Comentariu Mediafax Pregătiți-vă de o campanie de demonizare a parlamentului

Când a aruncat în curtea parlamentarilor sarcina de a vota testarea obligatorie a angajaților nevaccinați din sănătate și educație, Florin Cîțu a spus: „În Parlamentul României astăzi nu poţi să discuţi cu nimeni, din ce am văzut eu, în afară de parlamentari PNL.”

Afirmația lui ilustrează singurul talent pe care l-au dezvoltat ca politicieni atât președintele Iohannis, cât și premierul în exercițiu Câțu, acela de a da vina mecanic pe alții pentru absolut orice nu le reușește lor. În cazul de față, după ce au terminat de dat vina pe PSD, USR și AUR, acum încep să dea vina pe parlament ca întreg, iar această operațiune e doar la început. Cum parlamentul e cel care a demis guvernul la moțiune cu un număr record de voturi și nu cu un vot la limită, e de așteptat deci ca de acum înainte premierul în exercițiu, președintele său și comunicatorii lor din PNL și din media să arunce vina pe parlament pentru tot ce se poate întâmpla rău în țară, pentru pandemie, nevaccinare, creșterea costului vieții și foarte posibil și pentru faptul că vine iarna.

Camerele parlamentare nu sunt conduse de „echipa câștigătoare”, ci de Anca Dragu și Ludovic Orban, nomina odiosa pentru că nu fac parte dintre susținătorii lui Cîțu. Până acum, la orice instituție condusă de cineva din altă tabără politică, Cîțu înlocuia șeful sau șefa cu cineva din tabăra lui, numai că la parlament nu poate să facă asta, ceea ce înseamnă că instituția legislativului va deveni ținta preferată a atacurilor din partea guvernanților demiși. „În Parlamentul României în acest moment există doar un obiectiv, acela de a destabiliza România şi de a arunca ţara în aer. Nu există un alt obiectiv în Parlamentul României astăzi. Poate după ce vom trece cu cele două moţiuni, poate să revină la interesul românilor (…) În afară de PNL, dacă te duci la USR, la PSD sau la AUR, alt obiectiv nu au decât să distrugă România”, a spus clar Florin Cîţu cu câteva zile înainte de moțiune.

Acesta este de fapt programul de guvernare al viitoarei guvernări interimare Cîțu: noi am vrea să guvernăm bine, dar nu putem din cauza dușmanilor. Ministrul Lucian Bode a enunțat și el indirect planul de acțiune, atunci când a reclamat zilele trecute că atribuțiile guvernului sunt limitate tocmai când pandemia se întețește mai tare: „Dacă, Doamne fereşte, vom avea nevoie să introducem măsuri noi, nu putem, pentru că este clar un guvern căzut prin moţiune. Un guvern interimar nu poate introduce politici noi, nici măcar prin hotărâri de guvern.” Iar cu cât nemulțumirea populației va fi canalizată spre parlamentul dușmănos care a trântit guvernul în plină pandemie, cu atât speră „echipa câștigătoare” să recupereze capital electoral pe seama celorlalte partide.

E o tactică simplă, bazată pe un singur element, la care Rareș Bogdan a făcut la un moment dat aluzie când a spus că PNL are timp să se redreseze în sondaje până la alegerile din 2024: disponibilitatea românilor de a uita de o nemulțumire mai veche atunci când apare una mai nouă și de a vota în consecință. Singurul risc al acestei tactici este că USR, inamicul principal al PNL la ora actuală, are – sau avea – o capacitate de propagandă și de mobilizare a opiniei publice mai mare decât liberalii și e partidul cel mai motivat să lupte cu toate mijloacele contra președintelui Iohannis și a PNL, încercând să ajungă din nou la putere. Doar că USR a scăzut în sondaje de la începutul crizei politice, nu a crescut, tocmai fiindcă electoratul în ansamblul său nu-și dorește o amplificare a scandalului politic cu și mai multe elemente, ci o soluție. Pentru moment, PSD a intuit asta mai bine decât USR și AUR, refuzând să marșeze pe ideea suspendării președintelui.

Pentru ca tactica de mai sus să fie aplicată, e nevoie însă întâi de o prelungire a stării actuale de provizorat. Iar președintele Iohannis a dovedit că e un artist al temporizării atunci când are interesul să frâneze formarea unui guvern, așa cum s-a văzut și când ar fi trebuit să dea girul primului guvern al PSD după alegerile din 2016. Parcă înadins pentru a-și sublinia intențiile, Klaus Iohannis a criticat și el parlamentul că lasă țara fără guvern într-un moment atât de greu, s-a declarat îngrijorat de morții pandemiei, de scumpirea curentului și de soarta PNRR, dar a programat abia pentru săptămâna viitoare consultările pentru formarea unui nou guvern, arătând astfel că în realitate nu există nicio urgență pentru el și pentru protejații lui din PNL. Iar între timp, „echipa câștigătoare” poate poza din plin în victimă a parlamentului iresponsabil, cu speranța că furia populară va începe să-și găsească alt debușeu în afară de Cîțu și oamenii săi.

Cum anume vrea să guverneze „echipa câștigătoare” am văzut deja din diverse declarații ale fruntașilor ei: obținând sprijin „punctual”, cum zic ei, pentru unele proiecte de lege, iar în rest înfierând atitudinea opoziției, în special a USR, după cum au anunțat Florin Roman („guvern minoritar susținut de toți parlamentarii care vor să nu blocheze această țară”; „înțeleg că pe cei de la USR nu-i interesează puterea și deci pot să susțină și din banca opoziției reformele de care vorbesc”) și Florin Cîțu („eu sper că în Parlamentul României sunt şi parlamentari responsabili”). În teorie, cum a conchis Claudiu Năsui, guvernarea minoritară poate dura oricât de mult, chiar și până la alegerile din 2024. Iar un guvern de tehnocrați, cum a propus PSD, am aflat deja că nu se poate, întrucât Florin Cîțu a explicat că „am avut așa ceva în 2016 și a fost dezastru”, aluzia la Dacian Cioloș fiind inclusă în verdict.

Rareș Bogdan a sărit imediat după moțiune să spună că PNL numai cu Cîțu vrea să guverneze și de acum înainte, iar președintele Iohannis a sugerat și el că l-ar vrea tot pe Cîțu, combătând astfel speculațiile că CCR l-ar obliga să desemneze un alt premier în locul celui demis: „Orice persoană susţinută de o majoritate parlamentară poate să devină premier. Nu este nicio piedică.” Deja constituționalistul Augustin Zegrean ne anunțase că președintele nu e obligat legal să propună un alt premier decât Cîțu. Dar Klaus Iohannis a confirmat și că atâta vreme cât partidele nu se înțeleg, guvernul interimar va rămâne în funcție până se va găsi o soluție, tactica temporizării prezidențiale fiind deci un soi de pedeapsă aplicată de un profesor înțelept unei clase de elevi tembeli, adică partidelor, până cedează și pricep că trebuie să accepte un nou guvern condus de Cîțu ori măcar de un penelist care să nu fie din tabăra Orban.

(Președintele n-ar avea de fapt de pierdut nici dacă s-ar lua după decizia CCR și după cutuma de a nominaliza unul sau doi premieri meniți să cadă pe rând la vot, pentru ca în cele din urmă să vină tot cu soluția Cîțu. Cei doi premieri desemnați succesiv pot fi, la o adică, misteriosul Septimiu de la congresul PNL, cel căruia delegații erau îndemnați să-i arate buletinele de vot la ieșire, și Horia Scarlat, cel care a împiedicat-o pe jurnalista de la Pro TV să filmeze la același congres. Cei doi sunt indiscutabil niște destoinici, membri de nădejde ai „echipei câștigătoare”, așa încât respingerea lor la vot ar da ocazia ca de la Cotroceni să iasă noi înfierări ale parlamentului pe motiv că, în loc să dea țării un nou guvern condus de cineva competent, aleșii se fac de râs, păcălindu-și electoratul cu o promisiune de alegeri anticipate pe care n-au nici dorința, nici putința să le provoace.)

Autor: Crenguta Nicolae, Mediafax