Premii peste premii, aprecieri elogioase

Oglinda unei societăţi la răscruce

 Ediţia actuală a Festivalului de Film Românesc de la New York, intitulată în acest an „A New Beginning”, anticipează aniversarea din 2011 a unui deceniu de la naşterea Noului Cinema Românesc. „Prin Moartea domnului Lăzărescu”, purtând girul lui Cristi Puiu, Noul Cinema Românesc şi-a dobândit, încă din 2005, o solidă popularitate în America.

2010 este, din mai multe puncte de vedere, momentul pentru un nou început. După cinci ani de absenţă, Cristi Puiu a revenit în actualitate cu un nou film, „Aurora”, al cărui titlu însuşi conţine ideea unui nou început. „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” încheie un capitol din istoria naţională recentă, oferind o perspectivă nouă, necesară şi cu siguranţă controversată asupra fostului şef de stat şi dictator. Majoritatea personajelor din filmele recente, fie că e soţul infidel din „Marţi după Crăciun”, părintele culpabil din „Medalia de onoare” sau eroinele din „Felicia, înainte de toate” şi „Francesca”, tânjesc după un nou început sau măcar după o schimbare. Raportându-se, fiecare în felul său, la estetica „Noului Val”, titlurile din selecţia acestui an compun oglinda perfectă a unei societăţi disperate, aflată la răscruce, în căutarea drumului cel bun”, a declarat pentru presa americană Mihai Chirilov, curatorul de fiecare an al festivalului organizat de Institutul Cultural Român din New York.

Monica Bîrlădeanu în Francesca

Cea de-a cincea ediţie a Festivalului de Film Românesc din New York va avea loc între 3 şi 5 decembrie la „Tribeca Cinemas” şi va fi inaugurată de proiecţia documentarului-eveniment „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, în regia lui Andrei Ujică.

Selecţia de filme noi va mai include premierele americane absolute cu „Portretul luptătorului la tinereţe”, în regia lui Constantin Popescu, şi „Caravana cinematografică” a lui Titus Muntean, dar şi „Aurora” lui Cristi Puiu.

Atât „Aurora”, cât şi „Marţi după Crăciun”, dar şi „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu” revin în New York după premiera din cadrul prestigiosului Festival Internaţional de Film din octombrie. Filmele lui Puiu şi Muntean au deja un distribuitor american şi urmează să fie pe ecranele din Statele Unite în cursul anului 2011.

Un program paralel, intitulat „Women on the Move”, face portretul femeilor în noile filme româneşti şi va include premierele newyorkeze cu „Felicia, înainte de toate” (regia Răzvan Rădulescu şi Melissa de Raaf) şi „Francesca” (semnat de Bobby Păunescu), dar şi premiera americană a mediumetrajului regizat de Iulia Rugină, „Captivi de Crăciun”.

HBO România beneficiază de un „Focus” la această ediţie a festivalului, prin prezenţa a nu mai puţin de trei documentare pe care le-a produs între 2009 şi 2010: „Circul vesel” (regia, Claudiu Mitcu), „The Shukar Collective Project” (regia, Matei-Alexandru Mocanu) şi „Lumea văzută de Ion B.” (regia Alexander Nanau), acesta din urmă fiind deja proiectat la Festivalul de la Telluride, în Colorado. Programul festivalului este întregit de o selecţie de scurtmetraje care cuprinde „Oxigen” (regia Adina Pintilie), „Troleibuzul 92” (regia Ştefan Constantinescu), „Urban Groove” (regia Ruxandra Ghiţescu), dar şi deja multi premiatele „Colivia” şi „Lord”, ambele în regia lui Adrian Sitaru.

Sergiu Costache şi Karen Wallet în Lord

Tradiţionalul eveniment newyorkez, prin care ICRNY îşi încheie seria manifestărilor culturale româneşti din America în 2010, este realizat în parteneriat cu Festivalul Internaţional de Film „Transilvania” (TIFF) şi dedică un Medalion special marelui actor Victor Rebengiuc. Acesta se va afla pentru prima oară în America, prezentând atât recentele pelicule „Marţi după Crăciun” în regia lui Radu Muntean, şi „Medalia de onoare”, purtând semnătura lui Călin Peter Netzer, dar şi „De ce trag clopotele, Mitică?”, creat de Lucian Pintilie în 1981. Acesta din urmă va închide, de altfel, cea de-a cincea ediţie a Festivalului şi va fi prezentat publicului american într-o copie nouă, proaspăt realizată de către CNC în laboratoarele Kodak Cinelabs România. Victor Rebengiuc va participa, alături de Mariana Mihuţ, la seara de închidere a festivalului. Printre invitaţii de la Tribeca Cinemas se mai numără actriţele Ozana Oancea („Felicia, înainte de toate”, „Captivi de Crăciun”) şi Monica Bîrlădeanu („Francesca”), regizorul şi producătorul Bobby Păunescu („Francesca”, respectiv „Aurora”), directorul TIFF şi producătorul Tudor Giurgiu („Caravana cinematografică”), Andrei Creţulescu (producător HBO România).

Câmpurile, casele părăsite, frontierele absurde…

Ozana Oancea în Felicia

Filmul românesc „Morgen”, în regia lui Marian Crişan, a câştigat recent Marele Premiu şi Premiul Publicului la Festivalul de film „CinEast”, 2010, de la Luxemburg. Pelicula este o coproducţie România – Franţa – Ungaria şi îi are în distribuţie pe András Hatházi, Yilmaz Yalcin şi Elvira Rîmbu.

România a participat, pentru prima dată, ca invitat de onoare, la acest prestigios festival, organizat anul acesta la Luxemburg, una din cele trei capitale culturale ale Uniunii Europene. Filmele româneşti au putut fi prezentate cu concursul Institutului Cultural Român şi cu sprijinul Ambasadei României la Luxemburg. Proiecţia filmului „Morgen” a avut loc în deschidere, la 9 noiembrie, la Cinemateca din oraşul Luxemburg, fiind urmată de o dezbatere cu publicul. În cadrul festivalului, care a cuprins şi producţii cinematografice din Republica Cehă, Polonia, Slovacia şi Ungaria, au mai putut fi vizionate trei lungmetraje româneşti: „California Dreamin'” (neterminat, 2007), „Pescuit sportiv” (2009), „Periferic” (2008), respectiv patru scurtmetraje: „Trafic” (2004), „O zi bună de plajă” (2007), „Marilena de la P7”, realizat de Cristian Nemescu (2006), şi „Megatron” (2008).

Mister, mit, superstiţie

Lungmetrajul „Europolis” va rula în cinematografele româneşti începând de vineri, 26 noiembrie. Premiera va avea loc la cinematograful Studio, de la ora 19.30, în prezenţa regizorului, actorilor şi a echipei de filmare.

„Europolis”, în regia lui Cornel Gheorghiţă, cu Adriana Trandafir şi Áron Dimény în rolurile principale, este un film cu o poveste în genul prozei fantastice a lui Mircea Eliade, atingând zona magiei, mitului şi superstiţiilor.

Pelicula a primit de curând Menţiunea specială a Juriului în cadrul „Festivalului Filmelor Lumii”, de la Montréal, festival internaţional de categorie A. Scenariul a fost premiat la HBO/TIFF, drept cel mai bun scenariu de lungmetraj, şi la „Festivalul European de Film Independent” (ECU) de la Paris. Lungmetrajul a mai fost selecţionat în competiţiile unor festivaluri viitoare şi a fost nominalizat pentru „Cea mai bună imagine”, în cadrul Festivalului Internaţional de film de la Milano.

În micul port al Sulinei soseşte o telegramă din Franţa: Luca, pe care toată lumea îl ştia îngropat de mai bine de 50 de ani în cimitirul de la marginea oraşului, tocmai a murit. Sora lui, Magdalena (interpretată admirabil de Adriana Trandafir), însoţită de fiul ei, Nae (Áron Dimény), trebuie să plece în Franţa pentru a lua în primire „moştenirea”. Ajunşi pe malul Atlanticului, cei doi îl întâlnesc pe şamanul Ata (Joseph Otteno), prietenul cel mai bun al lui Luca. El le dezvăluie ultima dorinţă a acestuia înainte să moară. „În această tranziţie instabilă, sufletul întâlneşte îngerii, vămile văzduhului, diavolii, îngerii păzitori”, spune regizorul.

Sicriul în formă de măgar în care personajul Luca este adus din Franţa a generat, la un moment dat, controverse în rândul cineaştilor în cadrul Festivalului de la Montréal. „În nordul României, la Săpânţa, există un cimitir înscris în patrimoniul UNESCO, unde artistul popular Stan Ioan Pătraş a inscripţionat pe crucile din cimitir, cu umor şi ironie, imagini, alături de câteva cuvinte despre defunct, despre defectele acestuia. Sicriul din film este inspirat dintr-un obicei din Ghana ce a apărut prin anii ’50, când un oarecare Ata Owoo a avut ideea să facă altfel de sicrie. La fel ca şi artistul popular din Săpânţa”, povesteşte Cornel Gheorghiţă.

Totodată, sicriul în formă de măgar a fost ales dintr-un motiv practic. „Narco-traficanţii din America de Sud folosesc deseori termenul de «măgar» sau «asin» pentru a-i desemna pe cei care trec drogurile cu avionul ascunzând marfa în stomac, fie al oamenilor, fie al animalelor. În film este vorba de transportul unei «comori». Pe de altă parte, măgarul este un animal curat şi eu aveam nevoie de un suflet curat. Este, cred, curăţenia sufletului ce-i permite să vadă mesagerul Domnului”, mărturiseşte regizorul.

„Filmul atinge o profundă umanitate conducând spectatorul cu subtilitate într-o lume magică, unică”, spune Marie-Catherine Marchetti, membră a juriului de la Montréal, adaugând că Menţiunea specială a fost „creată” de juriu pentru a recompensa originalitatea acestui film.

Regizorul Cornel Gheorghiţă, mai puţin cunoscut cinefililor din România, este, de 20 de ani, profesor la ESAV (Ecole Supérieure d’Audiovisuel – Universitatea Toulouse II), iar din 2001, la ESMA (Ecole Supérieure des Métiers Artistiques), în Toulouse. Printre filmele semnate de el până acum se numără documentarele „Fanfaron Fanfaron”, „Mascarade” şi scurtmetrajele „Epava”, „Ziua începe noaptea”, „Luna Pork”, „Say Joe” etc. Imaginea este semnată de Ovidiu Mărginean.

Tertipuri de supravieţuire

„Amintiri din Epoca de Aur – I” este considerat filmul lunii noiembrie în capitala Ungariei. ICR Budapesta continuă colaborarea cu Muzeul Casa Terorii din Budapesta, proiectând, joi, 25 noiembrie, pelicula „Amintiri din Epoca de Aur – I”, regia Cristian Mungiu, Ioana Uricaru, Hanno Höfer, Răzvan Mărculescu şi Constantin Popescu.

„Amintiri din Epoca de Aur” este o naraţiune neconvenţională a comunismului din România, povestită în principal prin legendele lui urbane, istorii orale care circulau în epocă şi care plecau de la o întâmplare adevărată care ulterior înflorea în imaginaţia fiecărui povestitor. O incursiune plină de nostalgie, dar şi de sarcasm, în zbaterea cotidiană, „Amintiri din Epoca de Aur” scoate la rampă tertipuri de supravieţuire în situaţii neaşteptate şi ingrate, generate de lipsa de logică a sistemului comunist. Mai presus de spectaculosul anecdotei, regizorii filmului reconstituie sociologic atât principiile aberante ale sistemului care au generat întâmplările hilare, cât şi „actorii” epocii de aur, oameni simpli, progresişti, prezentaţi cu îngăduinţă şi simpatie. Casa Terorii din Budapesta este unul dintre cele mai consistente muzee de istorie recentă din Europa, care valorifică expresiv similitudinea dintre teroarea comunistă şi cea fascistă, într-o locaţie care, stranie ironie a istoriei, a găzduit decenii la rând sediul Securităţii ungare, AVO.

„Eu când vreau să fluier, fluier”, la Stockholm

Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu

Regizorul Florin Şerban va fi prezent la „Festivalul de Film de la Stockholm” din această lună (25-28 noiembrie). Lungmetrajul său premiat la Berlin în acest an, „Eu când vreau să fluier, fluier” – o coproducţie româno-suedeză -, a fost inclus în selecţia oficială a festivalului. Filmul va concura alături de alte 17 pelicule internaţionale în cea mai importantă secţiune, „Stockholm XXI Competition”, unde participă regizori ce au în palmares cel mult trei filme. După proiecţie, regizorul se va întâlni cu publicul, discutând despre filmul românesc şi suedez.

Cel de-al doilea film românesc prezentat la această ediţie a festivalului este „Autobiografia lui Nicolae Ceauşescu”, în regia lui Andrei Ujică, care va rula în cadrul secţiunii speciale „Spotlight: Extreme Politics”. Din această secţiune fac parte şi comedia britanică „Four Lions”, de Chris Morris, ce tratează problematica terorismului, şi documentarul „Draquila – Italy Trembles” de Sabina Guzzanti, care îl are în prim-plan pe Silvio Berlusconi.

Politică, tragism şi umor

Victor Rebengiuc în Medalia de onoare

Filmul „Medalia de onoare”, în regia lui Călin Netzer, a obţinut în 14 noiembrie premiul pentru Cea mai bună regie la Festivalul Internaţional de Film Arras. Filmul este o comedie neagră despre Ion (Victor Rebengiuc), un pensionar din România anilor ’90, care primeşte o distincţie pentru faptele sale de vitejie din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Odată primită, medalia îl face pe Ion să îşi reexamineze întreaga viaţă – se gândeşte acum că poate nu a fost un învins. Poate că viaţa sa înseamnă de fapt, mai mult. Pentru doar câteva momente, medalia îl face să se simtă apreciat de cei din jurul lui. Din păcate, pentru doar câteva momente, Ion este un om împlinit.

Distribuţia filmului este plină de nume sonore: Victor Rebengiuc, Camelia Zorlescu, Mimi Brănescu, Ion Lucian, Radu Beligan, Doru Ana. Filmul se bucură de participarea extraordinară a fostului preşedinte al României Ion Iliescu.

Până acum, „Medalia de onoare” a participat la numeroase festivaluri de film din întreaga lume, obţinând premii la „Festivalul de Film de la Torino” (Premiul „Scuola Holden” pentru scenariu, Premiul Publicului, Menţiune Specială pentru Victor Rebengiuc), la „Festivalul de Film de la Salonic” (Marele Premiu al Juriului „Silver Alexander”, Cel mai bun scenariu, Cel mai bun actor, Premiul FIPRESCI pentru Cel mai bun film din Competiţia Internaţională), la „Festivalul Internaţional de Film de la Miami” (Menţiunea specială a Juriului şi Premiul Cineuropa), cât şi la Festivalul Internaţional de Film „Transilvania” (Cea mai bună regie si Cel mai bun actor în rol principal). Cel mai recent premiu este Menţiunea Specială a Juriului obţinută la „Festivalul de Film de la Zagreb”, pentru „un amestec – simplu, în aparenţă – de politică, tragism şi umor, cu o urmă de căldură şi umanitate”.

Dileme în lupta pentru supravieţuire

Scenă din Europolis

Lungmetrajul „Periferic”, debutul regizorului Bogdan George Apetri, a fost răsplătit cu premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI) în cadrul Viennalei, ce a fost urmărită de 96.300 de spectatori la această ediţie, marcând un nou record. Distribuţia lungmetrajului îi reuneşte pe Ana Ularu, Mimi Brănescu, Andi Vasluianu, Ioana Flora şi Timotei Duma. Frumoasa actriţă Ana Ularu a primit Premiul FIPRESCI, pe scena de la Viena, în numele întregii echipe.

„Filmul transformă povestea unei comunităţi într-o poveste universală despre luptă pentru supravieţuire”, spune motivaţia juriului Viennalei. „În centrul său se află o femeie tenace, interpretată excelent de carismatica actriţă principală” Ana Ularu. Din juriu au făcut parte Peter Keough (SUA), Anjelika Arthyuk (Rusia), Roman Scheiber (Austria) şi Müge Tüfenk (Turcia).

Scenariul lungmetrajului scris de Bogdan George Apetri şi Tudor Voican porneşte de la o povestire scrisă de Cristian Mungiu şi Ioana Uricaru. „Periferic” este povestea Matildei. Eliberată din închisoare pentru 24 ore, ea plănuieşte să fugă din ţară şi să înceapă o viaţă nouă. Până la sfârşitul zilei trebuie să se confrunte cu un trecut dureros – familia care a respins-o, fostul ei iubit şi, mai ales, copilul lăsat în urmă. Lupta pentru o viaţă mai bună îi aminteşte că libertatea poate atârna doar de o alegere.

Premiul FIPRESCI de la Viennale continuă succesul de public şi de critică de care filmul s-a bucurat odată cu premiera internaţională din cadrul Competiţiei „Festivalului de Film de la Locarno”, unde Ana Ularu a primit premiul criticii elveţiene pentru Cea mai bună actriţă, „Prix Boccalino de la Presse”. Pelicula a mai fost răsplătită şi cu Premiul special pentru cel mai bun scenariu şi Menţiunea specială acordată actriţei Ana Ularu, din partea Juriului Competiţiei, precum şi premiul Federaţiei Internaţionale a Criticilor de Film (FIPRESCI) şi Menţiunea specială a Juriului Ecumenic, patru distincţii acordate recent în cadrul „Festivalului Internaţional de Film de la Varşovia”.

Scenă din Marţi după Crăciun

Încă din perioada dezvoltării scenariului, lungmetrajul s-a făcut remarcat în cadrul mai multor festivaluri, în secţiunile dedicate proiectelor în dezvoltare, precum „Berlinale Co-production market”, „Paris Project”, „Cinelink Sarajevo”, „Centeast Warsaw Film Festival” sau „Agora Work in Progress” din cadrul Festivalului de Film de la Salonic.

„Periferic” este o coproducţie româno-austriacă, coproducătorul Josef Aichholzer (Aichholzer Filmproduktion) fiind deţinătorul unui premiu Oscar pentru cel mai bun film străin: „Die Falscher/ Falsificatorii” (2007). „Periferic” este lansat pe plan internaţional de MK2, unul dintre cei mai mari distribuitori internaţionali de film.

Să mai amintim că, până acum, „Periferic” a fost selecţionat în cadrul festivalurilor internaţionale de film de la Locarno, Toronto, Namur, Varşovia, Viennale, Moscova şi Cottbus Film Festival

Produs de Saga Film, „Periferic” este debutul în lungmetraj al lui Bogdan George Apetri. Tânărul regizor a absolvit Universitatea Columbia din New York, cu specializare în regie de film şi imagine, şi a fost nominalizat la Student Academy Awards în 2006 („Oscarul studenţesc”). Scurtmetrajele regizate de Bogdan au fost selecţionate şi au rulat cu succes la multe festivaluri de film din întreaga lume (Clermont-Ferrand, Rotterdam, Palm Springs, Cottbus, Montreal). Bogdan Apetri a coprodus recent filmul american „3 Backyards”, regizat de Eric Mendelsohn, care a câştigat Premiul pentru cea mai bună regie la Festivalul „Sundance” (2010).