Premiere, spectacole inedite, turnee internaţionale

“Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, la Teatrul “Radu Stanca”

Secţia Germană prezintă miercuri, 13 martie, la ora 19.00, premiera spectacolului „Jugend ohne Alter und Leben ohne Tod/ Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, în regia lui Gavriil Pinte.

Spectacolul este o călătorie într-o lume fabuloasă ce are la bază basmul popular „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”, cules de Petre Ispirescu. Dramatizarea fidelă a regizorului, care declară că poezia rămâne religia teatrului său, surprinde prin imaginile amplificate de decorul şi costumele realizate de scenografa Roxana Ionescu, dar şi prin rigoarea gestului şi accentele sonore ce încadrează acţiunea. În spectacolul creat de Gavriil Pinte nu doar cuvântul actorului e primordial, ci şi fragmentele muzicale sau obiectele ce se metamorfozează pentru a crea jocul.

Naraţiunea scenică se conturează în jurul unor realităţi concrete sau fantastice în care timpul ocupă un loc primordial. Pentru a-şi linişti copilul care plângea, un împărat îi promite fiului său că îi va dărui tinereţe veşnică. Ajuns la vârsta de 15 ani, fiul de împărat decide să îşi părăsească părinţii şi pleacă să caute ceea ce i-a fost promis la naştere. După multe încercări, acesta reuseşte să devină nemuritor, dar încalcă una din regulile acestui nou tărâm şi se întoarce la locul naşterii, reintrând în condiţia sa umană de fiinţă muritoare. Spectacolul preia idei din filosofia populară românească şi tratează teme ca locul şi rostul omului în lume sau sensul şi limitele fericirii. Regizorul spectacolului explică faptul că acest text reflectă nevoia de zbor ce persistă încă din copilărie în imaginaţia omului şi notează, în acelaşi timp, faptul că basmul propune o formulă populară a teoriei relativităţii prin care în spaţii diferite, timpul curge diferit.

Producţia Teatrului Naţional din Sibiu este una bogată în sensuri şi valabilă pentru toate categoriile de vârstă.

Din distribuţia acestui spectacol fac parte actorii Daniel Plier, Wolfgang Kandler, Anca Cipariu, Emöke Boldizsár, Alina Perţea, Ali Deac, Cătălin Neghină şi Liviu Vlad, iar asistenţa de regie e asigurată de Johanna Adam.

Actorii din Sibiu călătoresc în Polonia alături de „Gulliver“

Călătoriile lui Gulliver. Foto Sebastian Marcovici

Teatrul Naţional „Radu Stanca“ din Sibiu prezintă miercuri, 13 martie, ora 19.00, spectacolul „Călătoriile lui Gulliver”, în regia lui Silviu Purcărete. Evenimentul are loc în cadrul celei de-a XIX-a ediţii a “Festivalului Internaţional de Piese Plăcute şi Neplăcute” din Polonia (XIX Międzynarodowy Festiwal Sztuk Przyjemnych i Nieprzyjemnych).

„Călătoriile lui Gulliver“ a avut premiera pe 26 mai 2012, în cadrul “Festivalului Internaţional de Teatru” de la Sibiu. Nominalizată la categoriile cea mai bună scenografie, cea mai bună regie şi cel mai bun spectacol la “Gala Premiilor UNITER” din acest an, producţia Teatrului Naţional din Sibiu este un proiect cultural demarat în parteneriat cu Festivalul Internaţional de la Edinburgh şi finanţat cu sprijin de la “Administraţia Fondului Cultural Naţional”. Seria de exerciţii scenice coordonate de regizorul Silviu Purcărete îşi propune o abordare inedită a romanului lui Swift în care fantezia se împleteşte cu o aspră satiră politică. Având ca suport o partitură originală semnată de compozitorul irlandez Shaun Davey, creatorul suitei muzicale pentru „Vocile din Cimitirul Vesel”, producţia lui Silviu Purcărete reuneşte aspecte sociale şi culturale ale lumii din jurul nostru. Acesta este cel de-al optulea spectacol montat de Silviu Purcărete pe scena Teatrului Naţional din Sibiu.

Actorii sibieni vor prezenta acest spectacol pe scena Teatrului “Powszechny” din Łódź, oraşul gazdă al “Festivalului Internaţional de Piese Plăcute şi Neplăcute”. Ediţia din acest an a Festivalului de la Łódź a fost deschisă pe data de 2 martie cu monodrama „Danuta W“ a actriţei Krystyna Janda şi se desfăşoară sub sloganul „autorităţile – eroii – idolii“. Programul de evenimente continuă până pe data de 24 martie şi include, pe lângă spectacole de teatru, o serie de întâlniri şi dezbateri cu artişti, precum şi expoziţii şi proiecţii video.

“Monoclu, un portret al S. von Harden”

Monocle. Foto Bohumil Kostohryz

Vineri, 15 martie, la ora 19.00, puteţi viziona spectacolul „Monoclu“ în regia lui Stéphane Ghislain Roussel. Evenimentul are loc în cadrul “Zilelor Culturii Luxemburgheze”, organizate în acest an la Sibiu.

Spectacolul „Monoclu, un portret al S. von Harden“ este o montare originală ce are ca inspiraţie portretul jurnalistei Sylvia von Harden realizat de Otto Dix (1891-1969), unul dintre cei mai importanţi artişti plastici germani ai secolului XX. Acest portret se află acum în colecţia Centrului Pompidou şi marchează, prin tehnica de observare detaşată şi androgină a lui Dix, prezenţa femeii moderne, cu trăsături băieţeşti, un monoclu şi ţigaretă ce arde mocnit. Scenariul ce stă la baza acestui spectacol se inspiră din fapte reale şi invită publicul să descopere printr-o serie de monoloage extravagante viaţa fascinantă a jurnalistei. Folosindu-se de efectul traducerii cu supratitrare din germană în limba franceză pe un ecran suspendat, spectacolul jonglează între o nouă estetică a teatrului, picturii în ulei şi tableaux vivants (reprezentarea unei scene, picturi sau sculpturi cu ajutorul unor actori, obiecte sau costume). Acţiunea prezentată pe scenă evocă tensiunea ce a marcat perioada de dinaintea prăbuşirii celui de-al Treilea Reich şi se remarcă prin virtuozitatea jocului prin care actorul Luc Schiltz pătrunde în mintea unei figuri iconice a anilor ’20, dar şi prin modul în care evocă Berlinul interbelic şi spiritul operei lui Otto Dix.

Dramaturgul şi regizorul Stéphane Ghislain Roussel şi-a dedicat studiile la Conservatorul din Luxemburg, Conservatorul Regal din Liège, Şcoala de Muzică şi Teatru „Guildhall“ din Londra şi la Conservatorul Superior din Paris, cercetării şi explorării relaţiei dintre muzică şi arte vizuale în secolul XX. Acesta a lucrat pentru mai multe muzee, printre care Muzeul Luvru din Paris şi Centrul Georges Pompidou. A colaborat, de asemenea, ca dramaturg la Companiei „Lucilia Caesar“ din Bruxelles, şi la “Théâtre du Capitole” din Toulouse. Cel mai recent proiect al artistului este „AVc“, un performance teatru – muzică, ce a fost prezentat la MUDAM – Musée d’Art Moderne Luxembourg.

Luc Schiltz s-a născut în Luxemburg şi a absolvit cursurile Conservatorului Regal din Liège. Acesta a lucrat în Bruxelles alături de Thomas Ostermeier şi Kathleen Breden pentru spectacolul „Tout va mieux“. La Luxemburg, actorul a fost distribuit în spectacole prestigioase ca “Mansarde à Paris”, în regia lui Radu Afrim, “Pale Exploding Imitation”, “Yvonne, princesse de Bourgogne”, “L´Annonce” şi “Léonce et Lena”.

„Monoclu, un portret al S. von Harden“ este o producţie a Teatrului Naţional din Luxemburg în parteneriat cu Compagnie „Ghislain Roussel“. Producţia a avut premiera în 2010 şi a mai fost prezentată în turneu la Centrul Wallonie Bruxelles din Paris, dar şi în cadrul Festivalului 30/30 din Bordeaux, la Grüner Salon an der Volksbühne am Rosa Luxemburg Platz din Berlin, Prager Theaterfestival, Centre Georges Pompidou Metz şi Fundamental Monodrama Festival din Luxemburg. Spectacolul are o durată de o oră şi este prezentat în limba germană, cu supratitrare în limba franceză.

Muzica Viktor Ilieff, costumele: Xavier Ronze.

“Cina festivă a lui Don Juan”

Don Juan pe scena Teatrului Maghiar din Cluj

Miercuri, 6 martie, la ora 19.00, în Sala Mare a Teatrului Maghiar de Stat Cluj a avut loc premiera spectacolului “Cina festivă a lui Don Juan”, cu subtitlul „După Tirso de Molina, scrisă cât p-aci de Molière, cu un strop de Mozart şi Da Ponte, precum şi Georges Bataille. Atelier”. Versiunea scenică: Matthias Langhoff şi Eszter Biró. Regia: Matthias Langhoff. Următoarea reprezentaţie va avea loc vineri, 15 martie, la ora 19.00.

„E povestea unui mare personaj care, faţă în faţă cu moartea, refuză să renunţe la viaţă”, spune cunoscutul regizor franco-german Matthias Langhoff despre personajul Don Juan. Povestea seducătorului şi a servitorului său sceptic, dar loial, Sganarelle, i-a preocupat pe scriitori, muzicieni şi dramaturgi, încă din secolul al XVII-lea. Don Juan atentează în nenumărate rânduri la virtutea femeilor, dar, în final, principalul său adversar rămâne moartea. Despre iubire şi moarte vorbeşte şi Matthias Langhoff în spectacolul său şi despre felul în care ne raportăm la cele două momente importante ale vieţii.

Regizorul – ca şi personajul principal al spectacolului “Cina festivă a lui Don Juan” – este preocupat de faţetele seducţiei şi de modul în care poate fi acceptată moartea. Don Juan „ştie că există doar prin capacitatea sa de a seduce, comite tot felul de orori, şi totuşi nu renunţă la plăcerea de a le cuceri pe femei”, spune Matthias Langhoff, regizorul care în 2010 a pus în scenă la Teatrul Maghiar de Stat Cluj spectacolul “Măsură pentru măsură” de Shakespeare.

“Cina festivă a lui Don Juan”, în regia lui Matthias Langhoff, este un spectacol în care melanjul de texte şi muzică are un rol important. Coloana sonoră, inspirată din opera “Don Giovanni” a lui Mozart, şi adaptată de Katalin Incze G., este interpretată de Wolfband – o formaţie alcătuită special pentru spectacol.

Din distribuţie fac parte actorii: András Hatházi, József Bíró, Emőke Kató, Gábor Viola, Ervin Szűcs, Csongor Köllő, Róbert Laczkó Vass, Anikó Pethő, Csilla Varga, Balázs Bodolai, Gergő Bereczky, Attila Orbán, András Buzási, cât şi tinerii colaboratori ai teatrului maghiar: Éva Imre, Rita Sigmond, Csaba Marosán. Formaţia Wolfband este formată din: Szabolcs Balla, Renáta Burcă, Gábor Viola, Róbert Laczkó Vass, Rita Sigmond, Csaba Marosán.

Conducerea muzicală: Katalin Incze G., decorul: Matthias Langhoff, costumele: Carmencita Brojboiu, dramaturgia: Eszter Biró, asistenţi regie: Balázs Bodolai, Eszter Biró, mişcarea scenică: Ferenc Sinkó, regia tehnică: Imola Kerezsy, Yvonne Nagy, asistenţi: Diana Dragoş, Maxime Contrepois.

Spectacolul „Cina festivă a lui Don Juan” beneficiază de supratitrare în limba română şi nu este recomandat tinerilor sub 14 ani.

“Ficţiuni mici de România”

Ficţiuni mici de România

Un spectacol de Eugen Jebeleanu, adaptare liberă după Regis Jauffret, în scenografia lui Cosmin Florea. Asistent regie, Yann Verburgh. Cu: Conrad Mericoffer, Alexandra Apetrei, Camelia Pintilie, Bogdan Nechifor, Ştefan Huluba, Vlad Mihu, Vlad Şpilca.

Amoruri rănite, plictisuri otrăvitoare, crime mai mult sau puţin condamnabile legal, laşităţi mărunte sau abominabile, trădări neaşteptate, crize de anxietate şi tulburări de personalitate, fericire parentală sau bucurie conjugală, iată câteva dintre momentele prin care autorul Régis Jauffret încearcă să construiască o nouă comedie umană.

Spectacolul “Ficţiuni mici de România” abordează teme încă tabu, precum sexualitatea, relaţiile de cuplu ostile sau stranii, paternitatea şi maternitatea privite cu răceală, fără clişee, sau greutatea de a accepta îmbătrânirea. La originea acestui spectacol se află romanul “Microficţiuni” al lui Régis

Jauffret, distins cu premiul “France Culture / Telerama” şi premiul pentru umor negru “Xavier Forneret”.

„În acest climat actual de criză generală, înecaţi în obsesia sfârşitului lumii, umorul, absurdul şi aciditatea personajelor din «Ficţiuni mici de România» descriu exact societatea noastră bolnavă şi măcinată de ego. O societate care a încetat să creadă şi care acordă mai multă importanţă noilor gadgeturi tehnologice şi preţioaselor bijuterii electronice decât unei fiinţe umane. Întrebarea mea este: unde e locul inocenţei şi al visării? Oamenii surprinşi în acest spectacol reprezintă inocenţa noastră, puritatea noastră, adevărul nostru; reprezintă copilul pe care îl purtăm cu toţii în interiorul nostru, pe care însă îl ţinem prizonier, refuzându-i toate posibilităţile de a se exprima. De această dată el devine liber, conştient, asumat”, scria autorul spectacolului.

„Imaginată ca o satiră, piesa «Ficţiuni mici de România» reprezintă un semnal de alarmă tras de către generaţia tânără de actori, generaţiei tinere de spectatori. Piesa este împărţită în secvenţe care dezbat principalele probleme ale societăţii contemporane: nefirescul relaţiilor de cuplu, degradarea relaţiilor familiale, obsesii duse până la patologic, promiscuitate şi, nu în ultimul rând, superficialitate. Momentele artistice sunt bine puse in scenă, iar replicile tăioase ori pline de umor, captează atenţia spectatorului pe tot parcursul piesei”.

Spectacolul poate fi vizionat joi, 14 martie, ora 20.30, la Green Hours 2 (la bazinul Dinamo).