu originalitate, în care senzualele podoabe joacă rolul seducţiei, puterii şi protecţiei, pentru că, aşa cum declară […]

Poveştile copilăriei în regatul bijuteriilor

„Logodnica vampirului”, „Incredibile şi fermecătoare”, „Belladon Island”, Caseta Victoriei”, „Milly Carnivora”… bizare şi incitante nume de colecţii de bijuterii, create de Victoire de Castellane pentru Casa „Dior”. O lume specială în care poveştile copilăriei şi extravaganţa se împletesc cu originalitate, în care senzualele podoabe joacă rolul seducţiei, puterii şi protecţiei, pentru că, aşa cum declară […]

„Logodnica vampirului”, „Incredibile şi fermecătoare”, „Belladon Island”, Caseta Victoriei”, „Milly Carnivora”… bizare şi incitante nume de colecţii de bijuterii, create de Victoire de Castellane pentru Casa „Dior”. O lume specială în care poveştile copilăriei şi extravaganţa se împletesc cu originalitate, în care senzualele podoabe joacă rolul seducţiei, puterii şi protecţiei, pentru că, aşa cum declară creatoarea, „toate femeile sunt eroine”. O lume a anilor ’70, a cluburilor de noapte, a efervescenţei, intrată şi în regatul bijuteriilor.

Fantezii prinse în pietre preţioase, o simfonie de culori

Bijuterie din colecţia Milly Carnivora

Creaţiile Victoire de Castellane amintesc de lumea lui Disney, de lumea filmelor hollywoodiene. Uneori vin parcă din lumea copilăriei, culorile sunt suave sau foarte puternice, iar dimensiunile remarcabile. O pereche de cercei, numită „Marea”, din colecţia „Incredibile şi fermecătoare”, lucraţi în aur galben, diamante, beryl verde, smaralde, rubine, safire oranj şi roz, opresc privirea prin apele lor când transparente, când opace, prin strălucirea pietrelor reflectând diferit lumina.

Flori în toate culorile şi o gărgăriţă, Victoire de Castellane

Inelul „Diorette”, din aur galben, diamante, ametist, granate şi lac, etalează un compozit buchet de flori multicolore pe care se odihnesc un fluture şi o gărgăriţă. Baroc, prin bogăţie şi dimensiuni, un altul, „Salamandra”, îşi dezvăluie orgolios diamantele, morganitul, smaraldele, rubinele şi safirul galben, într-o simfonie de culori trimiţând la văpaia focului.

Broşă şi cercei, Victoire de Castellane

Şi lista acestor inele purtând fiecare un nume misterios continuă. „Poisono Misterius” îşi joacă apele roşii, verzi, violete, portocalii, opalescente într-o construcţie de flori, terminată cu o lacrimă. Altul îşi închide petalele de safire şi granate peste miezul de opal alb de Etiopia… Fantezii prinse în aur şi pietre preţioase, cu dimensiuni exagerate.

Brăţară cu briliante, safire, semnată Victoire de Castellane

Gust format sub influenţa bunicii ei, Sylvia, prietenă cu Barbara Hutton, ale cărei bijuterii o fascinaseră în copilărie. Creaţiile ei sunt echivalentul extravaganţei haute-couture în care „500 de metri de mătase brodată pot fi folosiţi într-o rochie în numele călătoriilor exotice. Care este echivalentul lor în bijuterie? O piatră de 80 de carate”, explică Victoire de Castellane.

Inel, creaţie Victoire de Castellane

Multe sunt pastişări ale vechilor bijuterii de familie. Fiecare conţine o poveste. Dacă n-ar fi atât de perfect realizate, imensele inele ale creatoarei s-ar plasa pe linia subţire dintre eleganţă şi kitsch, aşa cum singură mărturiseşte. „Am vrut, spune Victoire de Castellane, să creez pastişe ale bijuteriilor stil Napoleon III, ale celor italiene din anii ’50 sau bijuterii hollywoodiene. Este ca o întâlnire la cinema, la Muzeul Artelor primitive, văzută prin ochii lui Tintin, sau revizitarea carnavalului de la Rio…” Întâlnirea ei cu stilul Casei „Dior” este vizibilă. Christian Dior aşeza pe rochiile lui libelulele, gărgăriţele şi frunzele de trifoi ale propriei grădini. Victoire de Castellane construieşte în bijuteriile sale grădina de flori cu insecte şi reptile. În plus, bijuteriile ultimei sale colecţii se mişcă, devin sonore. Din nou mai multe poveşti prinse în aur şi pietre scumpe.

Inel cu ametist, briliante şi safire, creat de Victoire de Castellane

„Bijuteria care scoate sunete este foarte feminină, este o chemare, un fel de «urmează-mă, tinere domn»”. Nu lipseşte nici sentimentul angoasei din aceste obiecte preţioase menite să împodobească urechile, gâtul sau mâinile femeilor. „Belladone Island” există în realitate şi de acolo creatoarea a cules florile carnivore, cu frumuseţea lor fatală, cu diamante tăiate liber, cu nuanţele verzi şi violet.

Victoire de Castellane

De fapt, bijuteriile Victoire de Castellane depăşesc dimensiunea strict decorativă. Ele sunt menite, prin poveştile lor, să confere celei care le poartă o rezonanţă anume. Istoria unora dintre ele este amuzantă şi face deliciul cronicarilor mondeni, ca în cazul celor două soţii ale lui Nicolas Sarkozy care au ales acelaşi inel din colecţia „Logodnica vampirului”, o inimă surmontată de un nod. Cel mai recent inel Dior, „Bois de rose”, face aluzie la basmul „Frumoasa din pădurea adormită”. Pe el sunt figurate rugul şi un spin de trandafir.

Colier cu fructe şi flori de Victoire de Castellane

În concluzie, bijuterii romantice, într-o epocă în care întâmpinăm romantismul cu un surâs, dar adorăm să ni-l apropriem, să respirăm aroma lui fascinantă. Nu întâmplător, la Bienala Anticarilor, expoziţia cu aproximativ 200 de piese create de Victoire de Castellane a atras atenţia. O inimă, o insectă, niciodată simetrice, întotdeauna supradimensionate, petale de agată albastră, jocuri de mecanisme, flori ce se închid sau îşi desfac petalele pentru a descoperi o inimă sângerie…

Bijuterii de artist, piese unicat

Georges Braque, inel cu profil de zeiţă grecească

César, Arman, Dali, Pol Bury, Braque, Calder, Tanguy… O serie întreagă de artişti renumiţi şi-au părăsit din când în când pânza sau sculpturile pentru a crea bijuterii, adevărate miniaturi artistice a căror frumuseţe este din ce în ce mai căutată de colecţionari. A rămas în amintire seara din 1942 în care Peggy Guggenheim şi-a inaugurat galeria newyorkeză, arborând un cercel creat de Yves Tanguy la o ureche şi unul de Calder la cealaltă, afirmând că vrea să-şi dovedească egala preţuire pentru suprarealism şi pentru abstracţionism.

Claude Lalanne, colier şi brăţară

O mulţime de expoziţii, cum ar fi recenta retrospectivă „Claude Lalanne” de la Muzeul de Arte Decorative din Paris sau „Arman”, la Centrul Pompidou, dovedesc adevărata frenezie în căutarea acestor bijuterii de artist, graţie cărora piaţa de artă continuă să fie înfloritoare.

Salvador Dali, Broşă

Bijutierul Lorenz Bäumer a explicat acest interes: „Artiştii oferă un alt unghi de vedere asupra bijuteriei, făcând-o să traverseze graniţa dintre arta decorativă şi arta în sensul strict al cuvântului. Artistul nu-şi propune să facă ceva frumos; el înţelege să compună ceva ce are un sens, care poartă un mesaj”.

Bijuterii Cesar

Există însă şi un motiv mai terestru. O bijuterie purtând marca „César” sau „Arman” costă evident mai puţin decât una dintre celelalte opere ale lor. La ultimele vânzări de bijuterii, o broşă „Arman” din aur galben a fost adjudecată la 3.500 de euro, o broşă pandantiv de Philippe Hiquily la 15.000 de euro, brăţara „Hortensia” de Claude Lalanne, din aramă patinată, s-a vândut cu 8.500 de euro, broşa „Hecate” de Georges Braque, din aur galben, email şi diamante, cu 9.000 de euro. Iar micile bijuterii ale lui César au de obicei preţuri în jur de 9.000 de euro.

Salvador Dali, inel-corset

Diferenţa faţă de operele expuse la Salon este considerabilă, deşi există o filiaţie directă între ele. Salvador Dali, de exemplu, în tradiţia maeştrilor Renaşterii, dorea să-şi exprime viziunea artistică în toate domeniile creaţiei, bijuteriile lui Picasso sunt o continuare a sculpturilor lui. Printre ele se găsesc unele unicat, create pentru anumite persoane, soţii, iubite. Picasso cultiva arta bijuteriilor „de dragoste”. El grava, în biscuit pictat, portretul persoanei iubite, cum ar fi Marie-Thérèse. Iar Calder nu pleca nicăieri fără cleşte la el, dacă era invitat la masă, confecţionând un colier la minut, personalizat, pentru stăpâna casei, ceea ce însemna totuşi altceva decât un buchet de flori.

Piese vedete, de renume

Bijuterii regale

Rezervate până nu demult unui cerc de iniţiaţi, licitaţiile de bijuterii seduc un public din ce în ce mai larg. La Paris, la Bruxelles, la Londra, Hong Kong sau New York, apar mereu noi staruri ale planetei bijuteriilor: pietre preţioase vedete, podoabe ale stelelor de cinema ţin prima pagină a ziarelor alături de vânzările de artă contemporană sau modernă.

Excepţionalul diamant galben de 110 carate Cora Sun Drop

În decembrie 2009, în plină criză economică, un inel cu diamantul „Vivis Pink” a fost achiziţionat, la Christie’s, cu peste 10 milioane de dolari, ceea ce însemna aproximativ 2,16 milioane pentru un carat. În 2010, bijutierul Laurence Graff dădea 46 de milioane de dolari, la Sotheby’s, pentru un diamant de 24,78 carate, botezat imediat după aceea „Graff Pink”. Şi tot el cumpărase şi diamantul albastru „Wittelsbach”, de 35,56 carate, cu 24,3 milioane de dolari.

Diamantul Wittelsbach

Cele 20 de piese ale colecţiei de bijuterii ale Ducesei de Windsor au depăşit toate previziunile, tot la Sotheby’s, relativ recent. Şi exemplele pot continua. Există piese-vedetă pentru care se luptă clienţi anonimi şi bijutieri de renume în dueluri de milioane de dolari sau de euro.Dar există şi bijuterii mai accesibile pentru cei care se hotărăsc să-şi înceapă o asemenea colecţie, a cărei caracteristică principală trebuie să fie piesa unicat. O broşă cap de pasăre, care i-a aparţinut lui Juliette Greco, s-a vândut la Paris cu 6.250 de euro, iar bijuteriile celebrei Edwige Feuillère au fost estimate în toamna trecută la „Artcurial” între 6.000 şi 40.000 de euro. Provenienţa, alături de semnătură, este de multe ori determinantă în fixarea preţului.

Broşa aniversară a Ducesei de Windsor

Succesul pieselor vintage este o reacţie la o anumită standardizare şi la producţia de masă, bijuteriile vânzându-se de multe ori ca obiecte de artă, şi nu ca accesorii. Este motivul pentru care piesele „Cartier” sau „Van Cleef&Arpels”, din anii ’20-’50, se vând în licitaţii ca pâinea caldă, iar cele „Art deco” au depăşit statutul de fenomen de modă.

Colier Marc Newson pentru Casa Boucheron

Pe piaţă au intrat, de asemenea, cu succes colecţiile caselor „Dior” şi „Chanel”, dar şi creatori contemporani deosebit de prizaţi de public, cum ar fi Michelle Ortig de la Casa „Carnet” sau indianul Viren Bhagat.

Inel, creaţie a lui Viren Bhagat

Chiar dacă Parisul nu se află în topul preţurilor, el rămâne centrul creaţiei de bijuterie. Aici amatorii pot găsi oricând o pereche de cercei Van Cleef&Arpels cu 3.200 d euro, sau un discret inel Cartier cu 800 de euro. Preţuri rezonabile care explică şi ele succesul acestor case.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.