Premiera ”Titus Andronicus” la Iași

Pentru acest mare eveniment al sfârșitului de stagiune, ce va avea loc în 2 iunie, ora 19:00, la la Sala Mare, intreaga distribuție a spectacolului Titus Andronicus, de William Shakespeare, a avut bucuria să lucreze cu regizorul luxemburghez Charles Muller, aflat pentru prima dată pe scena ieșeană de teatru. Alături de renumitul regizor, o echipă prestigioasă de creatori de teatru: dramaturgul Andreas Wagner și scenograful Dragoș Buhagiar.

O montare cu o distribuție extraordinară, care reunește actori ai instituției teatrale ieșene și studenți din anul II – Actorie, (tutori de an: prof.univ.dr. Emil Coşeru și conf.univ.dr. Tatiana Ionesi, Universitatea Națională de Arte „George Enescu”).

„Titus Andronicus este o piesă de teatru cu 16 crime, dintre care 12 sunt reprezentate pe scenă, cu 4 mutilări îngrozitoare ale membrelor, un viol (ori două sau trei, în funcţie de cum socotiţi), o moarte prin ardere de viu, cel puţin un caz grav de boală psihică şi un caz de canibalism – în medie, 5,2 atrocităţi în fiecare act sau 1 caz de cruzime la 97 de replici. În acest mod s-ar transmite esenţa piesei sau dacă doriţi să o formulăm altfel: aşa se comportă, de fapt, omul, atunci când îşi permite să dea frâu liber voinţei sale libere.

Tânărul Shakespeare ne conduce într-o lume cu modele de conduită arhaice şi arhetipale, condiţionate de pierderea normelor juridice, morale şi etice; faptul de a privi dincolo de perspectiva noastră personală ne va confirma că brutalitatea, cruzimea, răzbunarea, corupţia şi abuzul de putere sunt transformate într-o banalitate a cotidianului şi sunt considerate drept o realitate aproape firească.

Piesa de faţă nu se pretează interpretărilor psihologice, iar acumularea treptată a cruzimilor pare mult prea neverosimilă. Faptul că atrocităţile ţin atât de latura odioasă a omului, cât şi de cea fascinantă a acestuia, conferă un farmec aparte piesei şi reprezentării acesteia pe scenă.

Şi să nu uităm: Shakespeare nu este niciodată corect din punct de vedere politic!”. Afirmă Charles Muller şi Andreas Wagner

Foto: Odin Moise